3,125 matches
-
că-i sunt mamă sau a dat în mintea nevestei lui? — Mamă, iartă-l. N-am lui ce să-i iert. Nu el este vinovatul. — Mamă, să fim toți împreună de Înălțare! — Vezi tu, eu nu știu dacă mai am răgaz. Aș vrea să mergem la Coeni pentru că nu am făcut pisania și mă arde, că simt că nu mai am mult. — Hai, spune-mi-o acum, o s-o scriu și până în seceriș o pun. Mihai se așezase în fața elegantei mese
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ridic mânăstirea de la Cotroceni și că am avut unde să o îngrop la rangul ei de domniță. Am terminat și casele domnești și am pus să le facă sobe ca să pot merge acolo și sta aproape de câte ori am un răgaz. Frumoasă mânăstire, Smărăndițo, l-am adus pe Pârvu Mutu ca s-o zugrăvească. S-a întrecut Mihai pe sine când le arăta pietrarilor ce vrea. L-am adus și pe sfinția sa Partenie, egumenul de la Ivir, să facă școală de cântăreți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
furios și striga înnebunit „Cine a luat scrisorile?”, apoi după un timp s-a oprit și a întrebat „De ce nu mi ai spus de la început?” și-și aduse aminte de răspunsul pe care i l-a dat: „N-am avut răgaz, măria ta, că nu am fost singuri nici o clipă”. Vodă s-a oprit, l-a privit cu un fel de milă, l-a îmbrățișat și i-a spus ca într-o doară: „Am o singură mulțumire, că m-am spovedit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
era nepotul lor care crescuse la Mărgineni și Filipești, alături cu ei, toți frații Cantacuzini. — Sfinția ta, mă gândeam ca după ce-l ducem pe ultimul drum pe răposatul voievod, într-o zi de lucru, când treburile Mitropoliei o să-ți lase răgaz, să ne întrunim în divan cu neamurile răposatului, pomenit fie-i numele în veci, și cu ieromonahul Ștefan ca să întărim prin fapte testamentul lăsat de maica mare, doamna Ilinca. Mitropolitul oftă, ar fi vrut să spună ceva, își drese glasul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și îndreptându-se spre tronul lui, fața lui Constantin Brâncoveau strălucea de o bucurie nemărginită. Ștefan, abătut, se apropie neprotocolar dinspre dreapta de tronul tatălui său. Printre dinți, cu buzele nemișcate, vodă îi șopti: — Să nu tulburăm sărbătoarea. Dă-mi răgaz patru zile. Vlădica e de partea noastră. După Paști, trimit daruri la Poartă. Visteria lor e mai goală ca oricând. Aurul o să rezolve tot. Să nu afle doamna. Eu o să țin obiceiurile. Veghează doar tu, Ștefane. Arhimandritul ieși în ușile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
năvăliră Radu și prințesele cele mici urmate de cernitele doamne Stanca și Ilinca. Domnul se uită absent la copii, așa că Ștefan își luă răspunderea. — Dadă, se adresă el Stancăi, poruncește să fie hrăniți și culcați copiii; măria sa doamna nu are răgaz pentru asta. Vodă își aplecă înainte capul. Stanca îl cântări întrebătoare din ochi: — Să mergem. În seara asta mâncăm la cuhnii. Sărutați mâna măriei sale, spuse ea. — Nu pot, domnia mea nu poate să mai meargă. Mă dor picioarele, scânci Smărăndița
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ochii, să nu te lași folosit de nebuni. Ai uitat să scrii asta în depeșele pe care le-ai trimis din două în două zile. Dar mai ai timp. — Câte zile o să stăm la Călugăreni? — O noapte doar, ca să avem răgaz să ne rugăm pentru sfinții ce au căzut aci la Țânțăroasa. Fericiți cei ce au căzut în luptă, fericiți cei ce au murit înecați în mlaștină. La cei răniți care s-au împotmolit după șaisprezece ceasuri de luptă și au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și cu altă cerneală, replică Mavrocordat. — Și cu alt gând, nu cel pe care l-ai citit, înălțimea ta. Părinții neam socotit a fi noi, Io Constantin Voievod, și am scris asta cu părere de rău că nu am avut răgaz să-i arătăm răposatului dragostea noastră. Noi am fost orfan de mic, crescut pe ici, pe colea. Barbu, fratele nostru, pe care înălțimea ta l-a cunoscut la Istanbul, era fala neamului nostru. Dacă nu-l răpea moartea, el ar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rapidă pentru a putea porni pe drumul întoarcerii în țara sa. Mai comunica marele vizir, primul ministru al împărăției otomane, că ei privesc cu simpatie numirea lui Toma Cantacuzino drept capuchehaie, adică ambasador al Țării Românești. Rami Efendi mai ceru răgaz de gândire asupra propunerii discutate privind scaunul Moldovei, dar în încheiere, adresând urarea de însănătoșire grabnică, își exprimă speranța unei consilieri cu beiul Constantin într-un cadru mai restrâns. Voievodul salută, plecându-și doar pleoapele peste ochi, încercă să facă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
umbrele lungindu-le în continuarea cenușiului penelor, de par arătări de basm. Iarna aci vântoasele se întețesc măturând și viscolind zăpezile. Dinspre Vlăsia o să poruncească să aducă lemn curat de stejar și fag, că, cine știe, poate o să aibă cândva răgaz să vină și iarna pe aci. Cafele, narghilele, șerbeturi și dulcețuri fură pe loc aduse. Apoi, chisele de cleștar, a căror transparență lăsa vederii culorile de ambră ale dulceților de caise, rozul șerbeturilor de zmeură și trandafir, precum și întunericul bobițelor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în taină astă-vară, mitropolitul Antim și cu mine. Dar ce o fi cu sfinția sa, că mă face să aștept atât? Trecând un călugăr prin preajmă, spătarul Mihai își exprimă dorința de a fi scuzat în fața sfinției sale că nu mai avea răgaz să zăbovească așteptându-l. Da, evident, pe el, Constandinul Stancăi îl putea ierta, dar pe mitropolitul Antim robit de ieniceri la vârstă fragedă, cumpărat de exaporit sau de patriarhia Constantinopolului pe un preț de nimic, pentru că era firav, și dat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vine legat, deci cuvioșia ta se pregătește de odihnă? — Nu prea mă încearcă somnul. Gherasim ridică privirea spre cerul senin, oftă și continuă. Încă nu a trecut de amiază, drumul este bun, am putea iuți pasul dobitoacelor, dar îmi place răgazul acesta care vine să se sălășluiască între noi, aducător de tihnă. Frumoasă viață ai dus, măria ta, câți ani aveai când ai ctitorit schitul Sfântului Ștefan de la Hurezi? — Știu eu, nici douăzeci cred. Îl găsești frumos? — La Hurezi totul este
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Harag, filmele lui Fellini ș.a. mi-au smuls de pe buze, recunosc, contestabila exclamație. Ce spunea marele Borges? Că n-a citit prea mult În viață : În schimb a știut să recitească... Dacă vă spun că sufăr teribil fiindcă nu am răgazul recitirii, o să mă credeți?! Ceva nou despre marele Will : cică piesele sale stimulează activitățile creierului. Ce bine! Frazele lui sporesc activitatea cerebrală...Cuvintele bizare introduse-n fraze, jocurile de cuvinte avalanșante, sintagmele surprinzătoare, tensiunea dramatică fac deliciul activității intelectului - zic
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
mai trăi, am să fac și eu o piesă de teatru țărănească!”. Piesa nu a fost terminată : dar, Emil Gârleanu și A.D. Xenopol au găsit prima pagină a unei comedii. Și nu mă miră că marele humuleștean n-a găsit răgazul, ori energia să termine proiectul : postum, oricum a deve nit...cel mai jucat autor român! Fără să fi scris o singură piesă. Dramatizatorii ( printre care și autorul acestor rîn duri) l-au răzbunat. Parcă În continuarea ideilor lui George Banu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
fond, ce-aș avea de pierdut? Să se Înfrîneze cei ce vor funcții! Ludicul nu vrea funcții : lar descalifica dorința asta prozaică... La Rochefoucauld face o observație de surprinzătoare finețe, asupra spectatorului - zic surprinzătoare deoarece nu știam că a avut răgazul să se aplece și asupra lumii scenei : “Poate să ne placă teatrul fără să avem gustul destul de fin ca să-l apreciem ; și putem avea gustul destul de bun ca să apreciem bine teatrul, fără ca teatrul să ne placă”. Fraza moralistului francez nici măcar
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
care a scris foarte mult, În genuri diverse, care a tratat mii de bolnavi, În spații geografice diverse (de altfel, un anume neastîmpăr l-a făcut să nu stea mult Într-un sin gur loc!), a reușit să găsească totuși, răgaz pentru creație , strecurîndu-se printre desele serate mondene, printre pri mirile serale ale musafirilor care uitau să mai plece, Între reprizele de corespondență, mergînd În călătorii epuizante ( vezi Insula Sahalin, spre exemplu!), ori În făcînd vizite ne lucrative la bolnavi („Bolnavii
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
așa mă simt mai bine. Privesc foarte puțin la TV, numai la știri. În general, eu am fost o fire foarte activă, în fiecare moment aveam ceva de făcut. Dar acum, activitatea mea este limitată la strictul necesar, pentru acordarea răgazului de repaos, pentru vindecarea ochiului. Am dormit mai multe ore pe zi, decât înainte de îmbolnăvire, știind faptul că organismul se reface și se vindecă numai în somn. Am ajuns chiar la 10 ore de somn, din 24 ore. Timpul trece
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
care continuau pe axa picioarelor în jos, de nu îmi găseam o poziție în care să stau să nu mă doară. Mi-am adus aminte de indicațiile părintelui Sebastian Kneipp, referitoare la gută. Nu am mai mâncat nimic. Am lăsat răgaz organismului să elimine deșeurile rezultate din metabolizarea peștelui și ciocolatei. Am băut ceai de coada calului. Sâmbătă și duminică am mâncat câte a felie de pâine neagră, pe zi. Începând de vineri, de la declanșarea durerilor, mi-am pus, la șale
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
frazele sorbite, la rându-i, din ochi de nevastă-sa. Ea asculta stând în picioare, rezemată de ușorul ușii, în timp ce câinele încerca zadarnic să-i atragă atenția, schelălăind la cratiță. Nimic n-ar fi distras-o din momentul acela de răgaz, rezervat adorației senine. Bătăile, schingiuirile, arestările, crimele, abuzurile de tot felul, disimulate în măsuri pentru apărarea instituțiilor statului de drept democratic... Bravo, Milică-tată, și asta-mi place: tânăra noastră democrație originală a pășit cu dreptul în Europa... Excelent! Halal de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
apoi să se întindă undeva jos, chiar și pe zăpadă și să doarmă. Câteva zile în șir sau chiar mai mult. Lupta fără întrerupere de aproape trei săptămâni și sperase ca pauza nesperată a înfruntărilor să-i aducă mult așteptatul răgaz, dar primise ordinul să plece după locotenentul Rădulescu. E crunt de frig și fulgii sunt transformați în cristale cu margini tăioase care-l izbesc violent peste față. Are impresia că fiecare bucățică de piele neacoperită crapă sub asaltul gerului. Aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dăruirea, din aproape în aproape, acolo de unde ai plecat: Pământul, țara ta, orașul tău, casa ta... La sfârșit stai cu ochii închiși și mintea goală. Apoi faci iar mătănii, ca la început... Arm făcu aici o pauză, ca să-i dea răgaz lui Bart să pătrundă tâlcul spuselor ei. Bart nu mai obiectă nimic; stătea aproape nemișcat pe bancă și aștepta, bănuind că ea mai avea și alte lucruri să-i spună. Ce ți-am descris eu până acum înseamnă doar primele
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
nu te-am recunoscut!... Ce-ai pățit? Nimic, am răgușit puțin, dar o să-mi treacă, răspunse Bart, oarecum atins la coarda sensibilă de grija deosebită pe care părea să i-o arate interlocutoarea. Fără să-i lase nici o clipă de răgaz, ea îi dădu de știre că în seara aceleiași zile, la orele 19,40 precis, avea să facă o emisiune specială, cu invitați speciali din Topul celor 300, despre urmările miraculoase ale cotei unice de impozitare asupra dinamicii pieței imobiliare
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
În ușa studioului, Camelia îl întâmpină ca pe o foarte veche cunoștință și-i ceru să se aplece ca să nu se lovească de pragul de sus cu fruntea și ca să-l poată săruta, dar nu-i dădu nici o clipă de răgaz. Cântărindu-l cu o privire expertă, ea clătină din cap cu o anumită nemulțumire - nu-ți stă bine cu ochelarii ăștia, dragule, ai nevoie de ceva mai șic, ca pentru un intelectual ca tine, și părul trebuie pieptănat altfel , după
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ajutor? Știa că trebuise să facă pasul acesta pentru liniștea fetelor ei, pentru viitorul lor, dar simțea că nu-l poate face fără ajutor ceresc. După despărțirea de Bart, ea se cufundase în muncă. Nu-și lăsase nici o clipă de răgaz, încercând din răsputeri să nu mai privească în urmă. Trec prin pustiu fără tine, spunea sufletul ei în fiecare clipă, dar își dădea silința să meargă mai departe. Se trezea devreme, nu lenevea, în timpul zilei trudea din greu, seara stătea
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
delegații sau din călătoriile de afaceri, considerând că era un lucru prea obositor pentru ea. Are ceva să mă anunțe, important, gândi ea. Din cauza drumului lung și foarte aglomerat preferase să ajungă mai devreme la aeroport, și era un bun răgaz ca să-și mai adune gândurile. Desigur, Liviu urma să o anunțe ce decizie luase el în privința căsniciei lor. Poate că dorea să divorțeze? Era dreptul lui, Arm nu-l considerase niciodată pe Liviu ca pe ceva ce-i aparține în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]