2,286 matches
-
Aristotel, și dezvoltate de Horațiu, sunt necesare pentru a satisface acest verosimil intern. Comportamentul trebuie să fie "potrivit cu firea", "asemănător" și "statornic"25. 4.2.1. "Potrivirea" lor În materie de potrivire, teoreticienii clasicismului urmează fidel sfaturile lui Horațiu. Corneille reafirmă criteriile publicate în Epistola către Pisoni, conform cărora comportamentul, pentru a fi "potrivit", trebuie să fie conform cu vârsta personajului, sexul, condiția sa socială, țara sa de origine (sau, în termeni moderni, naționalitatea sa). "Poetul, scrie el în Discursul pentru Poemul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Al. I. Cuza, Adunarea, Îmbrățișând propunerea făcută În precedenta zi, a adoptat, cu 47 din cele 49 voturi ale deputaților prezenți, o adresă de mulțumire către puterile garante unde, exprimându-și gratitudinea pentru „recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române”, se reafirmă, Într-o manieră categorică, declarația că „Unirea Principatelor Într-un singur stat și sub un principe străin... este și va fi dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a nației române”. La finalul adresei, Adunarea Își exprima
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
sale opere. Ca și romanticii, de cealaltă parte, L. este pătruns de conștiința unei misiuni sacre, ceea ce conferă demersului său o tentă profund etică: trecând conștient peste faptul că lirica modernă și-a asumat demult divorțul dintre artă și morală, reafirmă convingerea după care „o artă poate deveni mare numai atunci când ea este morală”. În spirit byronian, are loc aici revalorificarea titanismului și a religiei panteiste, în cadrul căreia poetul își atribuie poziția privilegiată: „Și luminat de fulgere negre spre munți / Eu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
pentru care abordarea lui Arrow a fost tratată ca una despre imposibilitatea unei constituții care să îndeplinească anumite condiții multiprofil și nu una care să afecteze cu ceva existența unei funcții de bunăstare economică. Acest punct de vedere a fost reafirmat de Samuelson în (1967). În replică, și în mod independent, Parks (1976) și Ng și Kemp (1976) au demonstrat că teorema generală de posibilitate Arrow se aplică și așa-ziselor funcții de bunăstare economică Bergson-Samuelson. Noile rezultate depindeau de ceea ce
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ca neajuns și ca împlinire. Insatisfacția în fața limitei resimțite ca neajuns și jubilația în fața celei resimțite ca împlinire reprezintă temeiul afectiv al secvenței „de depășit-de atins“. * Deoarece limita interioară („natura din noi“) este fondul recurent al unei vieți, ea se reafirmă cu fiecare nou proiect, devine limită de depășit și redeschide astfel scenariul „de depășit-de atins“. * Așa cum expresia „limita interioară“ este expresia peratologică pentru natura din noi, „limita de depășit“ și „limita de atins“ reprezintă expresia peratologică a libertății, deci a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mare, dovadă că importanța unei asemenea dezvoltări s-a dovedit a fi mai mult decât necesară. Unul din rezultatele Conferinței de la Rio este Agenda 21, un plan de implementare al dezvoltării durabile, cu începere din sec. XXI, care a fost reafirmat la Johannesburg, în 2002. Într-o perioadă în care evoluția tehnologică ne transpune într-o lume în care totul se schimbă în jurul nostru cu o viteză în al cărei ritm reușim cu greu să ne încadrăm, înlesnirea mobilității a fost
Caleidoscop by Gabriela Hritcu-Meşenschi () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93245]
-
externe românești a ultimilor 40 de ani, cu referire specială la războaiele din 1877-1878, la Congresul de la Berlin și la consecințele acestuia din urmă. Lucrarea aceasta se baza pe cursurile sale universitare. Dreptul la viață al statelor mici (București, 1916) reafirmă credința lui Iorga în faptul că orice națiune, mare sau mică, este o entitate organică vie, indestructibilă, avîndu-și locul în ierarhia lumii, cu drepturi inalienabile. Lucrarea 3 Maiu 1915 (Vălenii de Munte, 1915) face apologia Adunării de la Blaj a românilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o procesiune insurecțională care s-a îndreptat spre Palatul Regal, strigînd "Trăiască Republica!" S-a tras în masă împotriva demonstranților. Mișcări similare s-au produs și la Iași și în alte părți 7. La 12 noiembrie, Regele Ferdinand și-a reafirmat promisiunile privind votul universal și reforma agrară. După reintrarea României în război, în noiembrie 1918, regele a renunțat la colaborarea cu guvernul Marghiloman și l-a numit prim-ministru pe generalul C. Coandă. Dat fiind că acesta primise o educație
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
considera sionismul drept un produs al evoluției organice, neexistînd nici un precedent istoric sau o tradiție pentru acest lucru. (Este evident că aspirațiile din ultimele două mii de ani ale evreilor nu aveau nici un impact asupra conștiinței lui Iorga). Iorga și-a reafirmat principiul de bază: "Un sionist evreu din România este un trădător al ambelor lui țări". În momentul în care minoritatea evreiască și-a făcut apariția în Adunare ca partid politic constituit pe principii etnice ("Partidul Evreiesc"), Iorga s-a simțit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sfîrșitul secolului al XX-lea. Nu puteau decît să le mulțumească regilor ungari și conducătorilor Transilvaniei pentru toleranța plină de bunăvoință și ospitalitatea acestora, care le permiseseră să se stabilească pe aceste meleaguri. Iorga era în elementul său, trebuind să reafirme drepturile istorice ale majorității românești. Ca istoric-politician par excellence, el a preluat comanda contraatacului în ceea ce el considera "o luptă științifică împotriva drepturilor românilor"196. Drept urmare, Iorga a susținut cu tărie că Transilvania nu s-a aflat niciodată cu adevărat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Istoria Transilvaniei) (Budapesta, 1986), cuprinzînd două mii de pagini splendid ilustrate. Volumele acestea conțin puține elemente noi referitoare la punctul de vedere maghiar privind sosirea românilor în Transilvania. Argumentele sînt continuarea argumentelor lineare prezentate de Dománovszky și de I. Lukinici, care reafirmă că prezența românilor în "Dacia Traiană" a fost discontinuă și că românii au apărut pentru prima oară în Transilvania la începutul secolului al XIII-lea. Operele lui Iorga sînt foarte des citate. Oricine s-a născut în Ardeal și care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1937: "Fără România nu putem declanșa campania" (citat de Lebedev, op. cit., p. 53 și de "Pravda"/14 mai 1938). Iar în aprilie 1938, Hitler îi spunea încă o dată ambasadorului român că are numai interese economice în statele balcanice și își reafirmă promisiunea făcută anterior lui Gheorghe Brătianu de a ține piept pretențiilor revizioniste ale ungurilor" (citat de profesorul Hillgruber, op. cit., p. 118). Iorga era mai puțin decît entuziast în legătură cu considerarea României drept un Rohstoffszone sau Südostraum: "Noi nu sîntem o piață
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a fost perioada "Războiului Fals", de care Iorga nu s-a lăsat înșelat. El era îngrijorat de soarta națiunilor mici. Chiar în momentul izbucnirii celui de al Doilea Război Mondial, Iorga a scris un articol foarte important în care își reafirma credința: Gloriosul nostru secol al XIX-lea". În acest articol, el își amintea că, în 1901, un francez spunea că este o epocă stupidă și că acum totul va fi diferit. Iorga explica felul în care se poate vedea cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
referă la cea mai importantă lucrare a lui Iorga din acest deceniu: sinteza muncii lui de o viață și răspunsul la atacurile Școlii noi a fost Istoria românilor în zece volume, publicată între 1936 și 1939. În cadrul acestor volume, Iorga reafirma aproape tot ceea ce spusese despre istoria românilor. Ele pot fi considerate drept o interpretare naționalistă și patriotică a trecutului românilor. Volumele acestea prezentau trecutul României în viziunea lui Iorga. El prezintă totuși o galerie remarcabilă de portrete de părinți și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aici cealaltă temă omniprezentă, loialitatea față de Stalin și Uniunea Sovietică, respingerea tuturor căilor „particulare” sau „naționale” spre socialism și imperativul unei „vigilențe sporite”. Începea a doua eră glaciară a stalinismului. Stalin a făcut tot posibilul pentru a-și afirma și reafirma autoritatea În Estul Europei tocmai fiindcă pierdea din influență În Germania 7. Reuniți la Londra pe 1 iunie 1948, Aliații occidentali au anunțat proiectul unui stat vest-german separat. La 18 iunie a fost anunțată o nouă valută, Deutsche Mark, pusă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a Germaniei și teritoriile ex-germane care aparțineau acum Poloniei, Cehoslovaciei și Uniunii Sovietice 9. La puțin timp după ce Kennedy s-a Întors la Washington, autoritățile est-germane au Început să restricționeze libera circulație a posibililor emigranți. În replică, președintele american a reafirmat public angajamentul occidental În Berlinul de Vest, admițând astfel implicit că jumătatea estică a orașului se afla În sfera de influență sovietică. Rata exodului prin Berlin a crescut spectaculos: până În iulie au trecut În Vest 30.415 persoane; În prima
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
oripilat. Timp de trei zile, În octombrie 1961, tancurile americane și sovietice s-au confruntat la punctul de trecere dintre zonele lor respective - una din ultimele legături rămase Între acestea -, În timp ce autoritățile est-germane testau voința puterilor vestice de a-și reafirma dreptul de acces În zona estică, potrivit acordului inițial dintre cele patru puteri. În fața intransigenței comandantului militar american, care a refuzat să recunoască dreptul est-germanilor de a stânjeni mișcările Aliaților, sovieticii au cedat până la urmă În această privință: În următorii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
surlele și trâmbițele, tratatul era lipsit de substanță. Schimbarea de orientare a lui Adenauer a fost dezaprobată de mulți dintre colegii săi de partid; În cursul aceluiași an, ei au conspirat pentru a-l Îndepărta de la putere și a-și reafirma loialitatea față de NATO. Cât despre de Gaulle, el nu Își făcea iluzii În privința nemților. Cu șase luni mai devreme, la Hamburg, președintele Franței spusese unei mulțimi entuziaste Es lebe die Deutsch-französiche Freundschaft! Sie Sind ein grosses Volk! („Trăiască prietenia franco-germană
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al turmei păstorite. Tocmai pentru că statul modern Îl deposeda treptat de influență politică, Vaticanul era de neclintit În exigențele lui față de adepți. Pontificatul lung și - retrospectiv - controversat al lui Eugenio Pacelli, Pius al XII-lea (1939-1958), nu numai că a reafirmat autoritatea spirituală a Vaticanului, dar a reușit să readucă Biserica pe scena politică. Îmbrățișând deschis o politică reacționară, de la legăturile strânse cu Mussolini la entuziasmul pentru dictatorii catolici din Spania și Portugalia, papalitatea a menținut sub Pacelli o linie fermă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
problemă”. În 1973, când studenții atenieni (mai Întâi cei de la Drept, apoi cei de la Politehnică) au pus În dificultate regimul manifestându-și public opoziția pentru prima oară, ofițerii au Încercat să distragă atenția publică și să-și consolideze sprijinul popular reafirmând dreptul Greciei la insula Cipru. Generalul Ioannides, un „dur” care l-a Înlocuit pe Papadopoulos la conducerea juntei după demonstrațiile de la Politehnică, a complotat cu Ghiorghios Grivas și cu alți naționaliști greco-ciprioți pentru Înlăturarea lui Makarios și „reunificarea” insulei cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a trăit Într-un suspans incomod. Consilierii lui Wa³êsa (pățiți și Îngrijorați de o posibilă ripostă a conducerii comuniste umilite) recomandau prudență. Trebuia să fie o revoluție „autolimitată”. Jacek Kuroñ, care nu uitase evenimentele din 1956 și 1968, și-a reafirmat angajamentul față de „sistemul socialist”, subliniind că Solidaritatea acceptă „rolul conducător al partidului” - nimeni nu voia să le ofere autorităților de la Varșovia sau Moscova un pretext să trimită tancurile. Limitările autoimpuse s-au dovedit utile până la un punct. Chestiunile evident politice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
în arta plastică, tocmai pentru a încuraja afirmarea plenară a artiștilor români. Un proces de durată, decantarea valorilor ar trebui să succeadă momentelor fondatoare, de creație a unei arte moderne, fazei formative de tatonări, dibuiri, maturări. De asemenea, Ion Bacalbașa reafirmă eclectismul programatic al revistei, în măsură să-l elibereze pe artist de constrângerile și convențiile unei estetici bine precizate, pentru a-i încuraja intuițiile și afinitățile. Revista nu aparține unei coterii artistice, fapt subliniat cu insistență, și nici nu intenționează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiecare. În 1992, la Conferința despre mediu și dezvoltare de la Rio de Janeiro (The „Earth Summit”) au fost adoptate Declarația de de Rio din domeniul mediului și al dezvoltării, și Agenda 21. Dezideratele exprimate în aceste două documente au fost reafirmate și resusținute la Summitul lumii în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă din Johannesburg, Africa de Sud, 2002. Agenda 21 este planul pentru realizarea dezideratelor dezvoltării sustenabile în secolul XXI. Capitolul 14 din Agenda 21 se referă la promovarea agriculturii și a dezvoltării rurale sustenabile (SARD
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai multe rînduri, că debarcarea lui Titulescu nu a schimbat postulatele de bază ale politicii externe a României. Leland Harrison (1935-1937), consemna, la 13 august 1937, că succesorul lui Titulescu, Victor Antonescu, apreciind recentele declarații făcute presei de C. Hull, reafirma că "nici un principiu nu este mai presus pentru România decît respectarea tratatelor"62. La rîndul său, Franklin Mott Gunther, ministru al SUA la București (1937-1942), scria, la 5 ianuarie 1938, secretarului de stat că nu împărtășea opinia potrivit căreia "România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
barierele comerciale și restricțiile de export, pentru a-și dezvolta comerțul, nu numai cu Occidentul, dar și cu Blocul Sovietic. În noiembrie, CSN a reanalizat acest raport și după ce a făcut o modificare privind comerțul cu China comunistă, și-a reafirmat sprijinul pentru CSN 152/3676. Ivirea unei noi perspective Modificarea politicii de îngrădire a exporturilor reflecta o schimbare a stării de spirit de la Washington, oglindită în egală măsură și în deliberările CSN cu privire la problemele securității naționale americane. Hotărîrea CSN 20
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]