2,617 matches
-
utilizarea expresivă a limbii; - - realizarea expresivității cu ajutorul semnelor de punctuație; aplicarea cunoștințelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă;) Competențe specifice la nivelul sintactic - alcătuirea unor propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind correct semnele ortografice și de punctuație; - propoziții simple și dezvoltate; propoziție principală și prepoziție secundară; fraza formată din propoziții principale și propoziții secundare; propoziția afirmativă și propoziția negativă; propoziția enunțiativă și propoziția interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă și prin juxtapunere) și prin subordonare; - dezvoltarea unei
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
propoziția interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă și prin juxtapunere) și prin subordonare; - dezvoltarea unei propoziții simple; - relații și funcții sintactice; - propoziția principală și propoziția secundară; fraza; - înlănțuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație; - utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație; elemente de relație în frază (conjuncțiile simple și compuse); coordonarea (copulativă și prin juxtapunere) și subordonarea; - părți de propoziție: predicatul (verbal și nominal
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
relații și funcții sintactice; - propoziția principală și propoziția secundară; fraza; - înlănțuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice și de punctuație; - utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație; elemente de relație în frază (conjuncțiile simple și compuse); coordonarea (copulativă și prin juxtapunere) și subordonarea; - părți de propoziție: predicatul (verbal și nominal), subiectul (exprimat și neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană și număr; atributul, complementul; - organizarea propoziției și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
frază (conjuncțiile simple și compuse); coordonarea (copulativă și prin juxtapunere) și subordonarea; - părți de propoziție: predicatul (verbal și nominal), subiectul (exprimat și neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană și număr; atributul, complementul; - organizarea propoziției și a frazei; - semnele de punctuație (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima); - alcătuirea corectă a propozițiilor simple și dezvoltate; fraze construite prin coordonare și subordonare; - propoziția regentă; elementul regent; - observarea relațiilor sintactice într-o propoziție sau într-o frază
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cu caracteristicile lor, reversibilitatea si asociativitatea. De aceea el propune trecerea, ca accent formativ, de la «exercițiul automatismelor» la «exercițiul operațiilor».” După Vistian Goia, obiectivele formative ale metodei sunt: - să fixeze cunoștințele teoretice relativ la un capitol, categorie morfologică, sintactică, ortografică, de punctuație etc.; - să creeze abilități de transpunere a acestora în practică; - să dezvolte deprinderea de muncă independentă a elevilor; - să dezvăluie profesorului eventualele lipsuri în cunoștințele teoretice ale elevilor; - să stimuleze capacitățile creative ale acestora, făcând pasul de la operații mintale la
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de Vistian Goia are la bază următoarele criterii: - după modul sau forma de efectuare: orale sau scrise; - după natura faptelor de limbă la care se aplică: fonetice, de vocabular, morfologice, sintactice; - după natura priceperilor sau deprinderilor vizate: ortoepice, ortografice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; - după gradul de independență pe care îl implică rezolvarea lor, distinge două mari categorii: de recunoaștere și cele cu caracter creator, care permit o nouă categorizare în interiorul lor; În funcție de compartimentul limbii aflat în studiu, C. Parfene
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
implică rezolvarea lor, distinge două mari categorii: de recunoaștere și cele cu caracter creator, care permit o nouă categorizare în interiorul lor; În funcție de compartimentul limbii aflat în studiu, C. Parfene propune următoarele categorii de exerciții: I. Exerciții de ortografie și punctuație a) Copierea, care și la clasele de gimnaziu este un exercițiu util pentru fixarea unor deprinderi ortografice. Poate fi propriu-zisă, când se face copierea integrală a textului sau selectivă, când se vor copia doar anumite cuvinte. b) Dictarea poate lua
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
adiționare: - transformare: - expansiune: structura nouă dezvoltă modelul; - prin reducere: în structura generată se suprimă unul sau mai mulți constituenți; - prin generarea unei structuri noi din două sau mai multe structuri date; - de repetiție, utilizate mai ales pentru fixarea ortografiei și punctuației; Cea mai riguroasă sistematizare a exercițiilor de limbă este însă cea propusă de Gh. Beldescu, preluată ulterior, cu puține modificări, de toți specialiștii preocupați de descrierea acestei metode. Lucrarea sa accentuează rolul exercițiului pentru latura aplicativă a procesului predării, urmărind
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
dintr-un material lingvistic dat. Temele acestui tip de exrciții sunt numeroase. Poate fi efectuată în analiza lexicală a cuvintelor, când elevii recunosc părțile componente ale unui cuvânt derivat șii motivează structura (rădăcina, sufix, prefix etc.), în utilizarea semnelor de punctuație sau de ortografie, în scrierea unor cuvinte, în utilizarea unei anumite forme flexionare etc. - Exerciții de disociere; Disocierea impune stabilirea deosebirilor dintre faptele de limbă a căror asemănare, reală sau aparentă, poate genera confuzii. Au ca obiectiv prevenirea interferenței deprinderilor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
numeralelor, modificarea timpului sau a persoanei în narațiuni sau descrieri etc.; la nivel sintactic - modificarea funcțiilor, modificări ale structurii frazelor (contragere și expansiune), substituirea unor cuvinte sau construcții, modificarea topicii, restaurarea unui text dat prin restabilirea logicii acțiunilor și a punctuației. - Exerciții de completare vizează prin cerința lor o dublă operație: de identificare a faptului de limbă omis și de adaptare a formei acestuia la context. Pot fi omise: articole demonstrative, pronume relative, verbe copulative, părți de vorbire cu diferite funcții
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
determinat, când se precizează în enunț rolul sintactic pe care îl va îndeplini materialul oferit. Compunerea gramaticală prin analogie se realizează pe baza unui model dat și contribuie la dezvoltarea expresivității exprimării. 4.2.1.5. Exercițiile ortografice și de punctuație au o importanță deosebită în practica predării limbii române; pe lângă consolidarea cunoștințelot teoretice, prin ele se formează deprinderile scrierii corecte. „Deși se recunoaște de către toți oamenii școlii că ortografia și punctuația trebuie învățate cât mai repede cu putință și pe
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
exprimării. 4.2.1.5. Exercițiile ortografice și de punctuație au o importanță deosebită în practica predării limbii române; pe lângă consolidarea cunoștințelot teoretice, prin ele se formează deprinderile scrierii corecte. „Deși se recunoaște de către toți oamenii școlii că ortografia și punctuația trebuie învățate cât mai repede cu putință și pe căi cât mai economice și fără riscuri, practica vorbirii și mai ales a scrierii corecte se află în suferință chiar în clasele terminale ale liceului. ” Una din cauzele acestei realități ar
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
căi cât mai economice și fără riscuri, practica vorbirii și mai ales a scrierii corecte se află în suferință chiar în clasele terminale ale liceului. ” Una din cauzele acestei realități ar putea fi și faptul că exercițiile ortografice și de punctuație, ca și celelalte exerciții, se desfășoară mai ales în lecțiile de fixare, care, de obicei, nu sunt prevăzute în programa școlară. Măsura în care elevii vor dobândi deprinderea de vorbire și scriere corectă depinde de locul pe care profesorul îl
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
se formează nu pe baza cunoștințelor ca atare, ci pe posibilitatea de a le mobiliza imediat și instinctiv; ortografia trebuie să fie nu numai cunoscută, ci și disponibilă și această disponibilitate se realizează prin exercițiu. Dintre exercițiile ortografice și de punctuație, cel mai simplu este: - Copierea, care furnizează indicii pentru cunoașterea ritmului de scriere al elevilor și a dificultăților lor perceptive. întotdeauna textul supus copierii trebuie citit și explorat ortografic, pentru ca elevul să scrie doar ceea ce știe și recunoaște. La clasele
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sunt explicate situațiile mai dificile, prin operații de delimitare, comparare și diferențiere. La elevii mai mari, pregătirea directă se poate face și individual sau în grupuri. Li se acordă un timp necesar lecturii textului și identificării dificultăților ortografice sau de punctuație, apoi justifică felul cum se scriu faptele de limbă care le-au atras atenția. Dacă regula de aplicat a fost suficient întărită, se optează pentru pregătirea indirectă, aluzivă, care oferă posibilități variate de aplicare. Se poate folosi un material diferit
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
către un anume obiectiv și de atitudinea elevului față de activitate. Acesta trebuie să86 ți învingă teama și să înțeleagă că sensul dictării este doar progresul personal. - Autodictarea este un alt exercițiu prin care se fixează regulile de ortografie și de punctuație și care contribuie, pe lângă dezvoltarea deprinderilor de scriere și de vorbire corectă, la dezvoltarea memoriei. Exerciții de educare a auzului și a pronunției Educarea auzului și a pronunției sunt condiții ale realizării deprinderii ortografice, iar exercițiile prin care se realizează
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
activităților de exersare faptele de limbă, de la fiecare nivel al acesteia, care presupun dificultăți de asimilare și utilizare. De regulă, acestea sunt cunoscute în practica didactică și nu reprezintă doar rezultatul efortului de identificare al profesorului: greșeli de ortografie sau punctuație cu frecvență mare în procesul învățării limbii, utilizarea unor forme flexionare incorecte, erori în utilizarea sensurilor cuvintelor sau în îmbinarea acestora în procesul comunicării etc. (Anexa 3) c. în plus, adecvarea activităților de învățare la modelul comunicativ- pragmatic trebuie să
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
contextuale a acestuia prin toate tipurile de exerciții (Anexa 4). d. Din analiza documentelor curriculare - programe de studiu și manuale auxiliare se remarcă faptul că, în gimnaziu, accentul se pune mai ales pe nivelul gramatical al limbii, în timp ce ortografia și punctuația rămân un domeniu neglijat, a cărui abordare este dependentă de decizia profesorului. Ideea interesului scăzut care se acordă în gimnaziu dezvoltării vocabularului și formării deprinderilor de scriere corectă este formulată și de Melente Nica, în lucrarea sa de metodică a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de remediere, propunem exerciții de fixare și sistematizare a informațiilor de la acest nivel al limbii, folosind ca auxiliar didactic fișele de lucru (Anexa 12) și perfecționarea deprinderilor de scriere corectă, prin exerciții de utilizare a semnelor de ortografie și de punctuație, și de corectare și eliminare a erorilor. (Anexa 5) 2.1. Ipoteza și obiectivele studiului Activitatea de cercetare descrisă în lucrarea de față se întemeiază pe ipoteza că metoda exercițiului, corect proiectată, aplicată și evaluată, contribuie semnificativ la dezvoltarea operațiilor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
unui mesaj scris. Material: Test de evaluare (Anexa 6) Desfășure: Se rezolvă individual, în scris, respectând cerințele formulate în test. - Elevii recunosc funcțiile sintactice, dar posibilitățile de contextualizare a unui cuvânt/ unei structuri în poziții sintactice determinate sunt minime. - Analiza punctuației trădează preocuparea slabă pentru acest nivel al textului. - Abordarea itemului evidențiază creativitate redusă și incapacitatea de a interveni asupra unui enunț dat. - Datorită capacității reduse de sintetizare fidelă a conținutului, se manifestă tendința de a substitui operația de rezumare a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
la proba finală la 30%. Progres evident se înregistrează și în cazul integrării vocativului în enunț; la proba finală, 70% dintre subiecți obțin punctaj maxim, dovedind atât capacitatea de a formula enunțuri respectând cerințe date, cât și preocupare pentru corectitudinea punctuației. Itemul 12, de modificare a structurii textului, propune operații cu grad de dificultate superior; ameliorarea rezultatelor, așa cum se remarcă în reprezentarea grafică de mai sus, este urmare a efectuării exercițiilor similare în etapa experimentală. Dacă la pretest nici un elev
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
scriitorului ce încearcă să țină trează atenția publicului său. În prelungirea acelorași tendințe, romanul Lebăda cu două intrări (2003) se dispensează de un al doilea personaj, extinde monologul de sorginte woolfiană și joyceană, într-un text fără nici un semn de punctuație, ceea ce trimite în cele din urmă tot la fibra inalienabilă a poetei. SCRIERI: Vina nu e a mea, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1968; Captivitatea cercului, București, 1970; Scrisori neexpediate, București, 1978; Opinii despre durere, București, 1980; Inima ca un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
tot același stil. Trebuie să scrieți toate comentariile spațiate la un rând. Folosiți spațiu dublu între vorbitori diferiți. Numerotați toate paginile. Puneți un antet pe fiecare pagină, care să indice data și numele grupului. 3. Nu trebuie să vă preocupe punctuația. Atunci când vorbesc, oamenii nu folosesc propoziții complete. Folosiți punctuația doar acolo unde are sens. Puneți punct acolo unde pare să fie sfârșitul unei propoziții. Verificați ortografia. Discutați cu clientul referitor la ortografia cuvintelor tehnice, a celor care aparțin limbajului de
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
la un rând. Folosiți spațiu dublu între vorbitori diferiți. Numerotați toate paginile. Puneți un antet pe fiecare pagină, care să indice data și numele grupului. 3. Nu trebuie să vă preocupe punctuația. Atunci când vorbesc, oamenii nu folosesc propoziții complete. Folosiți punctuația doar acolo unde are sens. Puneți punct acolo unde pare să fie sfârșitul unei propoziții. Verificați ortografia. Discutați cu clientul referitor la ortografia cuvintelor tehnice, a celor care aparțin limbajului de specialitate și a prescurtărilor. Unii clienți nu vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
abordare) dans-joc este aproape insesizabilă, dansul adulților poate deveni, în orice moment, un joc al copiilor și invers. Cert este că, atât dansul, cât și jocul, reprezentate, la nivel verbal, prin fragmentarism, sau prin versuri scurte, lapidare, uneori, cu o punctuație neglijentă, constituie acele elemente variabile ale existenței, care dovedesc vulnerabilitatea timpului, fie el și unul ireversibil. Realizând o posibilă deconstrucție a ludicului, Ana Blandiana îi conferă jocului înțelesuri noi, numai de ea știute, așa cum aparentul joc al lui Ion Barbu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]