2,643 matches
-
în el eu nu sunt decât o fărâmă de nisip. Totul începea să fie lipsit de noimă. Îmi era greu să rețin cine sunt. Nu mai eram eu însumi. Eram nimeni! M-a ținut acolo o eternitate. Mintea îmi era rătăcită și nu aveam ce face. Să-i înfrunt pe Sfetnici a fost ușor, dar să mă împotrivesc lui și să scap din acest loc al nebuniei, era imposibil. Cât timp am fost ținut acolo, timpul a trecut și gândurile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
o secundă era înarmat cu She'le'ri și tăia în stânga și în dreapta tot ce nu era patruped. Cei opt, văzând că nu pot trage fără a răni pe aliații lor neobișnuiți, înaintau cu precauție și în mod ordonat. Gloanțele rătăcite spulberau bucăți de ciment din pereții laterali. Ultimul venea în fața primului și curând devenea al doilea și tot așa. Susțineau focul și curmau suferința vreunui soldat care se mai agăța cu greu de viață. Gardienii, observând că lupta devenise una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
convins orice birocrați și, în final, s-a făcut voia poporului. Leverif nu a forțat regiunile să i se alăture, ci doar le-a arătat că se poate reveni la vremea Imperiului, iar ele au venit la el cum oile rătăcite vin la păstorul care le căută și le arată calea spre stână. Armatele Uniunilor au încercat să-și impună voința în diferite părți, dar au fost întâmpinate cu ostilitate și cu mișcări de rezistență foarte elaborate și au fost puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ar putea să-mi ia vreo două zile. — OK. Fă-o. Marty Roberts se duse la telefon și formă numărul biroului administratorului. Când McCormick răspunse, Roberts zise: — Am niște vești proaste, Kevin. Din păcate, toate țesuturile au fost pierdute sau rătăcite. Îmi pare rău să aud asta, zise McCormick și închise. — Marty, spuse Raza, intrând în birou. E vreo problemă cu tipul ăsta, Weller? Nu, răspunse Marty. Nu mai este. Și ți-am mai spus - nu-mi mai zice Marty. Numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de o adolescență permanentă, oamenii își doresc, în mod natural, să fie însoțiți în viață de câini la fel de tineri. „Ca și Peter Pan, noi nu vrem să ne maturizăm niciodată“, spune ea. „Genetica face posibil acest lucru! „ Capitolul 75 Încă rătăcit, conducând acum pe un teren foarte deluros, Stan Milgram se uită la indicatorul rutier care apărea din întunericul din față. Munții Palomar, 60 de kilometri. Unde naiba era asta? Nu realizase niciodată că statul California era atât de mare. Trecuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
se Înșală. Au biologicul ca armă și ca blestem Împotriva societății. De jur Împrejurul acestui bloc care a rezistat timpului și arată ca un trup purulent, cu răni deschise și nevindecate, au răsărit cotloane jalnice În care s-au aciuiat cu timpul rătăciții sorții de care am amintit mai sus. Sunt nave oarbe, ciuperci otrăvitoare, halte imunde, capcane ale sufletului, barăci ale morții care se sprijină numai pe aerul viciat care le dă târcoale. Prin ele șoarecii, șobolanii, gândacii, circulă nestingheriți și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de Înger, așa cum are orice ființă făcută de Dumnezeu din aluat ca al ei. Părea că toate Încercările teribile prin care trecuse În cei zece ani de vagabondaj, adăugaseră de fiecare dată și mai multă bunătate și lumină acestei ființe rătăcită În lumea asta aspră și nemiloasă. Nu ura și nu se plângea niciodată. Antoniu știa că undeva, Într-un dicționar medical, exista un nume de boală care se potrivea de minune cu Întregul ei comportament, cu gesturile, gândurile, trăirile : ,,Boala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
În care s-a turnat șampanie, Rusia e un mesteacăn, Polonia un vârtej de mazurci, Viena are coruri de culoarea aramei, Iemenul este un fildeș. O turmă de porci s-a transformat În zid roz.... Bătrâna doamnă era cu mințile rătăcite. Nu o ascultai. Dădeai din cap ca o figurină mecanică și ea povestea cum fiul ei mort de mult, era spălat pe picioare de Maria-Magdalena. Într-un târziu a plecat, lăsând În urmă un miros de mărar amestecat cu lemne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Înger ocrotitor. Până acum iarna a fost suportabilă, dar uite, cum a năvălit frigul și zăpada acum, la sfârșit de februarie! O pacoste pe capul lui. Ben are talentul de-a aciuaia când totul devine insuportabil și foarte greu, ființe rătăcite ca și el care-i pot fi cât de cât de folos. O să vină căldura și va părăsi și el cuibul puturos, bocănind și lovind cu cârjele pământul. Îl cunosc, Își spune Antoniu, nu rezistă mult timp În cuibul mizer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
fabulos și complicitatea savuroasă cu el. Restul nu contează. E cumplit de neinteresant. Antoniu mănâncă o banană pe care a primit-o de la o măturătoare. Face câțiva pași pentru a arunca coaja la coșul de gunoi; un aurolac cu figură rătăcită aspiră din punga de plastic, substanța toxică ce-i Întunecă mințile și Începe să ragă tâmp și să se lovească peste fațăi. Nici un trecător nu se sinchisește, nu-i dă atenție, toți trec pe lângă el cu fețe Încruntate și capetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
va Întoarce din drum,, sau ,,Nu mă simt cu nimic obligat față de societate,, sau ,,N-am nimic de pierdut,,. Privește-o pe bătrâna care cântă la acordeon Încovrigată de suferințe fizice, privește-l pe adolescentul desculț și murdar cu privire rătăcită, care aspiră aurolacul din punga de plastic, privește-l pe domnul cu ochelari cum se strecoară prin mulțime, ținându-se cu mâna de nas, pe grăsana care blestemă și suduie de mama focului, pe fetița care-i cere tatălui bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care se ridică fumul pe care l-am văzut de departe, Întețindu-l cu o bucată de tablă, care are forma unui evantai.. Îi Întreb ce fac, dar nu-mi răspund. Se uită la mine ca doi oameni cu mințile rătăcite; par a nu mă recunoaște. Îi Întreb Încă odată ce fac, și atunci, din gura mamei iese o șuviță, de sânge pe care tata se repede să și-o Înnoade la gât ca pe un fular. Din acest moment, Încăperea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
XIX-lea "asiatică", era cunoscută în Asia meridională din vremuri îndepărtate. Se semnalează existența la Gujarat, în vestul Indiei, a unui monolit purtând o inscripție din epoca lui Alexandru cel Mare și care ar fi sunat astfel: "Buzele albastre, fața rătăcită, ochii înfundați, stomacul căzut, mădularele zgârcite și parcă învîrtoșate în foc, acestea sunt semnele marii boli care, stârnită prin blestem preoțesc, se năpustește asupra celor viteji și-i seceră"15. Relatările călătorilor europeni care, începînd cu debarcarea din 1498 a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a obișnuit În fiecare dimineață - devenind „confidentul” meu cel mai de preț și mai statornic... Lipsit de podoaba verde, acum În prag de iarnă, părea mai trist, mai abătut... Printre ramurile dezgolite sufla un vânt rece, iar cei câțiva fulgi rătăciți se topeau după câteva minute. „Oare de ce nu m-am hotărât?” Să mai existe speranță sau totul s-a ruinat... și tot repetând am simțit cum ceva nedefinit se prăvălește peste mine... Nu mi-a plăcut niciodată iarna. Poate doar
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
fruntea mea, arsă de dor, se topeau! Mi-am culcat sufletul pe lespedea tăcută și rece. Și lacrimile iubirii, ca-ntr-un vis, livezi de cireși, Înfloreau. Mi s-a părut c-aud șoapte, voie bună și râs?! Era doar rătăcita-mi umbră, amar zguduită de plâns, de plâns... ... născut cu strigăt - când toamnele plângeau ... și plecat În mare taină, când fulgi albi sărbătoreau ...” File de jurnal. (10 oct. 2001) Iubire și neant... ( din jurnalul Arianei Bronte, o fată frumoasă, de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
urmare, o am acum din nou deschisă în fața mea. Iisus stă cu Marta și Maria. El își sprijină spinarea de zidul cetății. întinde dreapta goală spre cele două surori. Tocmai le-a povestit parabola cu păstorul care a regăsit mielul rătăcit. Bucurați-vă împreună cu mine, spune el, pentru că eu am primit înapoi ceea ce pierdusem. Existența e condusă de legi neschimbătoare, ar fi spus tatăl meu. Și aceste legi sunt mult mai simple decât credem noi. Cartea de față va fi rezultatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
tâmpit - pândește la colțul străzii. Tripp încearcă s-o convingă că nu se pricepe deloc la automobile și că, dacă ar fi fost vorba despre mașini de cusut... În capul străzii își face apariția doamna Tripp cu un aer vădit rătăcit. Tripp prezintă convingător calitățile excepționale ale mașinii Singer... Doamna Tripp este înghețată și nefericită. Se sprijină de un gard și începe să plângă. Neamțul cel sentimental o privește, sfâșiat între milă și datorie. Se apropie încet. Tripp îi vorbește actriței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
mai moale. —OK, a zis ea într-un acces neobișnuit de altruism. în fond, nu se internează în fiecare zi la spitalul de nebuni! Când am coborât din mașină, eu și Helen am cercetat rapid teritoriul, în căutarea unor celebrități rătăcite, dar n-am descoperit nimic. Bineînțeles, tata nu manifesta nici un dram de interes. Odată, demult, dăduse mâna cu Jack Charlton și nimic nu putea fi mai presus de experiența asta. Așa că ne-a luat-o înainte, urcând treptele întunecate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
la el. în sfârșit, scăpasem de chinuri. Mi-aș fi dorit însă să fi fost câștigătoare. Dar eram așa de mândră de mine. Numele meu era Rachel Walsh. Eram o femeie în toată firea. O vițelușă, o păpușă, o oiță rătăcită, o dependentă de droguri. O oiță regăsită. O supraviețuitoare. Epilogtc "Epilog" Tocmai mă pregăteam de culcare când am auzit zgomotul din holul de la parter. Trecuseră două săptămâni de când îl văzusem pe Luke și așteptam încă în van ca durerea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
vii împreună cu străinii aici. Nu pricepi că a mai fost? Singur, și zeii l-au cruțat! În ciuda faptului că Ileana vorbea calm, ochii ei aruncau fulgere, sclipind ciudat. Nu se poate una ca asta! Ți se pare că are mințile rătăcite? Nici prea sănătos nu pare. Din moment ce spui că vrea să se întoarcă sub stâncă, înseamnă că nu i-s toți boii acasă. Hei! îi făcu Cristian atenți pe cei doi. Sunt și eu aici! Despre ce vorbiți? Bătrânul continua să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
un avantaj. Vâlva n-are de unde să știe că noi ne-am despărțit. Înțelegi ce vreau să spun? Îi întindem și noi o capcană, eu rămân aici, iar tu te ridici în aer. Va crede că sunt un individ singur, rătăcit noaptea în pădure. Cum este înfometată, va ieși din ascunzătoare și se va repezi spre mine. În momentul în care vine, tu te apropii cu toiagul și mă scoți din ghearele ei. Și dacă nu vine? Dacă nu vine, înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Dacă era deșchis... - Și cum intri așa într-o casă străină? De ce nu te duci la dumneata? - Unde să mă duc? - La dumneata acasă (n-am înțeles de ce nu se putea duce „la el acasă“, tipul era rătăcit total. Așa rătăcit, își pregătise ca un actor în culise hainele de schimb în baie, o pereche de blugi de-ai mei, canadiana lui nepotu-meu Alecs, căciulă-fular tot de la unul de-ai casei). Dumneata cu ce ești îmbrăcat? întreabă mama pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ținută decentă, îmi treceau pe sub fereastră, ultrasociabile, rareori solitare - seara, când mă întorceam acasă cu senzațiile ațâțate de un păhărel, altele o roiau de la orele de după-amiază, tot așa volubile, în grupuri de cinci, șase gagici înconjurând câte-un băiat rătăcit. Băăi, nu vedeți că dorm pe mine? Am nevoie de-o bere să mă trezesc!! țipa una chiar în mijlocul drumului, înconjurată de câinii străzii. A mai trecut pe sub geam mașina ROSAL-ului, ducând, acum în septembrie, un schelet de brad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
o s-o ia razna. Își ascuțise în foc, la fierar, barda și a plecat după lupi. N-a venit înapoi decât după vreo câteva zile. Părea că-i nebun și se sălbăticise. Barba îi crescuse ca buruiana și avea ochii rătăciți. Nu dăduse de lupi și se răzbunase pe stejar. L-a ciopârțit cu mânie și se mai văd și-acum urme pe lung de la bardă. Ciobanii spun că ar fi vrut să stea sub copacul răpus, dar un vânt de
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
apelurile; după ani grei de tăcere, societatea civilă s-a mobilizat, doamna Alina Mungiu-Pippidi apare pe ecranul televizorului în chip de Ana Ipătescu, 50-60 de intelectuali fac cerc în jurul lui Băsescu să nu care cumva să-l atingă vreo săgeată rătăcită, că altfel ne mănâncă mogulii, iar cimpanzeii roșii ne sparg timpanele cu fluierele lor bestiale. „Ilegitim și criminal“, strigă incoruptibilul căpitan de vas și, pe de altă parte, îl apostrofează batjocoritor - cu vocea „minerului salvator“ din 13-15 iunie - pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]