3,509 matches
-
tot în infern. La nivel iconic, metamorfoza șocantă a lui Barrett ține tot de schizofrenie: de la hipnoticul și frumosul bărbat brun, cu ochi puternici și cu părul aproape electrizat, trecând apoi la cel cu metehne schizo, tuns chilug, care își rade inclusiv sprâncenele, ajungând la bătrânul decăzut (ce avea să moară de cancer la pancreasă filmat clandestin de niște fani idioți și voyeuriști, fără rușine... M-am gândit, uneori, cum ar fi fost Pink Floyd nu doar cu David Gilmour, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
luni, în cazul în care nu dau rezultatele scontate, urmând a fi înlocuiți de linia ofițerilor tineri. Este ca și cum le-ar fi spus: dacă nu legați urgent mafioții, vă schimb. Voi îi știți, e suficient să vreți. Dacă nu, vă rad. Stilul e omul și consilierii nu-l vor putea schimba. Nici garnitura de la Cotroceni nu mi se pare completă. Sunt acolo câteva nume grele: Stolojan, specialist în probleme economice, Renate Weber, alt reprezentant de vârf al societății civile, Andrei Pleșu
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Sunt vise, renunțări, evocări, amintiri, tristeți ale unei inimi îndurerate care este: "La fleur sans joie éclose au bord des nuits". Acest adio spus tinereții au un farmec care te duce cu gândul la Verlaine: "Mourez comme l'écume au ras des cocquillages, Comme l'arbre rompu par les vents de la mer! Vous qui me conviez aux souriants voyages, Partez à votre tour de mon cœur pleins d'hiver, Ô Jeunesse, ô Désirs touffus comme un feuillage!". În Le jardin passionné
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
argint De la piept și pân' la gât. Ștefan-vodă, d-auzea, Ștefan-vodă poruncea, Pe toate le sfărâma. De ți-e frică c-oi scăpa, Leagă-mi, doamne, pe dreapta, Dar să-ncalic n-oi putea. Când pe Roșu-ncălicam, Frumușel că mă tundeam, Rădeam barba voinicește, Lăsam chica haiducește, Dar acum nu mă cunoaște Și la mine nu se lasă! Ștefan-vodă poruncea Și pe Corbea că-l tundea, Și pe Corbea că-l rădea. Gata sunt, măria-ta, Dar știi, doamne, au nu știi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
n-oi putea. Când pe Roșu-ncălicam, Frumușel că mă tundeam, Rădeam barba voinicește, Lăsam chica haiducește, Dar acum nu mă cunoaște Și la mine nu se lasă! Ștefan-vodă poruncea Și pe Corbea că-l tundea, Și pe Corbea că-l rădea. Gata sunt, măria-ta, Dar știi, doamne, au nu știi, Când pe Roșu-ncălicam Ce fel de haine purtam? Pe Roșu, doamne, puneam Ăst cioltar, tot de argint, Lat și lung pân' la pământ, Ș-astă pernă tescuită, Cu pietre scumpe-mbâcsită
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și nu mai poate fi luat înapoi“ Interviu cu Cristi Danileț, judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii L-am cunoscut pe Cristi Danileț cândva în anii 2000, când era anchetat de Inspecția Judiciară a Rodicăi Stănoiu pentru că decla rase public nici mai mult nici mai puțin decât că există co rupție și în sistemul judecătoresc. În acele vremuri, doar să spui că exista corupție era un act de curaj. Așadar, am publicat atunci în Dilema Veche unul dintre primele
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
Romaniuc Săptămâna trecută a fost lansată la Iași, în Sala Senat a Universității „Al.I. Cuza“, cartea Stil și limbaj în mass-media din România, apărută de curând la Editura Polirom, în colecția „Media. Studii și eseuri“ și coordonată de Ilie Rad. Întâlnirea de la Iași a fost organizată de Editura Polirom, în colaborare cu Asociația Studenților Jurnaliști. Daniel Condurache, Dan Stoica și Stelian Dumistrăcel, profesori la Departamentul de Jurnalistică, și Dumitru Irimia, profesor de stilistică la Facultatea de Litere, au prezentat volumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
organizată de Editura Polirom, în colaborare cu Asociația Studenților Jurnaliști. Daniel Condurache, Dan Stoica și Stelian Dumistrăcel, profesori la Departamentul de Jurnalistică, și Dumitru Irimia, profesor de stilistică la Facultatea de Litere, au prezentat volumul coordonat de profesorul clujean Ilie Rad. Stil și limbaj în mass-media din România, care se vrea a fi un „studiu practic“, o analiză atentă, cu foarte multe exemple, a limbajului din presa românească actuală, încearcă să lămurească unele probleme legate de raportul existent între teoria și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
deontologic, un raport slab armonizat în televiziune. „Deontologia jurnalistului înseamnă și respect pentru limbă“, a spus Irimia, dar a atras totuși atenția asupra faptului că unii jurnaliști sunt de multe ori „mai mult filologi“ decât jurnaliști. În opinia lui Ilie Rad, unul dintre reproșurile care pot fi aduse presei românești postdecembriste este că „foarte mulți reprezentanți ai presei românești sunt agramați“. Deși nu a fost de acord cu regula lui „î“ și „sunt“, regulă impusă de către membrii Academiei, nu de specialiști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
dintre reproșurile care pot fi aduse presei românești postdecembriste este că „foarte mulți reprezentanți ai presei românești sunt agramați“. Deși nu a fost de acord cu regula lui „î“ și „sunt“, regulă impusă de către membrii Academiei, nu de specialiști, Ilie Rad, citându-l pe Iorgu Iordan, a afirmat că „trebuie respectată legea în vigoare“, chiar dacă această lege este poate o „lege proastă“. Jurnalistica este „o meserie care se transmite misterios“, a concluzionat Daniel Condurache în finalul întâlnirii de la Iași, o întâlnire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
foarte deștept la Eminescu versus Eminem, a fost, pe de o parte, structura fracturată a poveștii, iar pe de altă parte, umanizarea mitului, și când spun asta mă gândesc la două secvențe: cea în care tatăl tău recită, în timp ce se rade în baie, Somnoroase păsărele și cea în care Gianina Corondan dă indicații despre intersecția Moșilor cu Eminescu. Cum ai lucrat la filmul ăsta? S-a pornit de la un material făcut în joacă și apoi, pe acel schelet, au fost gândite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
propun să fiu liniștit. Mereu mă surp ca un mușuroi părăsit de furnici, în niște galerii subțiri, întortocheate, nesfârșite, aparent haotice, dar ordonate de o frică atotbiruitoare. Degeaba diazepame. Degeaba minunatele după-amieze de toamnă. Intru în baie, vreau să mă rad și, deodată, mă înspăimântă până și plăcile de faianță albă. Nu am scris un vers de mult, de luni și luni. „Și mi-e amar în cel din urmă mod.“ Citesc deci, când și când, Bacovia. Mă gândesc cum a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
se oprise din cauza unei nunți. Apoi, în Focuri, am așteptat ca niciodată, vreun ceas și ceva, o ocazie. Lica era vânătă, Tamara nu s-a putut abține să nu ne ducă la o cârciumă din satul ăla destrămat... și am ras, în trei, o sticlă de votcă. Lica a mai vrut o gură și-am cumpărat eu, galant, înc-o sticlă. Eram deja ușor piliți. Tamara îmi tot băga mânuța subțire în buzunarul paltonului și-mi strângea „fatalusul“ ritmic, până ce-am oprit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
CAP-ului, tot de la Vatra a dispărut și secția de mecanizare. Nu știu ce blestem a fost asupra satului acestuia. La Alba și la Mlenăuți au mai rămas câteva grajduri și secțiile de mecanizare, dar la Vatra și la Lupeni s-a ras totul de pe suprafața pământului de parcă cineva ar fi dat bomba atomică. Și când te gândești că toate acele bunuri erau ale obștei din cele două sate. Ceea ce a urmat după decembrie 1989, n-a fost libertate, a fost o enormă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iezi. Porcii se creșteau și se cresc aproape în fiecare gospodărie pentru nevoile proprii și pentru comercializare. Se creșteau și se cresc rase locale. în ultimul timp au început să fie îmbunătățite și rasele de porci prin aducerea de noi rase ca: Marele Alb, Landras, Duroc. în anul 1986, în comuna Hudești, fermele zootehnice aveau peste 2.000 capete de bovine din care 868 vaci, 2.800 de ovine, 350 de cabaline și 450 porcine. în anul 2006 în comuna Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de muzică îl ajutau pe mire să se bărbierească, să se pieptene și să se îmbrace cu hainele cele noi de mire, prilej cu care făceau și anumite glume. La bărbierit îi aduceau coasa și-i cântau: Foaie verde ciucălău / Radeți barba de flăcău ! După ce te-ai însurat / Barba-i bună de aruncat . La pieptănat îi aduceau grebla, iar la îmbrăcat îi aduceau haine vechi și rupte de ale tatălui său. în tot acest timp muzica intona diferite melodii vesele. Către
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
p. 28); * serii paronimice: car sar var jar țar par zar rar dar bar far har /cad cat caș caz /sac sat sap /vad vas vag val van /jad /țap /pas pat pal pac paf pag pap /zac zaț /rac rad rag ram ras /dac dat /bac bag bal ban bas bat /fac fag fad fan /hac hat haz hal ham han etc.; * jocuri vocalice/consonantice: ba be bi bo bu bă bî (vocale); pa ba ca ga sa za șa
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Laptele, sarea și untul se pun la fiert iar atunci când clocotește se adaugă făina, apoi, pe rând, ouăle. Gălbenușurile se adaugă pe rând, iar albușurile se bat spumă. Umplutura se face din ciuperci călite cu ceapă, usturoi și mirodenii, cașcaval ras pe răzătoare, morcov fiert tăiat fâșii, gogoșari tăiați fâșii, măsline jumătăți și castraveți tăiați fâșii, toate pregătite din timp. Până se coace blatul, pregătim ciupercile să fie calde. Răsturnăm blatul copt pe o hârtie pergament, punem peste blat ciupercile calde
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
uniform. Coacerea durează patru - cinci minute. Mutați omleta pe un platou și se servește caldă. OUĂ CU SOS DE MAIONEZĂ 10 ouă fierte, o căpățână de salată verde, o cutie de ton, ulei, 2 gălbenușuri, sare, piper, hrean, lămâie se rad pe răzătoare, se adaugă un gălbenuș fiert, 400 g smântână, pătrunjel tocat și măsline pentru ornat. Se fierb ouăle, se taie în două și se așează pe un platou decorat cu salată verde. Hreanul se rade și se amestecă cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
piper, hrean, lămâie se rad pe răzătoare, se adaugă un gălbenuș fiert, 400 g smântână, pătrunjel tocat și măsline pentru ornat. Se fierb ouăle, se taie în două și se așează pe un platou decorat cu salată verde. Hreanul se rade și se amestecă cu smântâna, sarea, piperul, zeama de lămâie, apoi se amestecă cu o maioneză făcută din două ouă crude și unul fiert. La urmă se pune peștele, se dă gust de sare și piper și se toarnă peste
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
brânza scursă și dată prin mașina de tocat. Compoziția rezultată se așează în vas pe plită, mestecând mereu până devine o cremă fluidă, pe care o turnăm în forme diferite. CROCHETE DE CAȘCAVAL 300 g cașcaval, 2 ouă, o linguriță rasă de bicarbonat, 1-2 lingurițe de făină albă sau cât este nevoie pentru a fi ca o perișoară, se fac biluțe care se coc în ulei încins, apoi se servesc ca și garnitură la gustări. PASTĂ DIN URDĂ DULCE 300 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apoi o lăsăm la răcit, după care adăugăm cinci ouă, pe rând, și amestecăm bine. Se coace în tavă unsă bine cu ulei și tapetată cu făină, iar când este coaptă, o ungem cu unt, apoi presărăm 300 g cașcaval ras pe răzătoare. Se rulează bine și se mai dă la cuptor timp de 10-15 minute. Se servește caldă, cu smântână. RULADĂ CU CAȘCAVAL (2) 5 ouă, 5 linguri de făină, sare, piper, 200 g cașcaval Se bat ouăle spumă cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
urdă, 3 cepe, 1 morcov, 2 legături de mărar, sare, piper, delicat, frunze de sfeclă, 500 ml ulei Orezul se spală și se fierbe pe jumătate, apoi se pune peste orez ceapa tăiată mărunt și călită cu ulei și morcovul ras pe răzătoarea măruntă, se adaugă urda și condimentele, se dă gust, apoi se așează în frunze și le rulăm. Se dau la fiert cu apă și cu un pahar de suc de roșii. După ce au fiert, se servesc cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
SALATĂ DE CRUDITĂȚI (1) Se aranjează pe un platou un rând de salată verde, un rând de gogoșari tăiați cubulețe, un rând de ceapă verde, un rând de ridichi roșii, un rând de varză tocată mărunt, un rând de morcov ras pe răzătoare, un rând de codițe de usturoi, un rând de roșii și câteva rondele de praz. La sfârșit se stropesc cu sare, oțet și piper, după care se decorează cu măsline și maioneză, după gust. SALATĂ DE CRUDITĂȚI (2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sos din ulei de măsline, oțet alb, două linguri de muștar, două lingurițe de busuioc, sare și piper. SALATĂ DE CRUDITĂȚI CU SOS DE SMÂNTÂNĂ Țelină, brocolli, morcov, roșii, castraveți, pătrunjel, smântână, miere după gust, sare, piper alb măcinat, hrean ras pe răzătoare, zeama de la ½ de lămâie, boabe de capere, brânză frământată și verdeață tocată mărunt. Pe un platou, așezăm cruditățile tăiate julien, după care, separat facem trei feluri de sos cu smântână - unul cu hrean, al doilea cu capere și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]