5,656 matches
-
lui Gh. Racoveanu. Cea de-a doua parte a cărții este o utilă compilație de texte ale profesorului Nae Ionescu, acoperind perioada 1920-1938, cunoscute însă deja cititorului interesat din volumele precedente apărute la alte edituri românești. Prefața editorului accentuează importanța receptării Predaniei ca reper indispensabil pentru o corectă cronologie, istorie și hermeneutică a culturii teologice interbelice. Ignorarea acestui episod scurt și energic de operă creatoare în teologia românească, urzită de mințile libere ale unor laici credincioși Bisericii, dar neangajați în nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vastitatea necunoscutului, suferă emoțiile întâmpinării celuilalt. Asediat de atâtea noutăți, cititorul preocupat de adevăr și cunoaștere nu poate fi ademenit de silogistică, în timp ce maratonul descoperirilor geografice anunță o altă victorie în fiecare decadă. În eseu se găsește ecoul diletantismului primelor receptări ale noului sau bizarului. Cel puțin în Occident, o mult mai severă economie a temporalității creditează alt metabolism al intersubiectivității. Drept dovadă, arta portretisticii este una dintre cele mai importante beneficii ale noilor deschideri spre anonimatul atâtor continente. Eseul are
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
este unificat”1. Limitele pozitivismuluitc "Limitele pozitivismului" Ne imaginăm că între cei care cumpără astăzi traducerile lui Evagrie în limbi moderne sunt nu atât „savanți” sau „specialiști” (preocupați de bucătăria secretă a paleografiei sau de istoria atât de complexă a receptării autorului pontic), cât oameni cultivați, cunoscători ai tradiției Bisericii, interesați nu de polemici, ci mai ales de o onestă instrucție catehetică și spirituală. Această ultimă categorie de cititori, dintre care puțini stăpânesc limba latină, greacă sau siriacă, formează totuși tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cât oameni cultivați, cunoscători ai tradiției Bisericii, interesați nu de polemici, ci mai ales de o onestă instrucție catehetică și spirituală. Această ultimă categorie de cititori, dintre care puțini stăpânesc limba latină, greacă sau siriacă, formează totuși tradiția modernă a receptării lui Evagrie. Ar fi nedrept și deplasat să interzicem „nespecialiștilor” - admonestați de editor la tot pasul - dreptul de a citi și chiar de a interpreta operele Părinților deșertului, doar pentru că n-au acces direct la originalul textelor. Este ca și cum lectura
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
introdusă abia în secolul al XIII-lea în Occident, inexistentă ca atare în vechile manuscrise). Aceste abordări nu pot să inspire decât o percepție sectară sau magică a Scripturii. Apelul la verset este vicios atunci când cititorul neglijează contextul și tradiția receptării. Timp de două milenii, creștini cu Scriptura în mână au putut justifica chiar totul. Biserica impune însă exigențe suplimentare față de cunoașterea despuiată a textului biblic. În citirea Scripturii, avem nevoie de tiparele tradiției și de rugăciunea „în Duh și Adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Început și Sfârșit al cuvintelor insuflate către profeți. Sub formă de paradox, figura comprehensiunii ne aduce, inevitabil, la misterul cvadraturii cercului. „Cercul hermeneutic” reproduce raportul dintre parte și întreg pe care Scripturile sfinte o întrețin cu istoria genezei și a receptării lor. Redactate pe rând, carte după carte, Scripturile sunt citite - cel puțin în tradiția Bisericii - ca un întreg ivit din mariajul lui Dumnezeu cu istoria. Cuvântul nevăzut se naște din membrana amniotică a Duhului. Hristos nu vorbește despre Sine decât
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
complet consecințele izolaționismului comunist, continuând să fie mai „specifică” decât este rezonabil și util. Așa se explică bizara carieră carpato-danubiană a unor concepții „clare și distincte” în ariile lor de emergență. Bineînțeles, aceasta este soarta tuturor importurilor cultural-ideologice: mediul de receptare e adevăratul creator, localnicii decid până la urmă ce preiau, imită, resping; singurele excepții sunt consecințele neintenționate, parodiile fără voie, hibrizii, aliajele „contra naturii” etc. Culturile, din fericire, nu pot evolua izolat; dar trebuie să recunosc și aici că mi-ar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cum cărțile de idei sunt dezbătute public mai ales de cronicarii literari și intelectualii publici „generaliști” proveniți din câmpul literar, deși cei mai mulți dintre ei nu au competența necesară. Următorii ani ar trebui să aducă în țara noastră o trecere de la receptarea preponderent publică a cărților savante la aceea preponderent academică. Altfel spus, ar trebui să vedem că dezbaterile declanșate în reviste culturale „generaliste” sunt de regulă (deși în nici un caz nu trebuie să devină exclusiv) prelungiri către domeniul opiniei publice ale
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
1994, pp. 171-185); întreaga carte este un instrument indispensabil pentru interpretarea identității românești și a crizelor sale legate de zăbavnicele începuturi ale modernității în România. Modul în care a fost receptat Jurnalul poate constitui în sine o temă de cercetare. Receptarea românească se completează cu cea internațională, cum arăt mai jos. Cea mai recentă contribuție la discuție este inteligentul eseu al medievistului texan Michael E. Hoenicke Moore, specialist în Boethius, apărut ca recenzie a ediției în limba engleză a Jurnalului: „The
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
D. Suciu și A. Zamfir, ALL, București, 1996). 6. Așa își încheie recenzia Michael Lind: „Saving Liberalism: A Book Review of John Gray’s Two Faces of Liberalism”, Los Angeles Times, 24 decembrie 2000. Deși nu îmi propun să analizez receptarea cărții lui Gray, adaug câteva repere utile mai substanțiale: recenziile lui Alan Ryan („Live and Let Live”, The New York Review of Books, 17 mai 2001) și Glenn Newey („How do you like your liberalism: fat or thin?”, London Review of
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
The Dean’s December 5. În paginile de față, voi prezenta rapid intriga subțire din Ravelstein, încercând să limpezesc pentru cititorul român ce persoane reale se află îndărătul personajelor și care sunt implicațiile cultural-ideologice ale cărții; voi evoca apoi succint receptarea romanului, încheind cu o discuție a statutului său discursiv și etic. 1. Intrigă, fiere și iubiretc "1. Intrigă, fiere și iubire" Octogenarul „Chick” (pun între ghilimele toate numele de personaje fictive), alter ego transparent al lui Saul Bellow, este prozator
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
prea mult amânată, „despărțire” de trecut prin asumarea lui critică (Vergangenheitsbewältigung), fără de care viitorul nostru colectiv este compromis. Dar Eliade trebuie judecat moral pentru ceea ce a făcut într-adevăr, nu (și) pentru ceea ce i se pune calomnios pe seamă. 4. Receptarea cărțiitc "4. Receptarea cărții" După o pauză de vreo paisprezece ani, Saul Bellow a revenit în librării cu un roman. Născut în 1915, Bellow a scris Ravelstein la 84 de ani, ceea ce rămâne în sine o performanță, chiar pentru un
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
despărțire” de trecut prin asumarea lui critică (Vergangenheitsbewältigung), fără de care viitorul nostru colectiv este compromis. Dar Eliade trebuie judecat moral pentru ceea ce a făcut într-adevăr, nu (și) pentru ceea ce i se pune calomnios pe seamă. 4. Receptarea cărțiitc "4. Receptarea cărții" După o pauză de vreo paisprezece ani, Saul Bellow a revenit în librării cu un roman. Născut în 1915, Bellow a scris Ravelstein la 84 de ani, ceea ce rămâne în sine o performanță, chiar pentru un om de excepțională
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
romanul a fost lăudat mai mult decât merita - în special de amici ai lui Bellow, cum ar fi scriitoarea Cynthia Ozick -, uneori pentru calități pe care nu le are, dar scrisul lui Bellow le-a ilustrat totdeauna din plin. Temele receptării internaționale a romanului sunt acelea pe care am încercat să le abordez și eu, atât până acum, cât și de aici încolo, în secțiunea finală: romanul cu cheie; figura lui Allan Bloom și semnificațiile sale cultural-ideologice; Mircea Eliade și dosarul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din jurnalul lui Sebastian. Merită reținută replica relevantă a lui „Chick”: „Nu, nu ne putem permite să instaurăm un Index Evreiesc. Fie și pentru că nu l-am putea impune niciodată, nici măcar cititorilor evrei”. 15. Nu pot face o sinteză a receptării romanului. Cititorul poate merge pe Internet la www.complete-review.com/reviews/bellows/ravels.html, unde sinteza a fost deja făcută. Nota dată acolo este B (în sistemul american, A e nota maximă, iar până la B mai există A- și B
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
recent, Cahnman și-a adunat într-o carte mai multe studii apărute în periodice: Weber & Tönnies: Comparative Sociology in Historical Perspective, Transaction, New Brunswick, N.J., 1995. O bună introducere rapidă în problematică, utilă prin analiza contextului de emergență și a receptării în Germania, este prefața lui J. Leif la ediția franceză a cărții de bază, Communauté et société. Catégories fondamentales de la sociologie pure, P.U.F., Paris, 1977. Ediția franceză se bazează pe versiunea definitivă din 1922 a acestei lucrări; autorul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
asemenea și oricare din combinațiile lor, eventual cu elemente greu miscibile ca Merleau-Ponty, Lévinas, Ricoeur, Leiris, Deleuze (numai în compania lui Guatari, fiindcă Logique du sens e mai puțin aptă de a fi tradusă în program politic) și alții. Istoria receptării gândirii franceze - în genere, istoria receptării gândirii europene - în Statele Unite nu s-a scris încă în mod sistematic, iar cărți ca aceasta a lui Lilla vor putea servi drept temeinice prolegomene. În multe situații, influența europeană este pur și simplu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
eventual cu elemente greu miscibile ca Merleau-Ponty, Lévinas, Ricoeur, Leiris, Deleuze (numai în compania lui Guatari, fiindcă Logique du sens e mai puțin aptă de a fi tradusă în program politic) și alții. Istoria receptării gândirii franceze - în genere, istoria receptării gândirii europene - în Statele Unite nu s-a scris încă în mod sistematic, iar cărți ca aceasta a lui Lilla vor putea servi drept temeinice prolegomene. În multe situații, influența europeană este pur și simplu transplantată peste noapte în Lumea Nouă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al cuvântului) douceur de vivre: Toscana, Sudul Franței etc. Eu aș începe istoria influenței culturii franceze postbelice în America de Nord (întreagă: și Canada e interesantă, cu toate nuanțele provincialismului său, inclusiv prin cariera culturii franceze în Québec) cu un capitol despre receptarea modulului structuralist. Acesta a fost inițiat în Franța prin legendara colaborare între Roman Jakobson (care a extins la ansamblul studiilor literare structuralismul „dualist” al lui Saussure, la rândul său „importat” din Gestaltpsychologie) și Claude Lévi-Strauss, aflat, de la finele anilor ’50
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
intelectuală a lui Tocqueville. Voi reveni asupra influenței lui Tocqueville, una dintre cheile pentru înțelegerea gândirii și practicii politice americane. Nu ar fi prima dată când americanii receptează anapoda o creație culturală europeană. și nici nu cunosc multe exemple de receptare „corectă”, adică fidelă deopotrivă „obiectului” importat și contextului său originar. Soarta receptării se află totdeauna în mâinile receptorului! Totuși, rămâne simptomatic faptul că imensul sistem universitar american s-a înșelat atât de perseverent în privința semnificației și sensului gândirii franceze de după
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cheile pentru înțelegerea gândirii și practicii politice americane. Nu ar fi prima dată când americanii receptează anapoda o creație culturală europeană. și nici nu cunosc multe exemple de receptare „corectă”, adică fidelă deopotrivă „obiectului” importat și contextului său originar. Soarta receptării se află totdeauna în mâinile receptorului! Totuși, rămâne simptomatic faptul că imensul sistem universitar american s-a înșelat atât de perseverent în privința semnificației și sensului gândirii franceze de după al Doilea Război Mondial, adică tocmai dintr-o perioadă de intense schimburi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
său cu prima, pentru modernitatea occidentală și postmodernitatea globală. Voi vorbi succint despre autor și lumea lui; voi descrie la fel de concis substanța cărții, examinând critic-hermeneutic, începând din contextul anilor ’80, problemele centrale dezbătute de Allan Bloom, cu referiri orientative la receptarea cărții. Voi „reciti” afirmațiile autorului „după douăzeci de ani”, pentru a le măsura semnificația de astăzi, în lumea noastră globalizată și în România. 1. Allan Bloom și lumea lui: realități și ficțiunitc "1. Allan Bloom și lumea lui \: realități și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Elada, referința sa cardinală, Bloom este mai apropiat de Tocqueville și Montesquieu decât de Federalist; astfel, Bloom, deși născut și format în Statele Unite, e la fel de european - și de puțin american - ca Leo Strauss, născut și format în Europa. Fără îndoială, receptarea mai curând ostilă a lui Bloom în multe cercuri americane are ceva de-a face cu senzația că autorul nu e un american veritabil. Eu cred însă că tocmai aici găsim una din cheile formidabilei pătrunderi a criticii lui Bloom
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Universitatea de Vest din Timișoara: „Cadrul didactic trebuie să posede două calități fundamentale: sistematicitatea și accesibilitatea”, adică să fie capabil să ordoneze și să prezinte logic-progresiv informația, și, de asemenea, să se adapteze ușor diferitelor niveluri de înțelegere și de receptare. Întregul nostru demers metodic se va orienta și către atingerea și dezvoltarea unor asemenea competențe psihopedagogice. Observația anterioară trebuie luată în considerare, cu atât mai mult cu cât specificul informației didactice din științele sociale este unul clar determinat: transinformativ. Această
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
definitoriu al obiectivelor îl reprezintă clasificarea lor pe clase și domenii comportamentale, după cum urmează: • domeniul cognitiv, dezvoltat de teoreticieni ca Bloom, Gagne, Guilford, d’Hainaut, ordonează obiectivele de la simplu la complex, astfel încât pot fi identificate următoarele categorii comportamentale: 1. Cunoaștere (receptare). 2. Înțelegere. 3. Aplicare. 4. Analiză. 5. Judecată de valoare. 6. Creație. Aceste categorii, cunoscute în literatura de specialitate și sub denumirea de „taxonomia lui Bloom”, cuprind în sinteză conținuturi cum ar fi: asimilare, formare de capacități și deprinderi intelectuale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]