588,342 matches
-
scapă, ca să zic așa, dovedind fără să vrea de unde i se trage filosemitismul din ultimele luni. „Voi nu știți ce forță dețineți în lume sau nu vreți să recunoașteți această forță pentru ca să nu întețiți antisemitismul în lumea occidentală”. Adică, din punctul de vedere al lui CVT, evreii ori sunt proști ori fac pe proștii asupra puterii pe care o au în lume. Putere pe care, nota bene, le-o atribuie antisemiții cei mai înverșunați, ca justificare pentru acțiunile lor antievreiești. Dacă
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
atrofierea totală a zonelor erogene. Sex în grup! Vezi ce face mass-media? Că de la jurnaliști a pornit totul... ...Și, pentru prima dată, după multă vreme, Haralampy a avut dreptate: la un “Jurnal” apare dl Ioan Talpeș, care pune lucrurile la punct Stând “cu părul cam vulvoi Și făcând pe supăratul: -«Ce să fie ? Nu-i nimic. A trecut»” bivolariatul... Aplauze! Și s-a adeverit, și de această dată, că doar mass-media a stârnit toată hărmălaia punând la cale un viciu de
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
maghiari, bulgari ucraineni, de românii Gheorghiu-Dej ori Ceaușescu, sau dacă la vârfurile sale s-au aflat evreii Ana Pauker, Iosif Chișinevshi și ceilalți, el a dovedit o egală, inflexibilă ură față de democrație, dialog și ideea de elită autentică. Din acest punct de vedere, atacul constant și violent împotriva valorii a însemnat menținerea României într-un război civil de peste o jumătate de secol. Cartea lui Vladimir Tismăneanu este și un fabulos tezaur de informații privind luptele inter-sectariene, dintre grupuri și personaje ce
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
enunțurile care se vor regăsi, mai apoi, în culoare și în tridimensional. Iar aici dubla perspectivă a lui Paul Neagu se manifestă în deplinătatea sa. Voluptățile artistului, vibrațiile sale în fața spectacolului firii sînt contrapunctate și chiar cenzurate pînă la un punct, de rigoarea geometrului și de aspirațiile unei inginerii suficientă sieși. Dar a-l privi pe Paul Neagu doar în ipostazele sale de sculptor, pictor sau grafician nu înseamnă mare lucru. Pentru că, așa cum am sugerat deja, el nu este un artist
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
Fitzgerald, John Dos Passos, antrenați în dispute de idei înfierbântate, în întreceri sportive de amatori, examene de virilitate, în beții fără sfârșit. În răgazul interbelic, la Viena și la Berlin, artiști și scriitori de seamă puteau fi găsiți în aceleași puncte fixe (Stammtisch), preocupați din ce în ce mai mult de agravarea unei primejdii, isteria fascistă. Excelente portrete de romancieri, poeți, pictori, clienți permanenți în aceste localuri, pot fi desprinse din amintirile lui Elias Canetti, al doilea volum (1930-1940), filele despre Robert Musil, Hermann Broch
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
îndestulătore. O frază? De ce nu un cuvînt! Un cuvînt?? De ce nu o silabă! O silabă??? De ce nu o literă! Și uite că am ajuns să condensez tot ce-mi place la nebunie în litera G. De ce G? Păi ăsta era punctul G al lecturilor mele. Și de ce aș mai scrie litera? O pot ține minte! Da, G! E și ușor de memorat. G de la Gineta, nu? Oricine îi știe numele! Gineta dintr-a șaptea, eleva mai mare ca mine, pe care
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]
-
social consumist solid, definit prin bunăstare materială și instituții de deservire impecabil organizate, este adevărat, numai că o estetică postmodernă începuse să prindă contur încă din ultima fază a comunismului, odată cu generația optzecistă. Aceasta este teoria lui Cărtărescu și, practic, punctul în care a și fost cel mai des atacată. Cum am fi putut avea postmodernism în plin național-comunism? Fără postmodernitate cu alte cuvinte. Postmodernitatea a fost la noi, în Est în general, mai întâi culturală și de underground, identificată cu
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
anul următor, cînd mi-a lăsat la El Heraldo un mesaj laconic: „L-au omorît pe Cayetano”. Pentru noi nu putea fi decît unul singur: Cayetano Gentile, prietenul nostru din Sucre, animator de petreceri și veșnic îndrăgostit care era pe punctul de a deveni medic. Versiunea imediată a fost că îl omorîseră înjunghiindu-l doi frați ai învățătoarei de la școala din Chaparral pe care am văzut-o cînd o ducea pe calul lui. În cursul zilei, dînd o telegramă după alta
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
București față de cea din anii comunismului, pentru că mi-aduc aminte că, atunci când am fost numit aici la facultate în anul 1969 și am avut prima mea întâlnire cu atașatul cultural al Ambasadei României din Londra, imaginea României era pe primul punct al agendei zilei: cum să facem ca publicul din Anglia să înțeleagă politica lui Nicolae Ceaușescu și să vadă aspectele pozitive ale acesteia. Dar facultatea, universitatea noastră este o instituție academică apolitică și nu poate să se implice în promovarea
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
se poate de negativ și de acesta se leagă presa din Occident. IM: Înainte de ’89, din cauza cenzurii politice, comunicarea dintre România și restul Europei era inevitabil obstrucționată. Ce se întâmplă, însă, după ’89? Reușesc românii să se facă auziți din punct de vedere cultural? DD: Din păcate, nu se știe prea mult despre activitatea unor oameni din România care promovează cultura românească. Aș spune că nu numai în cazul României, ci și în cazul celorlalte țări postcomuniste s-a înlocuit cenzura
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
i-a asigurat libertatea. În creația d-sale din această perioadă simțămîntul exilului se îngemănează cu “exilul ființării”, într-o tentativă de spiritualizare care însă nu-și realizează ultimele consecințe, oprindu-se, oportun sub unghiul lirismului, în zona unor intermundii. Punctul de pornire îl reprezintă criza, cu un atît de sugestiv subtext oferit de traiectul biografic, al celui ce-a cunoscut războiul, refugiul, totalitarismul, depeizarea, criză a cărei imagine apare extinsă asupra întregului univers. Am putea zice că e o apocalipsă
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
creeze și orienteze opinia publică. În cazul menționat - apariția cărții Un tigru de hîrtie - nimeni nu i-ar fi împiedicat să dezbată pe larg un fenomen istoric și social care s-a numit: «Securitatea». Cartea ar fi fost numai un punct de plecare pentru o analiză a dosarelor informatorilor dar și a întregului sistem care a folosit violența despotică ca formă de guvernare. Dar... n-a fost să fie. Sau, mai bine zis... nu s-a vrut să fie... Pentru a
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
fost elucidate. Comunismul a fost un fenomen socio-istoric care a marcat secolul al XX-lea și care abia acum a început să fie cercetat. Claude Lefort a scris La Complication și consideră că în viitor comunismul va trebui analizat din punct de vedere fenomenologic. Încă mai persistă o reținere în afirmarea că genocidul nazist și cel comunist nu poate fi comparat, chiar dacă nu există identitate între cele două evenimente istorice. Există o «conspirație a tăcerii» în Occident (cine are interes?!) și
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
se poate spune că este un «Jurnal fidel». De exemplu, împrejurările arestării și condamnării tatălui meu, a raporturilor pe care le-am avut cu editurile, revistele, cinematografia, cenzura, informatorii... Am o memorie afectivă destul de fidelă și cred că din acest punct de vedere Un tigru de hîrtie poate fi considerat... «Jurnal fidel»... - Am asemuit volumul dv. cu un proces al comunismului la scară redusă. Credeți că s-ar putea vorbi vreodată cu adevărat de un «Proces al comunismului», măcar pe plan
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
lui psihice. În mod spectaculos, Ibrăileanu explica metodele subtile folosite de Eminescu pentru seducerea cititorului. Le explica didactic, scriind pe o tablă imaginară citate și analizându-le cu o uimitoare (pentru mine, atunci) sagacitate. Această descoperire nu a însemnat din punctul meu de vedere o demitizare a literaturii și nu a reprezentat o pierdere. Lectura unui text în cunoștință de cauză m-a pasionat la fel de mult ca și lectura ingenuă. La facultate (la București, între 1965-1970) Nicolae Manolescu, cu modul său
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
personalități duale. În Recursul la memorie, cartea de Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, luăm act de aceeași pendulare între polul melancoliei și polul sarcasmului, petrecută pe fondul unei vaste retrospecții provocate. Poetei i se pun întrebări și ea le răspunde scrupulos, punct cu punct, cu grija de a lămuri tot ce i se cere și chiar și ceva în plus, dacă este cazul, reexaminând un trecut de care sufletește nu s-a detașat, nici gând de așa ceva. Nici nu am fi avut
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
În Recursul la memorie, cartea de Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, luăm act de aceeași pendulare între polul melancoliei și polul sarcasmului, petrecută pe fondul unei vaste retrospecții provocate. Poetei i se pun întrebări și ea le răspunde scrupulos, punct cu punct, cu grija de a lămuri tot ce i se cere și chiar și ceva în plus, dacă este cazul, reexaminând un trecut de care sufletește nu s-a detașat, nici gând de așa ceva. Nici nu am fi avut temei să
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
să realizeze este „o incursiune în universul unui scriitor adevărat, pentru a-i vedea, dacă nu formula secretă a personalității, «cifrul» său, atunci măcar «blestematele probleme insolubile», frământările, obsesiile“. Și mai ține să precizeze un lucru Daniel Cristea-Enache, tot în punctul de pornire, anume că pentru el partenera de dialog aleasă reprezintă „un adevărat model, deopotrivă moral și intelectual“. Adoptând această perspectivă și acest ton, Daniel Cristea-Enache se plasează la antipodul autorilor „dezinvolți“ de interviuri, hărțuitori și insolenți, azi la modă
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
nemaifiind tocmai tânăr, din moment ce a ucenicit cu sârg pe la „Flacăra“ lui Adrian Păunescu, cea de pe vremuri? Și așa mai departe. Recursul la memorie preconizat în aceste Convorbiri este mai ales un recurs la memoria “rea” a poetei, cel puțin în punctul de plecare, un recurs la acea memorie care a făcut-o pe Ileana Mălăncioiu să nu uite nimic din ceea ce mulți semeni ai ei ar fi dorit, cu ardoare, să le fie uitat. “Aveți o foarte bună memorie «rea»”, îi
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
pentru Ilarie Chendi. Publicistica lui se zbate însă între toate vicisitudinile vremii, dintre care cea mai nefastă este precaritatea literaturii acelui moment dominat de sămănătorismul și de militantismul național-țărănesc al lui Iorga. Sensul constructiv al unei orientări, fundamental deosebite din punct de vedere estetic, se va ivi odată cu E. Lovinescu, ale cărui opinii moderniste vor fi mai clare abia după campania de revizuiri desfășurată în „Flacăra” (1914-1916). Ruptura lui Ilarie Chendi de Nicolae Iorga nu va însemna însă și o ruptură
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
socialist» și din lumea comunistă ca un întreg.” Astfel de precizări metodologice sunt binevenite, pentru că ele explică de ce Vladimir Tismăneanu abandonează frecvent firul narativ al poveștii sale cu demoni „dâmbovițeni”, pentru a face incursiuni în istoria comunismului sovietic, sursa și punctul de referință, din prima până în ultima clipă, a bolșevismului românesc. Analizele istorice comparative sunt punctul forte al autorului, un extraordinar cunoscător al metamorfozelor istorice și politice ale Europei de Răsărit și Centrale. Biografiile politice și culturale ale protagoniștilor alcătuiesc celălalt
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
ele explică de ce Vladimir Tismăneanu abandonează frecvent firul narativ al poveștii sale cu demoni „dâmbovițeni”, pentru a face incursiuni în istoria comunismului sovietic, sursa și punctul de referință, din prima până în ultima clipă, a bolșevismului românesc. Analizele istorice comparative sunt punctul forte al autorului, un extraordinar cunoscător al metamorfozelor istorice și politice ale Europei de Răsărit și Centrale. Biografiile politice și culturale ale protagoniștilor alcătuiesc celălalt pilon nu doar de susținere, ci și de fascinație, al cărții lui Vladimir Tismăneanu. Stalinism
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
stalinismului impenitent. Condițiile specifice ale dezvoltării comunismului românesc (o activitate de subterană, la începuturi, aservită până în cele mai mici detalii politicii expansioniste sovietice, luptele fratricide și facționiste, apoi, urmate de o restalinizare puternică, sub Dej și Ceaușescu) explică, până la un punct, misterul supraviețuirii radicalismului represiv ce-a marcat activitatea Partidului Comunist Român de la crearea sa, în 1921, până la prăbușirea din 1989. Dar misterul, în întregimea sa, persistă. Cum a fost posibil ca „o sectă leninistă marginală, alcătuită din vreo mie de
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
Zoe Petre face parte din staff-ul Partidului Acțiunea Populară. Adrian Severin este membru marcant PSD. Poate că și alți analiști politici ai ziarului sînt membri sau simpatizanți ai unor partide. Dan Pavel nu este deci o surpriză din acest punct de vedere. Nici el, nici ceilalți editorialiști nu-și permit însă să-i jignească pe cititorii ziarului Ziua făcînd propagandă pentru formațiunile politice în care s-au înrolat sau cu care simpatizează. Nici Dan Pavel nu va proceda altfel.” Un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
sau în mărăcini. În mai multe lucrări, Augustin caută să răspundă la chestiunea aceasta. Amintesc aici De catechizandis rudibus, Enchiridion ad Laurentium, De divinis Scripturis sive Speculum, De Genesi ad litteram și De doctri na christiana. Cea mai importantă din punctul acesta de vedere este prima amintită - De catechizandis rudibus, și se poate spune că lucrarea aceasta apare din necesități practice. Care este povestea ei? Iat-o ! Deogratias, diacon la Cartagina și prieten al lui Augustin, cere îndrumări pentru instruirea catecumenilor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]