5,384 matches
-
să reevaluez prima reacție pe care am avut-o față de tine. Dar asta poate să mai aștepte. Și, cu un glas și mai dulce continuă: Din moment ce accept ca de data asta să nu se întâmple nimic, căci am fost deja răcită de conversația ta dezlânată, de ce să nu te duci înapoi în camera cealaltă, și-am să vin și eu imediat. - Mulțumesc, doamnă, spuse Gosseyn. După care se răsuci și deschise ușa și păși în camera în care se aflase inițial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
timp în care se presupunea că oamenii sunt plecați în concediu și nu le mai arde să se dea cu mașina prin oraș: se „realiza fluidizarea traficului urban“. Muncitorii lucrau zi și noapte; după ce turnau și ultimul strat, asfaltul era răcit, nivelat și revopsit pe benzi de circulație. A doua zi, îl găseai din nou spart, din 50 în 50 de metri: veneau echipele cu pickamere, pentru a scoate canalele și gurile de gaz la suprafață. Între timp, străduțele laterale pocneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
gândit?“, m-am interesat, mai mult de formă. „Ba-ba da! Tra-tragerea nu-i în direct, e doar o-o-nregistrare, ca a-americanii cu-Apolo 13, pe-pe lună. Sau ma-mai fac ceva: bi-bilele care tre-trebuie să iasă se răcesc în fri-frigider! Ăsta-i to-tot șpilul!“ „Bine, dar care-i combinația? Ziceai c-ai aflat-o...“ „Băi-băi, nu fi parșiv! Ga-gata, pa.“ Și-a închis. Începeam să mă satur de obiceiul ăsta balcanic, parcă mi se întâmpla doar mie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
spus că-i primul programator de computere din istoria lumii. Tare, nu?“ „Bun, până aici totul e clar. Zi-mi mai departe.“ M-am foit prin apa călâie. Începea să nu-mi mai placă. „Trebuie să ies. Mi s-a răcit apa.“ Mă simțeam ca un moș plăpând și refractar. „Nu poți să te speli și să povestești în același timp?“, m-a prins Maria, zâmbind cu toată fața. Zâmbetul ăsta îmi lumina seara. „Știi bine că nu-mi reușesc două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Adverbul făcea toată diferența. Dar eram la negocieri, nu la o oră de gramatică. „Mai povestiți-mi un lucru.“, am insistat. „Ceaușescu știa de fotocaină? Dar Maurer?“ „Dumneata ce crezi? De ce accidentul din 1972? Și, mai ales, de ce s-au răcit relațiile dintre PCF și PCR și circulația de Pif-uri spre România a fost oprită?“ „Asta s-a-ntâmplat abia-n 1982.“ „Timp suficient ca francezii să-și dea seama că Ceaușescu vrea să pună mâna pe fotocaină. Pentru «uz extern
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fost remediate ieri dimineață. La Beclean, precipitațiile au depășit 37 de litri pe metru pătrat, însă cotele apelor continuă să se afle la jumătate din cât ar fi normal, ca urmare a temperaturilor ridicate din ultima perioadă. Vremea s-a răcit însă foarte mult, temperaturile scăzând cu mai bine de 10 grade Celsius în ultimele 24 de ore." (Furtunile s-au abătut iar asupra țării noastre, Curentul, 6 iulie 2007) Exemplul de mai sus este o ilustrare a unei știri obiective
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
era convins că: „Înlocuirea lui Titulescu se datorește Regelui“. Octavian Goga, schițând un bilanț al atitudinii diplomației românești din perioada 1933-1936, scria: „Am bruscat bunele raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei și-am împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contrar obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice; am întors spatele Germaniei prin continue provocațiuni iritante și, în sfârșit, am ajuns acum în postura ciudată de cvasiamică a Rusiei bolșevice căreia i se cere să încheie cu dușmanul ei
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de la București, se datora “deosebirii de vederi” cu primul - ministru Tătărăscu “pe chestia dizolvării organizațiilor teroriste“, că înlocuirea acestuia “nu va produce o schimbare imediată în politica externă a țării“, dar că exista posibilitatea ca relațiile româno - sovietice să se răcească 185. Tot la 31 august 1936, “Cleveland Plain Dealer” îl considera pe Titulescu un om de valoare europeană. “Retragerea” acestuia era văzută în consonanță cu obiectivele urmărite de expansiunea germană în Balcani, iar numirea lui 184 Ibidem. Victor Antonescu în
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
din viața diplomatică (1918 - 1940 Ă , vol I (1918 - 1937Ă, București, Editura Humanitas, 1993, p. 262 - 263. 74 71 din perioada 1933-1936, scria: „Am bruscat bunele raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei șiam împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contrar obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice; am întors spatele Germaniei prin continue provocațiuni iritante și, în sfârșit, am ajuns acum în postura ciudată de cvasiamică a Rusiei bolșevice căreia i se cere să încheie cu dușmanul ei
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
din viața diplomatică (1918 - 1940 Ă , vol I (1918 - 1937Ă, București, Editura Humanitas, 1993, p. 262 - 263. 74 71 din perioada 1933-1936, scria: „Am bruscat bunele raporturi cu Italia după recunoașterea Basarabiei șiam împins pe Mussolini spre unguri, ne-am răcit de Polonia contrar obligațiunilor firești ale aceleiași predestinări geografice; am întors spatele Germaniei prin continue provocațiuni iritante și, în sfârșit, am ajuns acum în postura ciudată de cvasiamică a Rusiei bolșevice căreia i se cere să încheie cu dușmanul ei
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
a luat-o cu el, iar după o săptămână a părăsit-o și și-a văzut liniștit de drum. S-a întors acasă cerșind pe drum, toată murdară și zdrențuită, cu pantofii scâlciați: mersese pe jos, dormise pe câmp și răcise foarte tare; picioarele îi erau numai răni, mâinile, umflate și crăpate. De fapt, nici înainte nu fusese frumoasă; doar ochii îi avea blânzi, buni, nevinovați. Era îngrozitor de tăcută. Odată, înainte de întâmplarea cu comis-voiajorul, pe când lucra ceva, a început brusc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
un caz singular, aproape imposibil, dar... — Tată, ți s-a servit prânzul, îl anunță Varvara Ardalionovna intrând în cameră. — A, foarte bine, excelent! Chiar mi se făcuse foame... Însă cazul, aș putea spune, a fost chiar psihologic... — Iar ți se răcește supa, spuse nerăbdătoare Varia. — Imediat, imediat, bombăni generalul ieșind din cameră; de pe coridor se mai auzi „și cu toate cercetările...“. — Va trebui să-i iertați multe lui Ardalion Alexandrovici, dacă rămâneți la noi, îi spuse Nina Alexandrovna prințului. De altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la Urjanda și a face să se construiască acolo un palat. După câteva vizite făcute contelui Woronzow, prințesei Galițin, împăratul se duse succesiv la Sevastopol, la Bacci - serai și la Klostow. În ultimele zile ale călătoriei sale, deși temperatura se răcise, împăratul voi să facă o călătorie pe țărmii acestei mări putride și adeseori fatală rușilor și fu cuprins de un frig, încît la 18 noiembre se întoarse la Taganrog cu un acces de friguri; el scrise în aceeași zi la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
astfel de sacrificiu voluntar devine evidentă din pilda evanghelică despre săracul Lazăr (Luca 16, 20 sq)194. Dacă aceste Încercări ale vieții erau atât de necesare pentru cei cuvioși, ca ei să nu uite de Dumnezeu și să nu se răcească iubirea lor față de El, cu cât mai mult sunt Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală 159 acestea de trebuință și mântuitoare pentru noi, creștinii de astăzi, afundați În multe păcate și În patimile dezmierdă‑ rilor lumești. Mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
am făcut indigestie, am vomat și am renunțat la consumul de cafea. Nu mi-a fost ușor să renunț la cafea. O lună de zile am continuat să fac cafea, dar în loc s-o beau, am mirosit-o, până se răcea și nu mai mirosea, rămânea doar o zoaie neagră, pe care o vărsam la canalizare. După o lună de zile de mirosit cafea, am renunțat și la mirosit cafea. Cercetările au arătat că ingestia de cafea crește riscul bolilor cardiovasculare
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
importanța liniei masculine. Nu există credință în viața de dup] moarte, iar „nemurirea” constă în perpetuarea identit]ții prin urmași de sex masculin. Desigur c] sedeq era ignorat de c]tre unii oameni. Proteste profetice deplâng violarea drepturilor celor s]răci, ale v]duvelor și orfanilor de c]tre cei bogați și puternici. În secolul al VIII-lea î.Hr., Miheia a cerut poporului: „Faceți dreptate, iubiți bun]tatea și fiți umili în fața Dumnezeului vostru” (6.8). Amenințarea profetic] a dezastrului, îndreptat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de teologia recent] a eliber]rii: doar cei care susțin în mod activ cauza s]racilor vor înțelege credință creștin]. Iisus a opus standardele societ]ții, celor ale Împ]r]ției lui Dumnezeu, fapt ilustrat prin atitudinea fâț] de s]răci, eretici și schismatici (samarinenii), cei lipsiți de moral] (desfrânatele și soții adulteri), cei compromiși din punct de vedere politic (vămeșii), cei respinși de societate (leproșii), cei marginalizați din punct de vedere social și fâț] de femei. Care este înțelesul iubirii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod sigur, și cei aflați sub influența mișc]rii ecumenice. Acordarea de prioritate nevoilor celor s]rmani a c]p]țâț o important] din ce in ce mai mare. Aceste dou] aspecte, preocuparea pentru unitatea omenirii și „acordarea priorit]ții nevoilor celor s]răci” marcheaz] sfârșitul procesului de integrare a eticii creștine în sfera Bisericii și a statului, ceea ce a caracterizat creștin]tatea de-a lungul secolelor. Referințe Aquinas, Thomas: Summa Theologiae Butler, S.: The Way of All Flesh (London: 1903); (Harmondsworth: Penguin, 1947
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se poate exemplifică prin accentul pus de Coran pe etică corect]rii nedrept]ților existente în viață economic] și social]. De exemplu, indivizii sunt încurajați s] își cheltuie averea și efortul pe: 1) familie și rude; 2) orfani; 3) s]răci; 4) vagabonzi; 5) nevoiași; 6) eliberarea sclavilor. Astfel de acțiuni sunt cele care definesc responsabilitatea unui musulman de a dobândi o conștiinț] social] și de a împ]rți resursele individuale și comune cu cei mai puțin privilegiați. Aceste obligații sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fac] referire la caracter, ci, dimpotriv], impune unul ideal, la care nu ar fi nici bine și nici rațional că omul s] aspire. Un utilitarist care își folosește timpul și banii aproape în totalitate în scopul ajutor]rii celor s]răci ar fi o persoan] banal] și unidimensional], care nu știe s] profite și de alte aspecte ale vieții ce dep]șesc sfera eticii, cum ar fi sportul sau studiul istoriei. În str]dania să de a-și ajuta cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cie extrem]. Aceste programe sunt mai puțin spectaculoase decât ajutoarele de urgent], dar impactul lor este cu mult mai mare. M] voi concentra aici asupra acestei „asistente pentru dezvoltare”. Arhiepiscopul Helda Cămara spunea cândva: „Când îi ajut pe cei s]răci sunt considerat sfânt, dar când întreb de ce sunt s]răci sunt considerat comunist”. Ceea ce deducem de aici este c] ajutorul nu este reprezentat cu necesitate doar de r]spunsul menit s] aline și venit din compasiune, ci const] în identificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de urgent], dar impactul lor este cu mult mai mare. M] voi concentra aici asupra acestei „asistente pentru dezvoltare”. Arhiepiscopul Helda Cămara spunea cândva: „Când îi ajut pe cei s]răci sunt considerat sfânt, dar când întreb de ce sunt s]răci sunt considerat comunist”. Ceea ce deducem de aici este c] ajutorul nu este reprezentat cu necesitate doar de r]spunsul menit s] aline și venit din compasiune, ci const] în identificarea cauzelor s]r]ciei și înl]turarea celor posibile prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
companiilor transnaționale. Cred c] este important ca argumentul moral pentru acordarea ajutorului s] nu se bazeze prea mult pe acest apel, deși am mult] simpatie pentru el. Procedând în acest fel greșit, se va accepta faptul c] cei foarte s]răci dintr-o tar] care nu este exploatat] pot fi ignorați. „Compasiunea” este orientat] eminamente c]tre viitor. Diminuarea suferinței, asigurarea nevoilor de bâz], respectarea drepturilor fundamentale, implementarea principiilor drept]ții sociale sunt aspecte ale binelui pe care îl putem face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezvoltare”. Dar ce înseamn] „dezvoltare”? Mulți sunt deranjați de acest cuvânt deoarece este echivalat cu creșterea economic]. Exist] ins] trei dificult]ți legate de conceptualizarea dezvolt]rii în termeni de creștere economic]. În primul rând, exist] posibilitatea că cei s]răci s] nu beneficieze de creșterea economic]; mai mult, ea poate fi asociat] cu procese care înr]ut]țesc situația celor s]răci. Folosirea p]mântului de c]tre întreprinz]tori sau noile tehnici agricole pot exclude ț]rânii simpli din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legate de conceptualizarea dezvolt]rii în termeni de creștere economic]. În primul rând, exist] posibilitatea că cei s]răci s] nu beneficieze de creșterea economic]; mai mult, ea poate fi asociat] cu procese care înr]ut]țesc situația celor s]răci. Folosirea p]mântului de c]tre întreprinz]tori sau noile tehnici agricole pot exclude ț]rânii simpli din procesul economic. În al doilea rând, exist] pericolul că modelele de creștere s] reflecte modele occidentale nepotrivite ale schimb]rilor necesare, implementarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]