3,256 matches
-
îl bântuie gândul de a-și relua latina și de a se apuca să învețe ebraica. A acceptat cu greu să înceapă traducerea dialogurilor logice din Platon, pentru volumul VI al ediției, și acum, când scriu toate acestea, îl aud răsfoind o ediție greco-latină a lui Parmenide și scoțând cuvinte. Trăiește de pe acum tracul serii de mâine (așa cum l-a trăit intens pe cel al venirii aici), când Noica l-a "programat" să ne povestească destinul său cultural și să ne
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu litere mari, încrustat pe frontonul cavoului, numele Preasfinției Sale. Mi-am dat seama într-un târziu, poate la al treilea drum făcut spre Păltiniș, ce arc ciudat de timp deschidea în mintea mea imaginea aceasta. Când eram mic și răsfoiam în neștire cărțile mai arătoase aflate în casă, pierzîndu-mă în câte un amănunt nesemnificativ - număram de pildă fulgii de păpădie de pe coperta Larousse-ului, stârniți de suflarea suavă a unui profil feminin -, mă întorceam mereu la coperta somptuoasă, cu reflexe gri-albăstrui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
adormite în mine vreme de treizeci de ani. Aceste imagini suprapuse mi-au creat senzația că de fapt locul acela, pe care îl văzusem abia în urmă cu cinci ani pentru prima oară, îmi era îndelung cunoscut sau că, atunci când răsfoiam fără sens cartea despre Mitropolit, îmi pregăteam o treaptă esențială, pe care urma să pășesc în întîmpinarea propriului meu viitor. Toate aceste senzații, pe care încerc să le deslușesc acum, se stârnesc cu fiecare trecere a mea prin fața cimitirului din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
studiile de la Yokohama, devorat de pasiunea de a afla răspunsul orientalilor la întrebările ultime. A reușit ca singurul alb alături de șase japonezi. În urmă cu un an am primit teza lui de masterat pe tema budismului medieval japonez. Când am răsfoit paginile umplute cu semne misterioase orânduite pe verticală și le-am asociat cu numele lui și cu copilul care era până mai adineaori, am fost cuprins de o senzație intens-suprarealistă. Sigur că eram mândru de performanța copilului meu, sigur că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ai să te întorci." Cum te pot urmări dorințele neîmplinite cu care cei apropiați nouă ies din viață! Fiindcă îi iubim, sîntem dispuși să credem că pentru tot ce își doreau și nu s-a întîmplat sîntem până la urmă răspunzători. Răsfoiesc paginile albumului roman. Suita și combinația imaginilor îi aparțin lui Bernea. În plus, fotografiile sânt făcute de el și reprezintă modul lui de a descoperi, dincolo de locul comun și clișeul turistic, elementele care ne-au întemeiat ca civilizație mediteraneană. Și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care nouă ne-a alcătuit vârstele, a devenit pur și simplu o abstracție. Ca să înțeleg cum arăta România cu doi-trei ani înainte de a mă fi născut eu, a trebuit să citesc sute de cărți (romane, memorii, cărți de istorie), să răsfoiesc ziare, să scormonesc în amintirile celor care au trăit atunci, să văd fotografii sau imagini filmate, să ascult muzica ușoară a acelor ani, să revin asupra martorilor descusîndu-i la nesfârșit pe Noica, pe Alecu Paleologu, pe Radu Bogdan, pe Monica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în care d. Buradane descrie danțurile noastre cele vechi, ne dă ariele și muzica mai multor cântice populare, precum și instrumentele pe care se esecutau: "Elena Hora" compusă de însuși autorul; iată în scurt materia ce o avem sub ochii noștri răsfoind almanacul muzical de pe anul curent 1877. Cercetând mai cu de - amăruntul această materie, ne vom convinge cu toții ca conține un studiu scrupulos, în care a trebuit autorul să lupte cu foarte mari greutăți - asupra muzicei, danțului, teatrului și a instrumentelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca în cazul „mulțumirilor” adresate ghicitoarelor în rubricile de mică publicitate. De altfel, nici revistele destinate doamnelor nu ocolesc paranormalul și magia. O revistă fără horoscop ar fi dezonorată! Dar caracteristica principală a revistelor pentru doamne este, m-am convins răsfoindu-le pe toate, că sunt absolut la fel. Nu poți ghici, dacă nu privești colon-pagina, pe care dintre ele o citești. Poți să-ți dai seama doar dacă ai în față una pentru doamne sau una pentru domnișoare (teenagers) după
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și pierd forța de penetrație, o dată cu trecerea timpului, ci dimpotrivă, exercită asupra noastră, peste vremuri, o stare nostalgică de transmigrație, de transpunere în alt timp aparținând transcendentului, empatizându‐ne și copleșindu‐ne aproape figurativ cu drama clipei consumată cân dva. Răsfoind Istoria presei bârlădene descoperi cu emoție personalități, evenimente despre care generații le mai vârstnice au auzit întâmplător, fie din manualele școlare, fie din bibliografii ce se consultau doar cu permis special, fie din procese publice trâmbițate cu persuasiune și ură
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fel au procedat S andu Tacu, Eliade Solomon, Gh. Mocanu, Neculai Rainea, Sanda Galan. Substanțial a fost efortul care și l‐a adus apreciatul inginer Cezar Zugravu. Cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de activitate a ziarului Rulmentul, în articolul „Răsfoind colecția” Constantin Clisu evidenția pe semnatarii articolelor care au fost nelipsiți: „Nicolae Rainea, Eliade Solomon, Sandu Tacu, Mihai Ivan, Maria Bunica, Maria Petrea, Cornel Văleanu, Emil Iovu, Laurențiu Gheorghiu, Grigore Diaconu, C.I. Voinescu, Lacea Nicolae, Ene Jalbă și adaugă: „se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru cititori. Durata în timp a ziarului se leagă neîndoios de străduința unor 145 tipografi ca Haim Leibovici, Ion Contoman, Necu lai Dănilă sau Todirașcu, Pintilie nedespărțiți de literele care au dat viață bilunarului bârlădean. La capătul a 17 ani, răsfoind colecția ziarului Rulmentul, știind și revăzând ce a făcut el pentru educarea și formarea elevilor și ucenicilor, a muncitorilor și tehnicienilor, a inginerilor și a întregului personal din F.R.B. este de neînțele s cum Nicu Titu Manole, în articolul „Întreprinde
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tinere" de la Liceul „Mihai Eminescu", „Debuturi și tradiții" de la Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” ambele din Bârlad), atât prin ținuta ei grafică deosebită cât și prin conținut". ..."Cele 12 pagini constituie o delectare pentru cititorul avizat. E o plăcere să răsfoiești o asemenea revistă care are un colectiv redacțional inimos și talentat (Nina Simion, Mădălina Andrei, Corina Boroș, Otilia Postolachi, Oana Capotă și Diana Năstase) condus de doi profesori cu adevărat profesioniști Lucia Blănaru și Serghei Coloșenco. Sincere felicitări! Menționez că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Precum alții‐or fi zâmbit / Când de tot m‐ au dezvelit! / Tu nici când n‐ai fost în stare / Să te miști din raftul grav!/ Nici o mâ nă mi se pare / Nu te‐ a scuturat de praf, / Nu ți‐ a răsfoit vreo filă / Știi, măcar așa 364 în silă, / Ca să simți și tu fiorul / Ce ți‐ l lasă cetitorul .../ Ș‐acum vii să‐ mi faci morală? / Cap fără de socoteală! / Eu t e iert, însă, vezi bine, / N‐ am chef să mă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sergiu Coloșenco, cosmopoeziile sau privim fotografiile realizate în diferite prilejuri și publicate în revistă. Cu o mică observație: o scurtă cronică de identificare a persoanelor din fiecare fotomontaj ar fi necesară pentru a servi nepoților și strănepoților noștri când vor răsfoi peste ani revista în cauză. * Pădurenii Pădurenii, publicație a Asociației Culturale “Ethos” Pădurenii, cu un cuprins pe măsură: Invitație de primar Temistocle Diaconu; originea și evoluția așezărilor din comuna Pădureni, extras din volumul apărut la Editura Performantica Iași, 2005, de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o hârtie de calitate, ilustrată cu interes, format 21x31 cm, 22 pagini împreună cu coperțile, revista este o promisiune. Marcată, deocamdată, de articolele “File de monografie”, “Unirea principatelor”, “Noul dicționar...”, rubrici precum “Curiozități”, “Credința în forțe miraculoase”, “Cerul văzut de noi...” Răsfoind reviste surori, împrumutând experiență, cerând consilierea celor avansați, redacția poate face ca “Sclipiri de stele” să fie la nivelul așteptărilor. * tatea, data apariției numerelor, 422 Scrisul nostru Scrisul nostru, revistă literară, cu apariție lunară, primul număr în ianuarie 1929, s
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
avea ceva cu conducerea US. Revista noastră a criticat US, pe un ton civilizat și cu vădită îngrijorare, deoarece conducerea US a oferit, din păcate, destule motive pentru critică în acești ani. Nu reiau aici rechizitoriul, oricine se poate edifica răsfoind colecția Contrafort-ului. În altă ordine de idei, eu nu împart dihotomic lumea în „ai noștri” și „ceilalți”, după un pretins și foarte îndoielnic criteriu patriotic, sub care se ascunde adesea o faună imundă, ci o evaluez cu măsura dreaptă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
alege cu o impresie de neîmplinire, de parțialitate. Celor care m-au întrebat cine este Grigore Grigorev (G.G.), pe ce state de plată poate fi găsit, le răspund și în acest colț de pagină că nu știu. Le recomand să răsfoiască atent dicționarele și enciclopediile sau să ceară informații de la Nicolae Dabija, cel care îi ocrotește lansarea în paginile săptămânalului Literatura și Arta pe post de replicar neprovocat. Evident, mă aștept să mi se răspundă polemic la ceea ce scriu în Contrafort
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de la Iași se afirmă ca o voce puternică și distinctă, iar Cătălina Mihalache ca una dintre reprezentantele ei de marcă. Lectură plăcută și instructivă, tuturor celor care ați învățat, încă din școală precum eroii anonimi ai acestei cărți -, cum se răsfoiesc, cum se citesc și cum se prețuiesc filele unui manual de istorie! Sorin Mitu Istoria, o temă pentru acasă Antecedentul convenabil În paginile următoare, ne propunem să explorăm câteva dintre cele mai familiare reprezentări istorice ale românilor, așa cum au fost
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai multe voci și ritmuri ale povestirii, valorizând detaliul, interogarea, imaginarul, colajul. Practic, manualul nu mai este o carte, un volum de citit de la un capăt la altul, de memorizat "ca pe apă", ci un magazin istoric, o revistă de răsfoit mai voluminoasă, de preferat sau nu altora. La început de mileniu, Ștefan pare domnitorul cel mai reprezentativ pentru istoria Moldovei și pentru acel Ev mediu care ne-a rămas, al războaielor dintre turci și români. Dintre toți principii valahi, doar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
evenimentului petrecut la Alba Iulia, în decembrie 1918, consacrându-l drept chintesență a reușitei naționale. Pe nesimțite, unirea devenea "Marea Unire", iar semnificațiile elogiului se regăseau cel mai bine în manualele de școală primară și în literatura istorică parașcolară. Să răsfoim, de pildă, manualul de clasa a IV-a, din 1981. Ca plasare a informației istorice, el păstra aceeași formă, binecunoscută de mulți ani367. Provinciile unite în 1918 erau, încă din titlu, reduse la Transilvania 368, iar ideea "desăvârșirii", a momentului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sală, împreună cu Mihai Cimpoi, de la Chișinău, nu unul. ci doi academicieni, cu câștig pentru Iași și cartea sărbătorită. C.A. - Din „atelierele” Salonului, cum inspirat le-ați denumit, n-au lipsit cărțile de nuanță antitotalitaristă, antistaliniste, fie și numai dacă răsfoim Cartea foametei (premiată, de altfel) de Larisa Turea, un zgu duit or document al exterminării, prin comandă moscovită, a românilor din Basarabia sau alte cărți din salon care vorbesc despre gulagul siberian - unde a stat și tatăl meu timp de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și cei din 1940 1945, mulți mai numeroși, nu s-au jertfit doar pentru cauza României și a satului din care plecaseră la luptă, ci și pentru Europa, iar tratatele, monumentele, obeliscul, le păstrează în veci vrednicia și amintirea... Am răsfoit cu pietate capitolul „Fii ai satului”. Numai profesori universitari născuți, crescuți, șco liți mai întâi în satele comunei Dolhești sunt vreo șase: Baciu C. Con stan tin, medic de regiment în 1941-1945, medic la Președinția Consiliului de Miniștri și la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe Gh. Gh. Covatariu, cel care, spre cinstea sa, scrie i stor ia orașului său de domiciliu tocmai prin toponimie. Nu însă fără a stărui mai întâi asupra coordonatelor geografice ale localității, cu istoria orașului Dorohoi, citită an de an , răsfoind „arhiva” arheologică și pe cea rezultată din documentele scrise, d ar și aplecându-se asupra tradiției orale, cu oamenii și obiceiu rile lor, consemnate și transmise din generație în generație. La cele de mai sus adăugându-se anchetele personale, convorbirile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
printre organizatorii Simpozionului „Dimitrie Cantemir, savant de renume european - 335 ani de la naștere, organizat la Giurcani , tot sub auspiciile „Academiei Rurale Elanul”. Noi, care l cunoaștem acum pe Marin Rotaru după fapte, nu după vorbe, ni se pare nedrept ca răsfoind luc rarea dlui Ioan Baban din Vaslui intitulată „Dicționar Univers cultural și literar vasluian”, Editura PIM, Iași, 2008 să nu aflăm un singur cuvânt despre realizările de o viață ale unui om ce și-a dăruit-o punerii în valoare
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu o știau îndeajuns, dar vegheau la traista noastră. Și din această cauză am repetat poezia lui Depărățeanu, din cartea lui Constantin Solomon și G.G.Ursu cu „Mama” din „Cele mai frumoase poezii românești” Bica Ionesi - Doamnă a geologiei ieșene Răsfoind o lucrare a istoricului vasluian Dan Răvaru „Cartea întâi a Racovei” descopăr rădăcinile îndepărtate ale unei localități răzășești, cu atestare documentară tocmai pe la 1437 și cu dovezi arheologice de locuire omenească de trei milenii: CURSEȘTI R-ZEȘI. Și atunci mi-am
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]