3,299 matches
-
o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural, social și economic.” [http://eur- lex.europa.eu, Carta Comunitară a Regionalizării, 1988, art.1]. Pentru a-și optimiza activitățile și pentru a-și defini cât mai bine un mod de relaționare, grupurile sociale care aderă la o regiune se manifestă instituționalizat. Astfel regiunea se definește ca fiind ,,decupajul teritorial, pe care se proiectează componenta relațională a competențelor instituționale, într-o indisociabilă manifestare” [Pușcașu, 2000, p.10]. ,,Statele membre ale Comunității Europene
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Mondial pentru Dezvoltare Durabilă (2002) o strategie care să implice simultan eforturile tuturor regiunilor (statelor membre și nu numai) în ceea ce privește definirea unui sistem de caracteristici ale dezvoltării durabile și păstrarea acestora în scopul asigurării viabilității dezvoltării durabile: ,,Provocarea constă în relaționarea creșterii economice cu problemele sociale și decuplarea dezvoltării economice de degradarea mediului. Se cere realizarea politicilor în mod creativ, pe termen lung, utilizarea eficientă și responsabilă a resurselor, politică de mediu eficace și eficientă și tehnologii mai curate. Guvernele, mediul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
fi aplicate individual sau în cadrul grupului de creativitate, succesul aplicării depinzând într-o măsură determinantă de volumul și diversitatea informațiilor de care se dispune. 10.2.1 Metode ale listelor Există trei variante: * Metodele listelor interogative * Listarea atributelor * Tehnici de relaționare forțată 10.2.1.1 Metoda Listei interogative a lui Osborn Alex Osborn a conceput o listă interogativă ce cuprinde 60 de întrebări (numite de el „acte creative ale inteligenței”), grupate în 9 categorii. Lista se folosește încercând să dăm
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
jucărie plutitoare), etc.; rezervorului: tip rezervă (prevenind murdărirea cu cerneală a stiloului la fiecare încărcare), cu două rezervoare cu cerneală de culori diferite, cu piston. Combinând diferite atribute noi vom obține un produs nou. 10.2.1.4 Tehnici de relaționare forțată Se realizează legături forțate între obiectul ce ne preocupă și alte obiecte, fenomene, teorii. În această categorie, există trei tehnici: a) Încrucișarea forțată Pentru început, se alcătuiește un portret robot, cu cât mai multe detalii, al unui obiect care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unui scriitor. Nu mai sunt studiate aici, în două părți distincte, viața și opera, după modelul clasic lansonian, ci anumite fapte biografice sunt corelate cu analiza operei, care trece pe primul plan. De altfel, implicațiile complexe ale acestui tip de relaționare sunt urmărite metodic într-un capitol special, intitulat Operă și biografie. G. face distincție între „biografia poetului” și „biografia omului”, numai prima interesându-l pe critic. Determinantele operei s-ar afla în ființa scriitorului, în întâlnirea unor predispoziții native „cu
GANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
presupoziții. În primul rând, se consideră că, În cadrul organizațiilor reprezentante ale administrației publice centrale, există activități care pot fi asociate unei abordări de politici publice; În al doilea rând, se presupune că, la nivelul administrației românești, există un tip de relaționare Între decidenții politici și funcționarii publici, conform căreia aceștia din urmă, prin tipul de responsabilitate care li se atribuie, nu mai sunt considerați exclusiv executanți ai unor măsuri formulate la nivel politic, cât, mai ales, furnizori și manageri ai unei
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
socială. Analiza de rețea socială este centrată cu precădere pe relațiile dintre entitățile sociale 1 și pe modelele (patternurile) și implicațiile acestor relații. Analiza de rețea socială permite definirea mediului social (a contextului social) drept un ansamblu de modele de relaționare sau de regularități de relaționare stabilite la nivelul entităților sociale. Aceste modele stabile de relații sociale sunt definite prin conceptul de structură. Teoreticienii schimbului În rețea (Cook, Whitmeyer, 1992) definesc structura socială ca fiind o configurație de relații sociale Între
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
este centrată cu precădere pe relațiile dintre entitățile sociale 1 și pe modelele (patternurile) și implicațiile acestor relații. Analiza de rețea socială permite definirea mediului social (a contextului social) drept un ansamblu de modele de relaționare sau de regularități de relaționare stabilite la nivelul entităților sociale. Aceste modele stabile de relații sociale sunt definite prin conceptul de structură. Teoreticienii schimbului În rețea (Cook, Whitmeyer, 1992) definesc structura socială ca fiind o configurație de relații sociale Între actori (atât individuali, cât și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
implementării programului. Implementarea sistemului de management și control intern pentru conducerile entităților publice reprezintă o provocare, care va contribui la înțelegerea propriului sistem de management și control intern, a conceptelor de control intern și audit intern și a modului de relaționare dintre acestea. În prezent, procesul de implementare a sistemului de management/ control intern în cadrul entităților se află în diferite faze în funcție de calitatea managementului general și a managementului de linie. Din aceste considerente se impune analiza critică a stadiului în care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de parcurgerea unei tradiții - și nici de cunoștințe lingvistice foarte vaste - și care nu se adresează unei facultăți umane care are nevoie de antrenament (intelectul, de pildă, așa cum se Întîmplă cu filozofia) ci sensibilității și imaginației, adică exact facultăților de relaționare cu lumea pe care gîndirea secolelor 18 și 19 le-a exaltat cel mai mult: sensibilitatea, de către materialismul senzualist al Luminilor, imaginația, de către romantismul nordic paneuropean. Literatură poate citi, la o adică, oricine știe să citească. 2. Al doilea tip
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unei expresivități ce vizează, dincolo de retorica fastuoasă, tematica abisală (singurătatea, tăcerea, melancolia), convertită în atitudini existențiale. Familiarizat cu tehnicile și temele liricii moderne, C. cultivă ambiguitatea, contrastul dintre reflexivitate și confesiune, dintre sensul literal al poemului și semnificația dedusă din relaționarea imaginilor și comentariilor care-l compun. În aceste condiții, poemul poate fi o acumulare de imagini, în „sarabandă”, „enciclopedism ceremonios de imagini” (Petru Poantă), dar și o caligrafie aeriană, cizelată și intensă ori un solilocviu coșmaresc. Într-un registru imagistic
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
românești interbelice. Știința este parte din actuala confruntare a unor popoare și state concrete din lumea de azi, așa că nu are cum să se ridice deasupra antagonismelor existente între grupuri și indivizi. Știința este universală prin metodele și modul de relaționare cu realitatea, dar are mereu o poziție concretă din punct de vedere politic și este folositoare unui anumit grup de oameni - elite politice -, devenind instrumentul lor de orientare, sistematizare a experienței și administrare. Golopenția spune în mod explicit: „Știința este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
boli cerebrale sau unei tulburări psihiatrice și care îndeplinesc următoarele criterii: aă atitudini și comportament marcat dizarmonice, implicând, de obicei, mai multe arii de funcționare, ca, de exemplu: afectivitatea, agitația, controlul impulsurilor, modurile de percepere și gândire și stilul de relaționare cu ceilalți; bă patternul (modelulă de comportament anormal este durabil, constând în episoade prelungite și nelimitate de boala psihică; că comportamentul anormal este implicat în mod clar într-o gamă largă de situații personale și sociale; dă manifestările mai sus
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
modalitățile în care individul relaționează cu alte persoane în intimitate, modul în care decurge căsnicia, felul în care își îngrijește copiii, stabilitatea în locuire și muncă, în relațiile cu cei cunoscuți, varietatea și profunzimea relațiilor respective. Modalitatea acestor manifestări și relaționări în cursul cărora persoana nu e ruptă de ambianță, de nișa ecologică umană, nu e „alături” față de aceasta - ca în depresia majoră sau delir - constituie o pânză de fond pe care se desenează forma, stilul devianțelor celor cu tulburări de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
analizat formarea „modelului intern de lucru” (intern working modelă, iar psihanaliza a descris introjecția imago-urilor parentale a relativilor semnificativi. Subiectul se raportează la imago-urile altora introjectați, înainte de a se raporta la oamenii reali pe care îi întâlnește. Aceste relaționări interioare se formează în cursul ontogenezei, prin experiența de viață dobândită, în sensul în care teoria cognitivă a lui Beck prezintă problema. Pe această perspectivă, Benjamin a organizat o evaluare a personalității și o terapie a tulburărilor de personalitate. Deficiența
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
responsabilitate, grijă, compasiune, milă, ajutorare, neglijare, culpabilitate. Planul relațiilor și funcționării sociale e corelat cu rolurile sociale pe care persoana le asimilează și le exercită, cu mai multă sau mai puțină competență. În discuție intră acum distanțele interpersonale mai mari, relaționarea oficială, ce este reglementată de reguli și norme sociale, de legi. Nerespectarea sau încălcarea normelor și legilor, disfuncționalitățile în acest plan au fost considerate constant ca o fațetă ce caracterizează multe tulburări de personalitate. Se poate ajunge la acte delictuale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
corelată cu neurotransmisia dopaminei; dependența de recompensă, corelată cu neurotransmisia noradrenergică; persistența, corelată cu neurotransmia mediată de glutamat. Caracterul e considerat ca formându-se prin experiențe interpersonale și educative, corelate cu limbajul, sinele, memoria episodică și biografică, învățarea și conștiința, relaționarea cu alții și cu lumea, în general. El s-ar putea descrie bine prin trei factori: autodirecționarea, cooperarea cu alții și autotranscendența. Se are în vedere ideea că fiecare dintre cele șapte trăsături poate avea scoruri înalte sau scăzute. Autorul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cinci mari factori sunt bine reprezentați. Lipsește, de exemplu, ceea ce se leagă cu inițiativa în acțiune și autodirecționarea spre atingerea unui scop, adică primul factor caracterial a lui Cloninger. Faptul este explicabil deoarece acesta nu este expresia directă a unor relaționări interpersonale. Odată cu el, lipsește însă și tot ceea ce ține de organizare și ordonare în existența unui om. S-ar putea imagina - și parțial s-a imaginat - o axă suplimentară într-un circumplex complementar, polarizată între planificarea ordonată și perseverență, în raport cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
locuințăă și, desigur, autodescrierea și autocalificarea persoanei. Toate datele se reunesc în perspectiva biografiei, a dezvoltării formative și a funcționării sale în roluri, dar și a structurii psihice a persoanei, a diapazonului său de trăire, a bogăției de manifestări și relaționării interpersonale, precum și a cunoștințelor sale teoretice, a culturii sale, a felului în care își reprezintă lumea, a convingerilor și credințelor, a concepției sale despre lume. Viziunea și metoda lui JASPERS este fenomenologică, antropologică, tinzând spre ideografic și descriere de cazuri
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin IPC; Wiggins, 1996Ă. Se utilizează nu atât pentru diagnostic, cât pentru orientarea psihoterapiei. Din această scală a fost dezvoltat Inventory of Interpersonal Problems - Personality Disorders Scale (IIP-PD; PILKONIS et al., 1996Ă. Aceasta cuprinde 127 itemi ce măsoară probleme de relaționare distorsionată a celor cu tulburări de personalitate. Are cinci subscale. • Millon Clinical Multiaxial Inventory - III (MCMI-III; Millon et al., 1997Ă. E un chestionar cu 175 de itemi la care se răspunde cu „Adevărat/Fals”, pentru a evalua patologia de pe Axa
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rezultatele. Chestionarele cu valori între 1-5 nu arată mari schimbări de-a lungul timpului pe când metodele bazate pe interviu și aspecte narative indică mai multe schimbări în personalitate. E important și ce se urmărește: identitatea subiectivă, trăsăturile tipologico-caracteriale, abilitățile în relaționarea socială, rezolvări de probleme, autocontrolul, concepția despre lume și sine. La tulburările de personalitate ar fi de urmărit în primul rând trăsăturile dezadaptative. Mai contează grupul investigat. Chiar dacă grupe consistente arată o stabilitate relativă suficientă, în cadrul lor unii indivizi trăiesc
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tulburărilor de personalitate. Având ca punct de plecare conceptul de relație obiectuală s-a dezvoltat și teoria atașamentului (BOWLBY, 1969, 1973, 1980Ă. Ea este totuși dominată nu de pulsiunile și fanteziile sexuale sau agresive ci de legăturile afective apărute prin relaționarea interpersonală. Viața personală este dirijată de un model dinamic intern care este rezultanta dezvoltării progresive a capacităților de atașament (BRETHERTON, 1987Ă. Acest „internal working model” ghidează relațiile interpersonale și reglează răspunsurile emoționale. Disfuncționalitatea lui este privită ca și consecință a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sec. XIX-lea, tinde să răstoarne situația. NIETZSCHE atacă frontal nu doar etica creștină - pe care o consideră ca etosul celor slabi, a sclavilor - ci înșiși ideea de virtute, care implică echilibru și constanța cu sine a persoanei, întru-bine, în cadrul relaționării sale față de celălalt, de ceilalți. Ideea că acțiunea umană se poate - ba chiar trebuie - să se plaseze „dincolo de bine și de rău”, bazată pe forța creativității, răstoarnă tot eșafodajul tradițional al moralei. Consecințele acestei mutații se resimt și în zilele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
așa cum doresc ei sau străduindu-se să mențină o relație interpersonală dincolo de un suport firesc, afectiv sau altfel motivat. POTTER (2006Ă analizează faptul că manipularea poate avea o componentă psihologică și nu neapărat una etică, fiind deseori expresia dificultății de relaționare afectivă profundă a tulburărilor de personalitate. Manipularea patologică, amorală a celor cu tulburări de personalitate se realizează fără compasiune, fără luarea în considerare a problemelor și suferințelor celuilalt, fără rușine sau sentiment de culpă, fără rezonarea interafectivă empatică dintre Eu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
presupunând constant cum îl evaluează și îl judecă alții pe el. Cu alte cuvinte „îi pasă” de opinia și judecata altora în ceea ce-l privește, după cum se așteaptă ca și altora să le pese de opinia și judecata sa. Această relaționare este expresia stimei și considerației pe care subiectul o acordă altora, o acordă sieși și o pretinde din partea altora pentru sine. Atunci când subiectul nu mai are considerație față de ceilalți, nu-i mai stimează și când față de sine e indiferent sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]