2,802 matches
-
ci prin realitatea relațiilor cu ființe reale și reprezentate. Psihologia interpersonală a lui Sullivan se poate interconecta cu cea a relațiilor obiectuale derivată din psihanaliză, dar accentul este pus pe realitatea relațiilor interpersonale actuale care se desfășoară într-un „câmp” relațional caracteristic fiecărui om (Wiggins, 1999Ă. Ea a fost corelată cu teoria câmpului psihologic a lui Lewin și stă la baza doctrinei circumplexului interpersonal. 2.6. Psihologia trăsăturilor persoanei Unul dintre cele mai studiate domenii ale psihologiei persoanei este în prezent
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
logodna prelungită, pentru confirmarea calității sentimentelor și structurarea strategiilor conjugale. Pe de altă parte, dacă femeia caută un bărbat pentru farmecul și dotarea sa, contactul sexual este precoce și legăturile sunt efemere (Gangestad și Simson, 1990Ă. Rezultă astfel două strategii relaționale: una non-restrictivă - când crește numărul femeilor cu strategii non-restrictive, crește și numărul bărbaților apreciați pentru dotarea și farmecul lor, dar și nivelul competiției dintre ei, fapt care determină diminuarea raporturilor de acest fel - și una restrictivă, în cazul cărora procesul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
determinismul genetic al personalității și confirmă legătura dintre ereditate și comportament. Diferențele interindividuale reprezintă o realitate accentuată prin modul în care sunt prezentate trăsăturile avantajante sau dezavantajante în funcție de conjunctură. Se transmit astfel - prin internalizarea modelelor comportamentale - acele strategii adaptative și relaționale care subliniază, de fapt, autenticitatea fiecărei persoane. Oamenii zilelor noastre sunt purtătorii unui set de strategii adaptative care s-au dovedit superioare în timp. Ele pot fi promovate eficient în raporturile interpersonale, dacă sunt conștientizate. Se reconfirmă deci rolul autopercepției
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și relatări pozitive asupra trecutului personal (Darrow, 1970Ă. Acesta rămâne o structură imaginară și pentru că e foarte greu de stabilit în ce măsură evenimentele de viață au fost trăite cu adevărat (Ford și Lerner, 1992Ă. Studiile asupraatașamentului, privit ca factor prosocial și relațional major, arată că nu există o relație directă a nivelului acestuia de la vârsta de 1 an cu cel de la 18 ani. Merită aici inserată trimiterea la procesele memoriei, care au un caracter contextual, legat de nevoile și motivațiile prezentului. Astfel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
după o anumită vârstă, la care responsabilitățile și ierarhiile sociale precum și rolurile vieții obligă la însușirea primelor norme morale comunitare. Astfel, psihismul în dezvoltare întâlnește primele atribute care vor aparține, în timp, personalității, ele fiind de natură cognitivă, afectivă atitudinală, relațională și morală. Majoritatea caracteriologilor împart personogeneza în șase etape: - sugar sau nou-născut: 0-1 ani; - prima copilărie; - a doua copilărie; - a treia copilărie; - preadolescența: 11/12-14/15 ani; - adolescența 14/15-18/19 ani, care, după Neugarten (1988Ă, corespunde unor vârste diferite
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Nu în ultimul rând, o personalitate matură este și rezultanta influențelor culturale, a căror bogăție și continuitate conferă altitudine firii umane. În același timp, întâmplarea sau succesul într-un rol al vieții ne poate releva vulnerabilități structurale sau confirma dizabilități relaționale. Dar aceasta este esența farmecului ființei umane aflată într-o permanentă devenire și regăsire de sine. Personogeneza patologică O stare de echilibru nu este posibilă decât prin coexistența contrariilor. Astfel, personalitățile normale și cele patologice coexistă, și nu le găsim
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și evidente trăsături care-i deosebesc de cei din jur. Există, pe filiera conștiinței de sine, o mereu reconfirmată contribuție personologică a intelectului și a introspecției. Astfel, un individ preocupat de computere - cu trăsături de tip evitant - imatur afectiv și relațional, în sens dimensional, nu este clasificabil categorial. Orice trăsătură dizarmonică reprezintă - ca semnificație - o negare a unui atribut al firescului, deci al umanului, care înseamnă și cunoaștere, și afirmare de sine. Faptul că există personalități normale și tulburări de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și fenomenul imigrației alături de diversitatea și calitatea mijloacelor de informație și de comunicare au determinat erodarea vechilor tradiții și norme comunitare. Relațiile interpersonale de factură individualistă scad interesul pentru trecut, pentru tradițional și afectează eul ale cărui rădăcini lipsesc. Motivațiile relaționale sunt de factură narcisistă. Astfel, partenerii sunt aleși pentru că satisfac nevoile personale și conferă un sentiment de siguranță. Relația cu partenerul condiționează stima de sine și conflictul dintre eul real și cel ideal pe care îl potențează, declanșând agresivitatea între
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
temperamentului la copiii, Rutter (1987Ă evidențiază faptul că la copiii cu trăsături temperamentale dezavantajante apar în perioada pubertății și adolescenței tulburări de comportament care antrenează criticismul și ostilitatea părinților. Personalitatea - după același autor - integrează strategii cognitive, afective, motivaționale și abilități relaționale care sunt dependente de predispozițiile temperamentale. În cazul personalităților patologice, devin persistente și obiectivabile comportamental doar componentele maladaptative. În același context, Graham și Stevenson (1987Ă consideră că atributele temperamentale care induc tulburări de comportament sunt, la vârsta copilăriei, asimilabile unor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
bizare; B - hiperexpresive și dissociale; C - anxioase. Se pot descrie o serie de criterii diagnostice aplicabile tuturor tulburărilor de personalitate. Ele includ: - comportamentul individual marcat dizarmonic, ca expresie a strategiilor cognitive, conținuturilor afective, modalităților de manifestare ale instinctelor și abilităților relaționale interpersonale deviante; - caracterul precoce și durabil al tulburărilor comportamentului, care devin manifeste în copilăria tardivă sau adolescență și persistă toată viața; - perturbarea constantă - dar de intensitate variabilă - a adaptabilității în diversele roluri ale vieții și a eficienței sau performanțelor profesionale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate de cluster A Primul cluster - clusterul A - al clasificării categoriale include personalitățile patologice cu trăsături de serie psihotică. 5.2.1. Tulburarea paranoică de personalitate Aceasta are ca dominante structurale orgoliul și interpretativitatea manifeste din tinerețe, alături de abilitățile relaționale selective. Suspiciunea și lipsa de încredere în cei din jur sunt întreținute de o stimă de sine exagerată, care cultivă raporturi interpersonale sărace și mereu problematizante. Stima de sine exacerbată inhibă simțul autocritic și poate alimenta uneori o ținută morală
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pervertirea modalității de desfășurare a actului sexual sau/și substituirea subiectului acestuia. Coloratura emoțională integrabilă acestei structuri personologice oferă șansa abordărilor psihoterapeutice. Ele pot fi eficiente atunci când, pornind de la prelucrarea experiențelor biografice negative din copilăria precoce, se adresează deficitului abilităților relaționale și comunicative, considerat ca un act de voință. Tulburarea de personalitate schizoidă, ca și cea paranoică sau cea obsesiv-compulsivă, are un stil emoțional controlat - expresie majoră a nepăsării și replierii spre lumea interioară -, în timp ce tulburărilor de personalitate schizotipală, de tip
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este propriu un stil emoțional evitant. 5.2.3. Tulburarea de personalitate schizotipală Este caracterizată printr-un comportament excentric, dominat de bizarerii și percepții distorsionate ale propriei persoane și ale ambianței - din spectrul depersonalizării și derealizării -, care întrețin un deficit relațional și adaptativ cvasiconstant. În plan perceptual, sunt definitorii experiențele insolite, adeseori de tipul iluziilor corporale, a pseudohalucinațiilor și a fenomenelor de percepție delirantă. Sunt patognomonice fadingul mintal, episoadele de ambivalență, tendințele ruminative și ideile insolite, acontextuale. Gândirea este dominată de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Prin acestea din urmă, ca și prin deficitul de autostimă și senzația cvasiconstantă de îngrijorare și tensiune, personalitatea borderline se raportează la personalitatea anxios-evitantă. Teama de abandon este un atribut comun și personalității dependente. Deficitul stimei de sine și cel relațional sunt, de asemenea, puncte comune cu atributele dominante ale personalității depresive. Concepția despre sine: „Am o senzație de gol interior, de disconfort continuu”. Concepția despre lume: „Nu-i suport, dar nu pot trăi fără oamenii din jur”. Dintre tulburările de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
metode psihoterapeutice vizează remedierea disconfortului subiectiv, a comportamentului maladaptativ, a raporturilor interpersonale și stimularea tonusului și motilității psihismului (GUNDERSON, GABBARD, 1999, GABBARD și colab., 2002Ă. Astfel manifestările paroxismale și situațiile de criză sunt abordate în instituții spitalicești, tulburările adaptative și relaționale în unități semiambulatorii iar psihoterapiile suportiv-stimulative beneficiază de rețeaua psihiatrică ambulatorie și de unitățile cu programe reabilitative pe termen lung (GUNDERSON, 2001Ă. Orice intervenție psihoterapeutică în cazul tulburărilor de personalitate reprezintă un demers complex și dificil datorită deficitului de conștientizare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de rețeaua psihiatrică ambulatorie și de unitățile cu programe reabilitative pe termen lung (GUNDERSON, 2001Ă. Orice intervenție psihoterapeutică în cazul tulburărilor de personalitate reprezintă un demers complex și dificil datorită deficitului de conștientizare a problematicii generatoare de suferință sau disconfort relațional de către pacient. Același rol îl au și atribute precum lipsa de încredere, sugestibilitatea excesivă, hiperemotivitatea sau tendința de a monopoliza dialogul cu persoana terapeutului. Psihoterapiile în tulburările personalității Pornind de la considerațiile amintite putem descrie următoarele variante psihoterapeutice aplicabile domeniului de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
alienantă dintre nevoia de a fi protejat și internalizarea unei relații parentale obsesive sau pe alte raporturi de aceeași factură. Atributele de persistență și specificitate individuală a comportamentului personalităților patologice sunt legate de faptul că el reprezintă expresia unor variante relaționale repetate frecvent și fixate cognitiv în trecutul personal (WESTEN, GABBARD, 2002Ă. Mecanismele defensive individuale nu schimbă legătura dintre conținuturile ideatorii și cele afective ci influențează și raporturile dintre Eu și obiect. Ca urmare ele se regăsesc integrate capacităților relaționale ale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
variante relaționale repetate frecvent și fixate cognitiv în trecutul personal (WESTEN, GABBARD, 2002Ă. Mecanismele defensive individuale nu schimbă legătura dintre conținuturile ideatorii și cele afective ci influențează și raporturile dintre Eu și obiect. Ca urmare ele se regăsesc integrate capacităților relaționale ale individului (VAILLANT și colab., 1999Ă. Stilul cognitiv personal și în cazul tulburărilor de personalitate este strâns conectat mecanismelor defensive. Astfel rigoarea și lipsa de flexibilitate ideatorie sunt întreținute și de rolul specific de control asupra trăirilor afective (SHAPIRO, 1985Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
negative perceptuale, afective sau cognitive trăite într-un mod repetat uneori - în copilărie și adolescență care sub influențele mediului ce sunt percepute ca similare celor anterioare favorizează emoții negative intense precum frica, furia, rușinea sau ura. Acestea afectează constant abilitățile relaționale și adaptative datorită efectului lor cumulativ în timp și corespunzător faptului că au valoarea unor adevăruri indubitabile, de necontestat pentru individ. Terapiile cognitive care asociază și tehnici comportamentale presupun existența unei complianțe terapeutice semnificative și în mod tradițional apelează la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
imediat după aplicarea intervenției, ea scade la jumătate la un an de zile (YOUNG și colab., 2001Ă. Prezența unor tulburări de personalitate pe Axa II diagnostică scade în mod evident aplicabilitatea și eficiența tehnicilor cognitive datorită deficitului volitiv, motivațional și relațional, rigidității sau instabilității cognitive și afective și nu în ultimul rând ambiguității discursului pacientului a cărui problematică pare vagă, inaparentă și stabilizată în timp. În același context, RYLE1 (1997Ă, RYLE2 (1997Ă pornind de la particularitățile dominante ale personalității borderline - instabilitatea imaginii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
său că un prim nivel al caracterizării tulburărilor de personalitate este cel al tulburării de ansamblu a funcționării interpersonal-sociale, cel de-al doilea fiind abia cel tipologic. De altfel printre cei 17 markeri ai disfuncționalității generale majoritatea sunt de natură relațională. Sublinierea contribuției relațiilor interpersonale în definirea personalității și structurarea tulburărilor de personalitate a început cu SULLIVAN (1953Ă care definește personalitatea ca pe un model stabil de raporturi interpersonale recurente care caracterizează viața individului uman. Același autor introduce termenul de „interpersonalism
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
afective și ale caracteriopatiilor. Diversele tipuri de raporturi interpersonale pot fi caracterizate printr-o serie de epitete. Astfel a luat naștere ideea unui cerc sau circumplex care ar delimita un spațiu interpersonal și ar putea facilita caracterizarea multitudinii de modalități relaționale. Structurarea circumplexului a fost inspirată de concepția lui BAKAN (citat de WIGGINS și TROHST, 1999Ă care integrează două direcții ortogonale proprii ființelor dotate cu viață psihică ce surprind două atitudini fundamentale: o tendință orientată spre afirmarea individualistă de sine și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
clasică asupra poziției centrale în spectrul nevoilor ființei umane a celei de afecțiune și putere. Primul reper vizează capacitatea de a avea reprezentări stabile și integrate ale Eului despre Sine și cei din jur. Cel de-al doilea cuprinde deficiențele relaționale interpersonale în sensul atașamentului, intimității și echilibrului iar cel de-al treilea integrează viciile comportamentului prosocial în sensul raporturilor dintre incisivitate și autocontrol, dintre activism și pasivitate. Modelul lui BENJAMIN coalizează atribute psihodinamice și interpersonale care fundamentează tehnici psihoterapeutice omonime
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
afective de Axă I și atributele afective ale tulburărilor de personalitate. În ansamblu terapiile psihofarmacologice și biologic active sunt relativ noi în cadrul arsenalului terapeutic al tulburărilor de personalitate și rămân tributare insuficienței lor în abordarea tulburărilor caracteriale și a reperelor relaționale. Tipuri de strategii terapeutice Orice încercare terapeutic-reabilitativă în cazul tulburărilor de personalitate trebuie să pornească de la premiza ratei ridicate de condiții comorbide. Astfel abuzul de substanțe însoțește în peste 50% din cazuri tulburările de personalitate de cluster B. OLDHAM și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de resocializare - 1-5 ore pe săptămână. GUNDERSON, GABBARD (1999Ă, GABBARD și colab. (2002Ă și GUNDERSON (2001Ă formulează următoarele scopuri majore ale strategiilor terapeutice în cazul tulburărilor de personalitate și anume: distorsiunile subiective și asistența în criză, estomparea conduitelor maladaptative, reabilitarea relațională și socială și stimularea coeziunii și autenticității Eului. Atingerea acestor scopuri antrenează componentele diferitelor niveluri expuse anterior. Astfel intervențiile în criză sunt abordate cu precădere în condiții de spitalizare și presupun o accesibilitate facilă la medicația psihotropă pe când reabilitarea relațională
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]