141,440 matches
-
Prin curățirea trupului și a sufletului de patimi, în adâncul lor lucrează Hristos, Care ne este în această luptă duhovnicească Frate, Ajutor și Țintă spre care să urcăm neîncetat. Sfântul Ioan Casian subliniază această idee a necesității ajutorului dumnezeiesc în războiul duhovnicesc, arătând că dracul curviei nu încetează de a război pe om, până nu va crede omul cu adevărat că nu prin străduința și nici prin osteneala sa, ci prin acoperământul și ajutorul lui Dumnezeu se izbăvește de boala aceasta
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ispitiți mai mult decât putem duce și nici nu trebuie să ne descurajăm, indiferent de intensitatea luptei: Dumnezeu nu îngăduie să fim ispitiți mai mult decât putem răbda, ci, dimpotrivă, ne va ajuta. Oricum, deoarece avem mândrie, El îngăduie acest război încât să ne smerim. Nu te întrista mai mult decât trebuie, ci cu mare smerenie aruncă-te înaintea Domnului și învinuiește-te. De îndată alungă orice gând rău care îți vine și nădăjduiesc că harul lui Dumnezeu te va ușura
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
înaintea Domnului și învinuiește-te. De îndată alungă orice gând rău care îți vine și nădăjduiesc că harul lui Dumnezeu te va ușura. Nu te teme; nu vei pătimi nici un rău. Alungă lașitatea; fii curajos. Totul va trece, iar acest război îți va lăsa în urma lui mult bine, iar Dumnezeu îți va da mult har. Dar să nu te descurajezi că numai așa pierdem lupta<footnote Comori din Sfântul Munte Athosă, p. 153. footnote>. Cât privește ispitele ce vin din afara noastră
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
este principiul major care stă la baza acestei lupte, acesta că pentru că fără smerenie nu putem primi harul dumnezeiesc, fără de care nu există biruință. Acest lucru îl arată tot Sfântul Ioan Scărarul când spune: Cel ce încearcă să oprească acest război numai cu înfrânarea este asemenea celui ce înoată cu o singură mână și se străduiește să se izbăvească de ocean. Unește smerenia cu înfrânarea. Căci fără de cea dintâi, cea de-a doua e nefolositoare<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, p.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cea mai eficientă, pentru că are ca finalitate învingerea definitivă a dușmanului. Sfântul Ioan Scărarul arată legătura indisolubilă dintre trup și suflet, cum unul pe altul se pot înălța sau prăbuși, printr-un frumos dialog în care sufletul întreabă soțul despre războaiele pricinuite: Cum și în ce fel îmi voi lega propriul prieten (scil. trup) și-1 voi judeca, nu știu; căci înainte chiar de a-l lega el îmi și scapă, înainte de a-l judeca mă împac cu dânsul și, înainte de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
prin închinarea ce i s-a adus<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, în Filocalia..., vol. VI, p. 115. footnote>. Pământul s-a întinat prin păcatul lui Adam și al urmașilor lui, uneori până la pătarea cu sângele crimelor, al războaielor suscitate de egoismul, de lăcomia, de invidia lor. Păcatul a introdus între oameni egoism, poftă după cele neesențiale, slăbirea spirituală, moartea sufletească, urmată de moartea trupească și de moartea veșnică. Sensul integral al existenței a devenit prin aceasta greu de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
din S.U.A., psiholog și terapeut în probleme familie<footnote Ibidem, p.75. footnote>. SPA este o formă particulară a stresului post - traumatic. Constatarea acestuia s-a datorat observării suferințelor cu care s-au confruntat veteranii americani care au participat în războiul din Vietnam. Întrucât aceștia nu puteau aduce în discuție chinurile prin care au trecut și atrocitățile pe care le văzuseră, datorită percepției diferite pe care o aveau ceilalți americani despre război, aceștia s-au însingurat în ei înșiși, trăind numeroase
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
s-au confruntat veteranii americani care au participat în războiul din Vietnam. Întrucât aceștia nu puteau aduce în discuție chinurile prin care au trecut și atrocitățile pe care le văzuseră, datorită percepției diferite pe care o aveau ceilalți americani despre război, aceștia s-au însingurat în ei înșiși, trăind numeroase stări de anxietate (manifestate prin coșmaruri), de teamă, de tristețe etc<footnote Luci Freed, P.Y. Salazar, op. cit., pp. 17-19. footnote>. Sindromul post - avort poate să fi determinat de diferiți factori
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
evanghelic din marea și bogata comună Câlnic, care avea un instrument bunicel. Fusese o excursie frumoasă prin pădurea veche de stejari, iar ajungând în Câlnic văzurăm cu uimire în jurul străvechei cetăți din mijlocul satului, a cărei origine datează din timpul războiului așa-zis „Bauernkrieg” (1465), așezate niște turnuri de mare calibru. Mari manevre ale unor regimenteaustriace se desfășurau în acea regiune. La preot, de altfel, găsirăm casa plină de ofițeri, de la general la locotenent, toți erau așezați la o masă lungă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
ei; acum vorbeau dintr-o dată tot felul de limbi. Teama de o eventuală invazie a României în Ardeal, îi făcea deodată poligloți în cel mai strict sens al cuvântului. La București mare fierbere și întrunirti politice. Țara cerea intrarea în război contra ungurilor. Cu greu ținea piept furtunii, întocmai ca un vechi stejar, bătrânul și înțeleptul rege Carol, care nu vedea o intrare posibilă decât alături de puterile centrale. Din trecut învățase să fie prudent și să n-acorde încredere muscalului fățarnic
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de Argeș doarme somnul de veci marele rege, unde mai târziu va veni să se culce alături de el cea mai bună dintre regine, soția sa Elisabeta doamna. După tristul eveniment, lumea începu iar să se ocupe de intrarea noastră în război. Regele Ferdinand părea că ar continua politica ponderată a unchiului său, însă Regina Maria era de spirit mai războinic. Era ferm convinsă că numai alături de tripla antantă, România va fi în câștig. Străluctitoarea și mândra tânără regină era suverană cu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
asemenea și mult talentata Mărioara Moga, fiica marelui nostru compozitor ardelean Gheorghe Dima, care va recita câteva versuri. Plec din București împreună cu prietena mea Georgeta și cu Géza de Kresz. Teama însă de a trece pe teritoriul ungar în toiul războiului, mă face să vorbesc Reginei Maria depre aceasta, care foarte amabilă îmi dă o scrisoare de recomandație șefului siguranței noastre, faimosului Osman Panaitescu, la care mă și înfățișez. Foarte amuzat și gentil, îmi pune imediat la dispoziție un agent secret
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
erau în frigurile așteptării. În fiecare ceas se citeau știrile de pe câmpul de luptă. Lumea era plină de griji și cei mai mulți nutreau puțină nădejde, știind puterea armată a Germaniei, care și ea fu nevoită, fiind alături de Austro-Ungaria, să ne declare războiul. Veștile erau tot mai laconice, și într.o seară ne pomenirăm cu „zeppelinul” deasupra capitalei. Clopotul cel mare al Mitropoliei vesti cel dintâi primejdia, dar prin case se stinseră luminile. Fiecare se refugiază prin pivniți sau subsolurile caselor. Noi, la
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
prea mult simț și gust muzical, acestea s-au dezvoltat treptat în natura lui, care înclina însă mult prea frumos. După câteva zile am plecat cu familia mea la mult iubita noastră „reședință de vară”, care tot timpul lung al războiului am părăsit-o complet. Am revăzut Ardealul drag nouă, însă dezrobit acum. Peste tot era un simț de sărbătoare și bucurie. Am trecut prin Sibiu și ne-am oprit la unchiul nostru în Cristian. Cu noi mai venise un mic
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
nici acum numă obișnuisem cu noua situație. După aceasta urmă un bufet bogat și iată-mă începând o nouă viață! Locuința soțului meu era mai mult o garsonieră, însă date fiind grelele împrejurări în ce privea locuințele pe atunci (după război), era totuși mulțumitoare. După o săptămână de vacanță pentru mine și fără tradiționala călătorie de nuntă, care atunci ar fi fost o încercare temerară din cauza neregularității circulației trenurilor, și lipsei de confort de pretutindeni în țară, după această săptămână, zic
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
și stabiliseră, oferindu-se fratelui meu postul unui profesor de vioară la Conservatorul de muzică de acolo, director fiind maestrul Ghoerghe Dima. După câtva timp eu încep să-mi pregătesc primele concerte în străinătate, primul pus în lumea largă după războiul lung și dăunător, mai ales pentru artiștii forțați de a-și îngrădi în acel timp greu, activitatea într-un cerc strâmt de tot, cum mi-a fost dat mie, din cauza împrejurărilor vitrege. Ținta mea era Germania, Polonia și Austria. Mă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
se făcu revizia pașapoartelor și a bagajelor, însă extrema politețe a funcționarilorvamei polone ne ușură mult formalitățile. Polonezii sunt de o deosebită curtoazie, mai ales față de călătorii români. Făcui primul pas în străinătate după o absență îndelungată, din pricina păcătosului de Război Mondial! Iată-mă debarcând la Oranienburg, lângă Berlin, unde mă aștepta în gară vechea mea prietenă Gertrud Sauer, cu care nu mă văzusem de vreo 10 ani. Prea mare schimbare n-am constatat nici una nici alta, așa că după îmbrățișările de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
pentru tinerețe. Și mai mult, pentru tiparele după care, ascultînd, sau nu, de sfaturi, se așază tinerețea. Aceleași, în fond, cu regulile prin care, la vîrsta cînd încă îi mai poți face educație, se statornicește o societate. Așa că timpul dintre războaie s-a umplut cu scrisori, cu polemici sau cărți care aveau în ele ceva profesoral, foarte depărtat, însă, de sensurile de azi, specializate, plivite, ale lui "profesor". După cum nu mai recunoaștem, rar și pe-acela, decît al doilea sens al
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
Pavel Șușară În ciuda schimbărilor accelerate și agresive de după cel de-al doilea război mondial, care, aparent, nu acordau nici o șansă celor ce ar fi vrut să li se sustragă, realitatea acestui timp și a acestei istorii în derivă nu era chiar atît de simplă. Deceniile cinci și șase, cele mai corozive din întreaga
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
spun că nu am recuperat niciun ban din cărțile tipărite, că librăriile cărora le-am trimis în consignație nu le-au mai decontat, din cauza pierderii unor teritorii, ca cel al Ardealului de Nord în urma Dictatului de la Viena, precum și din cauza izbucnirii războiului, că scriitorii editați și-au primit avansurile respective asupra dreptului de autor, cred că este inutil. Ajunge să vă spun că am pierdut 2.000.000 lei la valuta de atunci. Nu mi-a părut rău. Tinerii pe care-i
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
o rată tot mai avansată a transformării și mutațiilor tot mai frecvente. Iar acestea din urmă se precipită în imaginea unei succesiuni de rupturi, „fracturând” continuitatea firească a lucrurilor. (b) În ideea rupturii se articulează și dialectica între revoluțiile și războaiele secolului al XX-lea, aceasta putând fi interpretată ca un exponent al mutațiilor în plan economic, de stimulare, distribuire și implementare a progresului și a noii ordini sociale. Cel puțin aceste două criterii determină transformarea perspectivei și evoluția de la ideea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
De la pîrîtorii la Stanbul împotriva domnitorului, uns cu insemne turcești după ce el însuși își dădea predecesorul în gît prin intrigi sau peșcheșuri, pînă la protagoniștii întîmplărilor recente, care au vegheat la devalizarea României. Numai aici, după cel de-al Doilea Război Mondial, parașutații la putere din ordinul Moscovei au fost la fel de nemernici sau chiar i-au întrecut pe reprezentanții ocupantului sovietic. În timp ce goleau sîrguincios țara, pentru a plăti, ca premianții, datoriile de război, au umplut pușcăriile și și-au ucis compatrioții
Zilnica trădare de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10031_a_11356]
-
României. Numai aici, după cel de-al Doilea Război Mondial, parașutații la putere din ordinul Moscovei au fost la fel de nemernici sau chiar i-au întrecut pe reprezentanții ocupantului sovietic. În timp ce goleau sîrguincios țara, pentru a plăti, ca premianții, datoriile de război, au umplut pușcăriile și și-au ucis compatrioții, într-un regim de teroare și exterminare mai eficient decît în toate statele europene care s-au trezit în lagărul roșu. Ceaușescu a participat din plin și el la aceste nemernicii, înainte de
Zilnica trădare de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10031_a_11356]
-
rîndu-i de treabă. În lumea bună însă. Tariful urcă rapid la 5000 de lei. O scrisoare, așadar, poate schimba viața unui personaj. Chiar dacă e mistificată, așa cum se întîmplă cu vestea morții fratelui său brigand către cîrciumarul din În vreme de război. Întrebarea: - Credeai că-am murit, neică? ar putea căpăta răspunsul legitim: - Dacă așa mi s-a comunicat în scris... Alteori, depeșa nu are nici o consecință pentru că vine pea tîrziu. Precum telegrama că lemnele vor fi livrate Urgent către școala de
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
sprijinul prețios al unui complice în coliziunea cu legionarii, care era inevitabilă. Preopinentul său nu-l trata ca pe un inamic, aprecia devotamentul și avea la rîndul său nevoie de concursul României, furnizoare de petrol, grîne și de armată în războiul pe care îl preconiza, invadarea Rusiei. De aceea, nu i-a încurajat pe exaltații săi partizani din Garda de Fier, nu-i convenea înclinația lor spre haos și anarhie. Pentru înfruntarea de oști care se anunța, trebuia să asigure liniștea
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]