3,080 matches
-
în față. Schimbarea bruscă a vremii hotărăște pe Marius. Vine la timpul cel mai potrivit și în avantajul lui. Dă ordin de înaintare. Într-o tăcere absolută, soldații pornesc unul câte unul, pas cu pas, mai mult pe dibuite. Vântul răscolește sălbatic zăpada, o adună în troiene înalte ce îngreunează și mai mult pașii. Parcă au cărămizi în locul bocancilor. Condus mai mult de propriul instinct, locotenentul înaintează prin întuneric măcinat de spaimă. "Dă Doamne să nu rătăcim drumul! Și să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
că avea încă viitorul în față... Marele mogul Cu toate că trecutul recent nu i se înfățișa câtuși de puțin atrăgător, în seara aceea de la sfârșitul toamnei Bart simțea nevoia să își pună oarecum ordine în viața sa, așa că se apucă să răscolească ceva mai adânc prin scrumul amintirilor. Și prima figură care îi reveni în memorie nu se putu să fie alta decât aceea a lui Sorin Lumânărescu. Fostul său patron de la ziar se purtase binevoitor cu el la început și chiar
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
se grăbească prea tare. Amintirile despre Arm fuseseră eliberate parcă dintr-o cutie a Pandorei și-l copleșeau. Toate amintirile, chiar și cele mai puțin însemnate, pe care ar fi trebuit să le dea uitării de mult și definitiv, îi răscoleau acum sufletul și mintea. Și dacă până atunci fusese vorba doar de lucruri disparate, acum toate amintirile acestea se legau mai bine între ele, revelându-i cu suficientă claritate că Armanca jucase în viața lui un rol cu mult mai
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Cancer la piele și la oase, tulburări ale vederii, grețuri, migrene violente... Sunt verificate științific. Friepke fuma și mustața îi filtra fumul. Privea în jos, la dalele de piatră ale potecii, evitând să pășească în zonele de îmbinare, unde ploaia răscolise noroiul. - Vă speriați de tehnologia modernă, domnule baron, surâse. Până să ne îngroape radarul ne îngroapă războiul. Și ploile astea... Nu-i așa, Adler? Căpitanul Adler ținea mâinile la spate. - Cu tot respectul, domnule baron, efectul radarelor nu reprezintă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de bănuit că cineva declanșase la un moment dat chiar niște grenade, în disperarea de a-l opri pe Fitz. - Unde e? răcni Frank în culmea furiei. Unde e nenorocitul? Fitz nu era nicăieri. În mormanele de cadavre, oricât le răscoliră cei rămași în viață, nu se găsi nici măcar o bucată din costumul său alb sau din cămașa roz. Poate că hainele i se murdăriseră și i se amestecaseră cu cele ale morților, care erau acum de un roșu întunecat. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Între zidurile dărăpănate dai peste cornete de hârtie și cărbunii sfărâmicioși ai focurilor aprinse de vagabonzi. Aici trag eu nădejde să descopăr ceva, habar n-am ce anume. M-am plimbat mult printre gunoaie, însoțit de privirile curioase ale câinilor, răscolind cu un băț rămășițele. N-am putut ghici prea bine ce modificări făcuseră Păvălache și Greuceanu și care era scopul lor; însă era clar că incinta galbenă suferise unele transformări, ca de pildă în cazul ferestrelor asimetrice și puțin ridicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ceva. Erau treizeci de grade afară. Am lăsat-o pe bunică-mea să aranjeze ceva la lucrurile mele și m-am dus la geam. Termometrul instalat de bunicul, Dumnezeu să-l odihnească, strălucea în razele soarelui, și mașinile și autobuzele răscoleau praful de pe trotuar. În vremea aceea încă nu purtam ochelari, dar începusem deja să am probleme cu ochii. Mi se părea că bărbații de pe trotuar sunt în slip, iar femeile nu au nici sutien. În schimb, atunci când traversau strada, între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
vineți, când roșii, munții înalți de pe Bistricioara, strălucind în soare cu toate stâncile lor... Departe, în singurătăți adânci, munții cei din urmă - aproape nori, albitranslucizi - încremeniți în gloria infinitului, impresionând mai mult sufletul decât ochiul, înfiorînd "voința", ca și muzica, răscolind în adâncurile ancestrale spaime, nostalgii, mitologii defuncte... Și-n fundul prăpastiei, la utrenie, aiurând, sunetul clopotului de la schitul invizibil... Încă și mai din adâncul vremii, Borca, cu diminețile care sunau cristalin, cu zilele înalte și luminoase, cu nopțile care veneau
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
douăzeci de ani, soră. Astăzi, o simt fiică. Dar aceste sentimente sui-generis, aceste ipoteze afective, fără substratul vreunei realități experimentate în viața de familie, au fost nostalgii de amor pentru o fată frumoasă, moartă de mult. Ca și furtunile, care răscolesc numai fața oceanului, pasiunile tinereții au venit și au trecut, dar în adâncurile cele din urmă ale sufletului dragostea pentru imaginea fetei moarte a rămas intactă, neamestecată, de o esență unică, și în nopțile senine, în prima tinerețe și uneori
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
fost doar ciudat, așa cum sugerase. Dar apoi m-a străfulgerat o durere ascuțită. M-am tras Înapoi și-am strigat. ― Scuză-mă. Cu toate acestea, a continuat. Mi-a pus o mână pe pelvis ca să mă liniștească. Și m-a răscolit mai departe, evitând zona dureroasă. Ochii mi se umpluseră de lacrimi. ― Sunt aproape gata, Îmi spuse. Dar de-abia Începea. Urgența cea mai mare În cazurile ca al meu era să nu mai ai nici un dubiu asupra sexului copilului În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
supărat-o pe Callie, spuse tata, dar ceva a făcut el. S-au Întors la Middlesex la sfârșitul lui septembrie. Frunzele cădeau din ulmi, lăsând strada descoperită. Vremea Începuse să se răcească și noaptea, din patul ei, Tessie asculta vântul răscolind frunzele și se Întreba unde dormeam și dacă eram În siguranță. Sedativele nu-i Învingeau panica, ci doar o deplasau. Sub influența lor, Tessie se retrăgea mai adânc În ea Însăși, pe un fel de platformă de unde putea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
buzele învinețite și, parcă din aceeași mișcare, îi reteză beregata cu șișul, de la o ureche la alta. Fugi apoi pe cheiul Dâmboviței, unde i se șterseră urmele. O găsiră în zori, cu rochia muiată în sânge, și cîntăre-țul, care deja răscolise orașul toată noaptea după ea, fu imediat anunțat. La comisariat, povestea mai târziu polițistul de gardă din acea zi, Cristian Vasile, interogat ca 316 suspect, avea o lucire de nebunie în ochi. Când îi dădură drumul, se duse țintă în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
destinase refugiaților din Moldova. Scriam deci despre Miron Costin și plângeam... Simt și acum un nod în gât, amintindu-mi de acel moment și de îndrăgitul profesor de română din „Amarul“ târg... Iată, domnule Daniel Cristea-Enache, ce gânduri mi-au răscolit sufletul citind articolul dvs. din „Suplimentul de cultură“ nr. 151. Vă mulțumesc. Și eu. VERBA WOLANd Eu și cărțile (o povesteă Ruxandra CESEREANU Care este relația mea cu cărțile (fără cacofonieă? Foarte simplu spus: există cărți care mă enervează ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
mintea iscoditoare și sufletul generos, pornit spre fapte deosebite. În urma deselor întâlniri cu el sau cu cei prin care acesta se strecura ca o adiere înviorătoare, mi-am crestat pe răbojul amintirilor întâmplările mai de seamă, plăcându-mi să le răscolesc din când în când și cu vârful condeiului. Unde e acum acest copil pregătit să sară pârleazul copilăriei?“ Îl cheamă Vicu. Mai precis, Vicențiu Mureșan, dar toată lumea îi spune Vicu Năstrușnicu, poreclă căpătată în ziua în care a încercat să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
fi fost sensul istoriei...!!!” „Totuși, trebue să recunoaștem - atinse Tony Pavone coarda sensibilă a discuției - debarcarea Aliaților În Normandia a fost dincolo de orice imaginație...! Mii de planoare de mare capacitate au Întunecat cerul Franței În timp ce avioanele grele de bombardament au răscolit pământul pe metru pătrat...!! Parașutarea armatei o putem numi „Metaforic”, o simplă formalitate...!” Fermierul fu nevoit să recunoască. „Întradevăr!! O debarcare grandioasă care a decimat În mare măsură armata noastră și pierderea Încrederii În victoria pe care propaganda Nazistă o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Lct.Col.Tudose Ion Îl Întâmpină jovial cu mâna Întinsă. „Bine ai venit, tovarășe inginer.Ce mai faci...?” „Mulțumesc, nu prea bine...!” „Fi-i comod, i-a loc pe scaun. Anchetatorul, Îl privi câteva secunde, aprinzându-și o țigară, În timp ce răscolea unele hârtii de pe biroul său. Se mai răsuci pe scaun Încercînd să se așeze cât mai confortabil, căutându-i privirea. „Vezi, tu mai jignit, dar eu nu sunt supărat pe tine...! Din contră. Sunt hotărât să te ajut să ieși
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de timiditate lăuntrică care-l avertiza să stea cât mai departe de acest individ. Își propuse totuși să-l irite puțin. „Îți pierzi timpul, Încasând salariul fără a dovedi nimic Împotriva mea, domnule, anchetator. De două luni de zile, ai răscolit Capitala și comunele Învecinate căutând cu acul să zmulgi o reclamație Împotriva mea...! Mai ponegrit, făcând afirmații tedențioase,sunt un periculos răufăcător, am de lapidat zeci de milioane lei, iar arestarea mea e eminentă...! În definitiv, cine-ți dă ție
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
multe file a registrului și cum nu reuși să găsească ce Îl interesa, debită o Înjurătură. Acum fi-i atentă și gândeștete bine. Numele de Tony Pavone, Îți spune ceva...?” “E trecut În registru...?” “Acestai necazul...!” mârâi el dezamăgit. Am răscolit filă cu filă În urmă cu un an de zile. Excrocul, a știut să lucreze...!!” Femeia prinse curaj. “După nume puțin probabil să rețin pe cineva. Poate dacă a’ți face o descriere a persoanei În cauză...” “Imposibil să nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ce vedea. În țara de peste Marea Mediterană În afară de unele pietroaie aride, răscolite și așezate asimetric de zvârcolirile scoarței planetare, lipsite de orice farmec al vegetației te poate surprinde o furtună de nisip de o așa manieră Încât voi fi nevoit să răscolesc cu buldozărul danele de nisip să te aduc la suprafață. Mai bine zis, cum stai cu producția...?” Un singur lucru era evident; Soarta, Destinul lui Tony Pavone care În luptă dreaptă Îl biruise, În prezent i se opunea din nou
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a fi șeful o bruscă violent, argumentând. „Nu e nevoie de prezența lui...Nu de altceva Însă, ne e teamă să nu fim măcelăriți...!!” - se schimonosi el, privind semnificativ la colegii lui. Timp de câteva ore, obiectele din apartament fură răscolite, aruncate În dezordine pe unde se nimerea. Însfârșit, În cele din urmă tâlharii oficiali dădură la iveală provizia facută de Atena. Două kilograme de zahăr și două de undelemn...!! Mai mult, un alt milițian descoperi pe balcon cam cinci kilograme
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
casei lui Iason, și căutau pe Pavel și pe Sila, ca să-i aducă afară la norod. 6. Fiindcă nu i-au găsit, au tîrît pe Iason și pe vreo cîțiva frați înaintea dregătorilor cetății, și strigau: "Oamenii aceștia, care au răscolit lumea au venit și aici, 7. și Iason i-a găzduit. Ei toți lucrează împotriva poruncilor Cezarului, și spun că este un alt Împărat: Isus." 8. Prin aceste vorbe, Iudeii au tulburat norodul și pe dregătorii cetății, 9. care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
și în lat, se opri în fața ferestrei și privi câteva clipe cerul în tăcere. Pe bolta înnegrită a cerului, stelele sclipeau pe nemărginirea lui, ca tot atâtea făclii, ca la o înmormântare infinită și neînțeleasă. Gândurile îi rătăceau tulburi, neostenite, răscolindu-i alte amintiri, amărăciuni... speranțe, izgonind mereu liniștea sufletului. Ar fi vrut să plângă, tare ar mai fi plâns... Dar, nici o lacrimă, măcar, nu-i venea. E groznic când nu poți plânge. Deodată, în mintea lui se însăilă un dialog
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Viața nu-i un simbol... nu-i alcătuită dintr-o singură enigmă...! îi șopti un gând. Să nu te dai bătut, de la prima încercare; viața trebuie dusă mai departe și reluată mereu de la capăt.!” A stat la sfat cu gânduri... răscolit de aduceri aminte, amintiri ce se petrec în clipe cât vecia, peste care se așterme pulberea uitării. Era vremea toamnei din el și asculta vântul purtând în voia lui frunzele ruginite... Însemna a-și asculta, în tăceri albastre sufletul și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
putea fi înfățișate... Veniseră să se prindă în urzeala lor tot felul de elemente de neînțeles... In minte îi năvăleau fel de fel de întrebări. Luat ca de un val năpraznic, amintirile cele mai triste și mai dureroase s-au răscolit, și s-au pornit cu iuțeala gândului, fără putință de a fi oprite până la mistuirea lor completă. Unele, din povestiri, altele chiar văzute și trăite de el, prinseră a se însăila... prindeau chipuri reale. Mintea i se împotmoli, ochii i
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
începu a se limpezi. Un pumn de stele împrăștiate pe cer, parcă nemișcate, așteptau revărsatul zorilor, iar luna argintie cobora încet printre nori. Se crăpa de ziuă. Valuri de nori, aducători de ploaie se adunau pe cer. Perdelele oftară adânc, răscolite de o adiere de vânt, care pătrunse în casă cu răcoarea diminetii. Iorgu stătea în pat nemișcat, dar mintea continua să țese, între somn și veghe, și cu un mare efort de voință, adunând amintirile risipite, reuși să lege întâmplările
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]