18,605 matches
-
ce-n tâmple argintii nu mai au loc, Să-mi ducă povestea în soartă cu noroc. Pe aripi mă duce idee măiastră, În stele să scriu basm din privire albastră, Când magică este povestea de viață, Cu floarea speranței în ramuri de gheață. Autor Maria Filipoiu Din Antologia ,,COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII" Colecția ,,Grai românesc", Editura ,,Liric Graph" Referință Bibliografică: MAGIA IERNII / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1806, Anul V, 11 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria
MAGIA IERNII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349633_a_350962]
-
vânzolesc grădina adormită, Muguri se desfac pe rând. Cu zecile de brațe înalță cupe pomul împăcat cu frunza lui nomadă. Horesc cu trupurile goale flori plăpânde, în orgii, cu primăvara ce-i corupe turnându-le în cupe serenadă, și-n ramuri zorile grămadă, și-i umedă de bucurii. Ascunsă patima, e oarbă și erupe caldă, în căușul palmei tale. Iar eu rostesc enumerări de la-nceput, pe drumul strâmb și dogorit de viață, pe-același drum unde-am făcut, blânde brazdele dintâi
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
vibrează și care îți este dăruită doar ție. Cu o rară generozitate, Anca Bulgaru dăruiește tuturor, câte ceva. Are pentru fiecare: o floare, o primăvară, un soare de vară, un amurg de toamnă sau un bulgăre de nea, un copac cu ramurile îngemănate ca într-o îmbrățișare, toate acestea dovedindu-ne că pe tărâmul artei pot sta față în față “Doar doi”: cel care dăruiește (artistul) și cel care primește ( iubitorul de artă). Nu ai cum să nu fii în tagma admiratorilor
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
unde există cenaclul literar “Clepsidre” înființat în 1970 de filozoful Paul Bala și prof. D.Duță - cărora li s-au alăturat profesorii : G. Boaghe, Janet Nica, cenaclu cu o bogată activitate animată de întâlniri cu redactori ai revistelor literare: Luceafărul, Ramuri, Contemporanul. Atunci am cunoscut-o pe I. Negreanu, poeta de mare sensibilitate, despre care din nefericire, nu mai scrie nimeni nimic) etc., cu scriitori români (Marin Sorescu , Ioan Alexandru), bulgari (Crizantema Raseva) și sârbi (Petre Cârdu-Vârset, V. Barbu-Iugoslavia). Să nu
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
piruete... Ne străduim noi, poeții, dar asta nu înseamnă că și realizăm. - Ați debutat în revista “Chimistul” din Onești, în anul 1965, pe vremea când lucrați ca ingineră la Combinatul Chimic din Borzești, însă debutul absolut a fost în revista “Ramuri”, din Craiova, în 1982. Ce imagine îi păstrați lui Marin Sorescu, în conexiune cu momentul dvs. de debut? - La revista „Chimistul” lucrau doi redactori foarte buni, le păstrez o amintire frumoasă. Combinatul Chimic era cea mai mare întreprindere la acea
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
niciodată?... Storu-ncet s-a ridicat și fereastra se deschide: Văd un cap, s-a arătat și-a lui față îmi surâde... Parcă este condamnat și,-mpăcat cu soarta lui, Și l-a rezemat de geam, lângă creanga teiului. Tei cu ramuri aplecate, înspre casa dragei mele, Tu, la noapte,-ncet bate în fereastra cu zăbrele. Și în păr, tu, lasă-i flori, de aromă să se-mbete, Iar de va simți fiori, tu vorbește-i pe-ndelete... Pieptul ei virgin de fată
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
scap; Ea, ca frunza tremurândă... mișcă ritmic al ei cap. „Tei bătrân, cu frunza rară, Dragei mele, te rog, lasă O ghirlandă princiară... și îmbracă-mi-o-n mireasă! Mi-o-nvelește în petale, și la soare mi-o arată, Urc-o-n ramurile tale,... vreau să fie legănată: Ca o zână să plutească, părul blond să se resfire; Blestemata de fereastră să n-o mai poată reține! Tei bătrân, dă într-o parte trei zăbrele ca să zboare!... Să mi-o văd bătând din
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
gust un strop; Crengile, bătrân tei, să nu-mi miști, să stai pe loc! Nu-i bine s-o prindă frica, mi-ar fugi tocmai acum, ...Rușinoasă, în oglindă, s-ar uita cu spaimă-n sân. Tei bătrân, apleacă-ți ramul, ia-mă,-nalță-mă la ea! Să smulg fereastra și geamul și o singură vergea; S-o răpesc din sihăstrie, iar de-o fi să-i fie frică, Un frunzar pune-i în cale, și să-i dai o rămurică. De
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
și intens liric, raportat la ... “predecesorul” sau (între paginile antologiei), Virgil CIUCĂ ... - domnul IACOB CAZACU-ISTRATI, Toronto/CANADA: “Doamne, stii tu cine domnește azi în lume?/ Trădarea, Doamne, n-ar mai avea nume!/ Trădarea de frați, de cântece, de grâi și ram/ Și cea mai mârșava trădare - de țară și neam” (cf. Doamne, stii tu?!). Un Poet vizionar, profund orfic și cu vizualizări diafano-serafice - EUGEN AXINTE, Brașov/ROMÂNIA: “Te uita! - Rostirea cenușii s-alege/în somn plutesc heralzii nuferi//e timpul să
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
dumitale nu mai are mult de trăit, i-a mărturisit doctorul mamei mele, care ieșise cu el în cerdac să-l petreacă. Boala i-a rătăcit mințile”. Ferestrele odăii lui dădeau în grădină; aveam o grădiniță umbrită de copaci bătrâni, ramurile înmuguriseră și păsărelele călătoare se întorseseră pe la cuiburi și-i ciripeau la geam, desfătându-l cu cântecul lor. Fratele meu se uita la ele cu drag, fericit că veniseră înapoi, și le cerea iertare: “Păsărelele Domnului, fericite păsărele, iertați-mă
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
-mă la afișele filmelor, la vitrine, la trecători cu același aer egal, absent. În cele din urmă, m-am apropiat de binecunoscutul parc, martorul unei părți a peregrinărilor mele. M-am așezat pe o bancă, privind soarele cum pătrunde printre ramurile copacilor, oglindindu-se apoi în suprafața lacului. O fată s-a așezat, timidă, lângă mine. Am privit-o, întâi reticent, apoi cu bucurie, cu iluminare. Era fata cu vioara. Aceeași, dintotdeauna, pentru totdeauna. Dar nu trebuia să știe... Visul nu
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
curcubeu în zări pustii Înseninează găndul. Au nins pe marea de smarald Și rece ca cristalul Fiori din sufletul meu cald Ce-și cată-ntruna malul. Au nins și încă mai plutesc, În văntul nestatornic, Petale ce încă iubesc Un ram de verde dornic. Autor: Urfet Șachir Mangalia, 12.05.2015 Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: Au nins ... / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V, 29 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Urfet Șachir : Toate Drepturile
AU NINS … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350317_a_351646]
-
vină! Domne duci mereu în spate, Marea lumii de păcate Pui pe cruce suferința Și în lume doar credința! Suntem orbi și surzi și muți, Din frumoși, acum urâți, Tu ne ierți cu bunătate, Oare Domne, cum se poate? Aduc ramuri de finic Și le pun în calea Ta Spinii grei ce-i ai pe frunte Să îi iau atât aș vrea...! De noianul de păcate Mă dezleagă dacă vrei, Și îmi lasă cer albastru În sărmanii ochii mei... 03 aprilie
POEME de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350324_a_351653]
-
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 957 din 14 august 2013 Toate Articolele Autorului ULTIMA SPOVEDANIE „Apoi s-a lăsat liniștea”. Toată noaptea a bătut un vânt sălbatic, mișcând fără milă pomii din grădină. Ramurile corcodușului care erau plecate peste perdeaua casei răpăiau îngrozitor, că Andrei n-a mai închis un ochi de pe la ora unu noaptea, când s-a trezit buimac, neștiind ce se-ntâmplă afară. Frica i-a pătruns în suflet. Se gândea ca
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
din spate. Tot în ajunul Sfîntului Andrei, cei ai casei pun grîu la încolțit. Dacă pînă în seara Anului Nou grîul va crește înalt și frumos, anul viitor va fi îmbelșugat. Se pregătesc bucate cu mult usturoi, se pune un ram de măr în apă, iar dacă înflorește pană la Sfîntul Vasile, este semn că anul următor va fi un an rodnic. În plus, peste 150 000 de români poartă numele sfînt și sărbătoresc onomastica. Pe lîngă aceste pline de frumusețe
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
acute, cu maximum de responsabilitate, cu bun-simț, cu fermitate. Cine are urechi de auzit ... Mariana Cristescu abordează subiecte din toate domeniile vieții sociale: sănătate, învățământ, cultură, educație, artă, sport, ecologie, dar și din toate mediile sociale și în toate aceste ramuri ale vieții poziția ei este echidistantă, obiectivă, calmă, echilibrată, strălucitoare. Articolele, portretele, evenimentele semnalate alcătuiesc un autentic florilegiu al vieții cotidiene pe plaja sfârșitului și începutului de veac, dar și reiterând subiecte din istoria noastră imediată, pe care le aduce
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
împletește cu verbul înfiorat al Doinei eminesciene, reverberând în invectiva și imprecație, ori transmițând patosul poeziei lui Alexei Mateevici și Grigore Vieru: “Nistrule, de ce ești frate Cu Prutul care desparte Doi copii de-același neam, Două frunze de pe-un ram? Râuri, voi, ce despărțiți Și-napoi nu mai uniți, Facă-vi-se apa vad, Ca amarul să mi-l scald” (Râuri, voi, ce despărțiți) Tatiana Scurtu este, neîndoielnic, tributara istoriei care a separat dureros cele două maluri ale Prutului; lacrima
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
maluri ale Prutului; lacrima ei devine strigăt de luptă și arma care cheamă la unitate, reclamând un drept consfințit de voievozii ce veghează din umbra mănăstirilor ctitorite de ei pe vremea când apărau valorile creștinătății, având drept prieten “râul și ramul”din spațiul românesc. Invectiva adresată de poetă nu este simplă retorică, ci o emoționantă rugă, menită a izbăvi țara de o istorie nedreaptă: “Mă rog de tine, Doamne, Țepes, Măriei Tale Îi e îngăduit mișeii de-a stârpi Și toată
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
sufletu-ți de fum, noapte fără de cuvinte te îmbrățișez acum. - Dorule - spune-mi dorule ce ai de alergi, alergi năuc peste zorii tulburați peste nopți care se duc. dorule, ce-mi stai pe suflet ? pleacă în adâncul mării ori pe ramul veștejit, și boscheții uscăciunii. pleacă, ce te mai reține ? mă tot strângi nestingherit, și te ții mereu de mine tot cu lacrimi ai sosit ! Referință Bibliografică: Poezii / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 811, Anul III, 21
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349101_a_350430]
-
poalele Feleacului. Editor-fondator al revistei Cetatea Culturală, publică într-un număr impresionant de alte ziare și reviste din țară și din străinătate. Colaborează de-a lungul anilor cu: Steaua, Tribuna, Napoca Universitară, Echinox, Amfiteatru, Vatra, Astra, România literară, Luceafărul, Cronica, Ramuri, Convorbiri literare, Orizont, Familia, Urzica, Flacăra, Femeia, Pro Saeculum, Poesis, Excelsior, Sud, Mișcarea literară, precum și cu reviste din Marea Britanie, SUA, Canada, Croația, Ungaria, Moldova, Iran, Israel, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud. A avut și are colaborări cu studiourile de radio și
DAN BRUDAŞCU, LA ANIVERSAREA CELOR ŞAIZECI DE ANI DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349157_a_350486]
-
nu am călcat niciodată cu pasul, locuri firești, pământene, nimic senzațional în imagini în schimb, trăirile sunt atât de intense, încât dimineața, până-n orele prânzului, îmi sunt necesare ore întregi să decantez mesajul pentru prezent sau cel din trecut, cu ramuri și rădăcini întinse prezentului ca un colac de salvare în desăvârșirea mea ca ființă de lumină. Adesea visez că zbor. Nu am aripi. Zbor sau mă scurg prin aer ca o figurină ciudată printre bulgări fini, albi, alteori printre razele
VISUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349162_a_350491]
-
spre plus infinit./ Ce albi și ce frumoși sunteți!”), Sicut candela ardens („Când Oul Universului s a spart,/ Dar nu ai căpătat răspuns la Întrebare”) sau Când voi pleca („În seara diafană, pe când oprit din mers/ M oi spânzura de ramul unui vers!”). Din toate aceste piese, curgând spre elegie, răzbate imaginea unui poet care suferă profund, dar reținut și cu demnitate. Mă întreb, citind acest volum, unde își găsesc locul versurile lui Vasile Burlui în poezia românească. Poetul, desigur, nu
UN ELEGIAC DEMN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349176_a_350505]
-
de ce scrii, mă întreabă o pisică, mă latră un câine, eu iubesc patrupedele, nu cunosc răutatea. Am văzut un om scriind pe patul de moarte, ca un soldat în tranșee, am văzut un copac aplecându-se pentru a mângâia, cu ramurile sale un pictor. În aer, pe pământ, sub ape există ritmuri și metafore de care noi habar nu avem. Un cântec se poate naște și dintr-o înfrângere. În lumina fulgerului se văd guri care cobesc, ochi lacomi, mâini desfăcute
CELULA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349188_a_350517]
-
Publicat în: Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN ÎMPĂRĂȚIA LUNII De un ceas face de pază, Moțăind, un palid nor, După el, pe rând, se-așază Stelele la locul lor. Luna, tristă și ovală, Ocolind ramuri cu spini, Urcă dealul cu sfială, Lunecând pe mărăcini. Se strecoară-apoi tăcută În salcâmul de pe deal, Ascultând cum o lăută Cântă-n iarbă ireal. Teii de la mănăstire Înfloresc pe lângă drum, Luna-și ia ca amintire Un clondir plin cu parfum
ÎN ÎMPĂRĂŢIA LUNII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348527_a_349856]
-
convertire în vederea obținerii mântuirii. Celor prezenți în Biserică li s-a dat sfatul de a asocia postul cu credința în Dumnezeu și cu pomama, mici fapte de caritate. Floriile, sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim, au început cu o procesiune cu ramuri de salcie binecuvântate care reprezintă ramurile cu care a fost întâmpinat Isus când a intrat în Ierusalim. Preotul Andrei Dumitrescu a oficiat Liturghia obișnuită. A amintit că s-a început Săptămâna Sfântă. Lecturile biblice au orientat atenția credincioșilor către pătimirea
RITUALUL PASCAL CATOLIC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348510_a_349839]