2,350 matches
-
altă parte, evaluarea acțiunii, se pot modifica în cursul istoriei în funcție de perioade și epoci, de conținutul concret acordat de diferite societăți valorilor general-umane. Importanța sistemului normativ este dependentă de necesitatea de a asigura acțiunii sociale un suport generator de mecanisme repetitive eficiente și raționale. Acțiunile umane sunt guvernate de obiceiuri, cutume și deprinderi normative ce se transmit de la o generație la alta, exercitând o influență puternică asupra conduitelor și a manierelor de a gândi și acționa. Ele sunt reglementate, totodată, de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
the normative system became a thinking learned system and action. The importance of the normative system of an organization, community or social group is dependent of the necessity to assure the social system a generator support of effective and rational repetitive mechanism. The human actions are governed by customs, habits and normative skills that are transmitted from one generation to another, thus influencing a pervading influence on the acting and thinking means and modalities. Being a European Institution, with multiple functions
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
previzionale. Informațiile active (dinamice, operative) reprezintă procese sau fenomene în curs de desfășurare. Informațiile pasive se referă la procese sau fenomene care au avut loc și care s-au terminat. Ele sunt utile pentru conducerea proceselor și fenomenelor cu caracter repetitiv. Informațiile previzionale sunt cele cuprinse în planuri și programe și comensurează procese și fenomene ce se vor desfășura în viitor. 3. După conținut, pot fi: informații elementare; informații complexe; informații sintetice. Informațiile elementare sunt specifice sistemului operațional în care se
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
date, care tind să aglomereze și să blocheze canalele informaționale, în aceeași măsură în care crește continuu nevoia de informație. Orice organism economic se confruntă cu un volum mare de date, supus unor prelucrări relativ simple, dar cu un caracter repetitiv și cu o frecvență mare. În același timp, datele se caracterizează printr-o structură uniformă, rezultată din structura documentelor primare, specifice operațiilor economice. Toate acestea reprezintă, de fapt, restricții în activitatea de structurare și organizare a datelor economice în sistemele
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
decidenților să-și utilizeze judecata și intuiția pe parcursul unui proces ad hoc și interactiv de modelare analitică, referitor la o decizie particulară (decizie nestructurată sau semistructurată<footnote Deciziile structurate (numite și programabile) se iau în raport cu procese sau activități de rutină, repetitive. De exemplu, decizia de reaprovizionare a stocurilor reprezintă o decizie structurată tipică. Deciziile semistructurate presupun atât proceduri de rutină, cât și intervenții și judecăți subiective. Deciziile nestructurate (numite și neprogramabile) se bazează în primul rând pe intuiție și experiență, nu
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
documentate din partea utilizatorilor informației”. După mijloacele utilizate, sistemele informaționale sunt clasificate conform tabelului 1.3. Tabelul 1.3 Clasificarea sistemelor informaționale după mijloacele utilizate Criteriul de clasificare Tipuri de sisteme informaționale Caracteristici Formale • Informații structurate, în formă scrisă. • Corespund evenimentelor repetitive bine analizate. • Modele de prelucrare bine definite. • Exemplu: sistemul financiar-contabil. • Rigoare-stabilitate. Gradul de formalizare al procedurilor Neformale • Informații sub o formă oarecare. • Inexistența unor reguli precise de prelucrare. • Exemple: conversații telefonice, de culise. • Suplețe, rapiditate. Manuale • Operațiile sunt asigurate de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sunt asigurate de om, fără a recurge la mașini. • Acceptabile pentru volume mici de date sau pentru sarcini slab definite. Automatizate • Operațiile sunt asigurate de calculator, fără intervenția factorului uman. Pregătirea sarcinilor aparține însă omului. • Foarte eficiente, dacă lucrările sunt repetitive și de volum mare. • Se încadrează aici sistemele informatice clasice. Gradul de automatizare al procedurilor Asistate • Operațiile sunt asigurate printr-un dialog om-calculator. • Conducerea este asigurată de om, dar multe operații sunt realizate de calculator. • Se încadrează aici sistemele suport
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Sursa: D. Airinei ș.a., Introducere în informatica economică, Editura Sedcom Libris, Iași, 1999, p. 49. Sarcinile mai puțin structurate, gen pregătire și preluare date, revin componentelor manuale sau sistemelor expert. Sistemele informatice clasice au avut în vedere mai ales operațiile repetitive, bine structurate, respectiv prelucrarea datelor, stocarea și gestionarea acestora pentru a furniza informații pertinente. Ulterior, prin sisteme suport pentru decizii și, mai apoi, prin sistemele expert, interpretarea rezultatelor obținute și, în mod efectiv, luarea deciziilor au făcut obiectul integrării în
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
92] și respectiv IDDM2 - Regiunea genei insulinei de pe cromozomul 11p15 [6,40], ulterior localizată la nivelul minisatelitului genei insulinei - 5’ INS-VNTR [7]. 2) Screening-ul întregului genom (Genome Wide Scan). Metoda se bazează pe existența microsateliților (markerilor) care sunt secvențe DNA repetitive ale unui „bloc” de baze azotate (di, tri sau tetranucleotid). Lungimea microsateliților este variabilă în funcție de numărul de repetiții și reprezintă o caracteristică individuală - există multiple variante (alele) ale aceluiași microsatelit, indivizii putând fi diferențiați în funcție de numărul de repetiții. Microsateliții se
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
În practică, cele mai folosite grafice În acest sens sunt: de analiză generală a procesului, desfășurării procesului, activităților multiple, executant-mașină, activității mâinilor ș.a. Au o Întrebuințare mai largă În studiul mișcărilor, Îndeosebi pentru analiza posturilor În cadrul cărora se realizează sarcini repetitive cu ciclu scurt. Analiza ierarhică a sarcinilor - presupune Împărțirea posturilor sau a domeniilor de muncă Într‑un set de sarcini, subsarcini și planuri. În cadrul acestei metode, procesul Începe cu o analiză a sarcinii globale care apoi este detaliată pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
-i să se adapteze la acestea pentru a-și Îndeplini munca În mod satisfăcător. Se apreciază următoarele Întrebări În funcție de cât sunt de importante pentru muncă. 169 I Alura specifică a muncii la o linie de asamblare continuă 170 I Activități repetitive (efectuarea În mod repetat a acelorași activități fizice sau mentale, fără Întrerupere, pe anumite perioade de timp etc.) 172 I Set de proceduri de urmat (necesitatea de a urma un anumit set de proceduri sau reguli specifice pentru a obține
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
neuropsihiatrie pediatrică. Constelație specifică de tulburări: alterări ale interacțiunii sociale, lipsa de răspuns la emoțiile altora, alterări calitative ale limbajului, lipsa de utilizare a abilităților, vorbirea la persoana a III a, ecolalie, lipsa de suplețe a expresiei verbale, repertoriu restrîns, repetitiv, stereotip al comportamentelor, nivele variabile de dezvoltare intelectuală (QI). II. Stadializarea afecțiunii: tulburare cronică, durează toată viața III. Criterii de includere - Istoric sugestiv de comportament deosebit, posibil asociat cu retardarea mintală, a limbajului, posibil istoric de agresiuni, pre, peri și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]
-
la maximum 3 luni. (Fig. 2) Momentul apariției unei exacerbări presupune obligatoriu evaluarea de către medicul specialist, pentru reajustarea tratamentului. (Fig. 2) B. Renunțarea la fumat Trebuie încurajate politici cuprinzătoare de control a tutunului și programe cu mesaje clare, consistente și repetitive. Trebuie promovate legi care să interzică fumatul în școli, locuri publice și locul de muncă și sfătuiți parinții să nu fumeze acasă.1 C. Tratamentul farmacologic trebuie inițiat precoce în vederea reducerii ratei exacerbărilor, îmbunătățirii calității vieții și încetinirii progresiei bolii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229235_a_230564]
-
reacționând la provocări, copilul va folosi cu precădere strategii comportamentale agresive în diferite contexte interpersonale. Agresivitatea manifestată de către copii Intimidarea sau "bullying"-ul corespunde abuzului sistematic de putere. Este vorba despre un ansamblu de comportamente agresive caracterizate de aspectul lor repetitiv și de puterea dezechilibrată dintre agresor și victimă (Olweus, 1978 citat de Endersen et al., 2001). În lumea adulților, relația intimidator/victimă pare a fi o relație obișnuită și omniprezentă. Într-adevăr, relația de putere poate exista fără implicarea abuzului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Comportamentul în sine are o structură a parte. Relația victimă/agresor se bazează pe un număr relativ restrâns de copii care au întotdeauna același rol (agresor sau victimă). Pentru celelalte tipuri de comportamente, rolurile se schimbă adesea. Datorită caracterului său repetitiv, intimidarea implică o singură victimă vizată de mai multe ori. Victima nu se poate apăra din mai multe motive: agresori numeroși, vulnerabilitate fizică și/sau socială și, probabil, atitudini mai puțin flexibile în comparație cu cele ale agresorilor. La nivel psihologic, victima
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de reactivitate extins pentru mai multe tipuri HPV (Kirnbauer R. și colab., 1993). După infecția naturală și chiar după vaccinarea cu VLP L1/L2 tehnicile actuale nu decelează anticorpi anti L2. VLP sau capsomerele L2 sunt slab imunogene în comparație cu structurile repetitive, bine organizate prezente pe suprafața VLP L1. Totuși, administrarea VLP L2 sau unor lipopeptide cu secvențe preluate din L2, împreună cu un adjuvant s-a dovedit imunogenă (Kawana K. și colab., 2003). Anticorpii anti L2 induși pe un model murin au
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de reactivitate extins pentru mai multe tipuri HPV (Kirnbauer R. și colab., 1993). După infecția naturală și chiar după vaccinarea cu VLP L1/L2 tehnicile actuale nu decelează anticorpi anti L2. VLP sau capsomerele L2 sunt slab imunogene în comparație cu structurile repetitive, bine organizate prezente pe suprafața VLP L1. Totuși, administrarea VLP L2 sau unor lipopeptide cu secvențe preluate din L2, împreună cu un adjuvant s-a dovedit imunogenă (Kawana K. și colab., 2003). Anticorpii anti L2 induși pe un model murin au
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de istoria economică și socială a Europei medievale de Sud-Est, "cu extinderi către antichitate și eopca modernă"51, Gheorghe Brătianu era convins că în istorie acționează anumite constanțe, "permanențe sau forțe profunde ale duratei, diferite de legile evidențiate de caracterul repetitiv al fenomenelor"52. În realitate, Gheorghe Brătianu a pus istoria în raport nemijlocit cu conjunctura politică 53, a văzut în istorie "o sursă de inspirație pentru acțiunea nemijlocită"54. Deși în 1930 a format Partidul Național Liberal georgist, ca reacție
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
generale" Conceptul de ritual este folosit, cu sensuri sensibil diferite (dar nu radical diferite), În mai multe discipline. După Roy Rappaport (1999, p. 24): a) În psihiatrie, el „se referă la comportamentele patologice stereotipe, precum și la anumite interacțiuni umane convenționale, repetitive, dar, cu toate acestea, de natură adaptativă”; b) În științele sociale, el „desemnează o paletă largă de manifestări sociale, nu neapărat religioase, sau aspectul formal al unor asemenea manifestări”; c) În etologie, el „este folosit alternativ cu «etalare», pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ei le consideră a fi pline de semnificații. (S. Lukes, 1977, p. 4) ...utilizarea simbolică a gesturilor și mișcărilor corpului Într-o situație socială, cu scopul de a se exprima și articula semnificații (Bocock, 1974, p. 37). Acțiuni ale corpului, repetitive și stilizate În mod simbolic, care sunt centrate asupra unor structuri cosmice și/sau asupra unor prezențe sacre. (E.M. Zuesse, 1987, p. 405) ...o performare transformativă, care dezvăluie sistemele de clasificare, categoriile și contradicțiile majore ale proceselor culturale. (V. Turner
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
centrate asupra unor structuri cosmice și/sau asupra unor prezențe sacre. (E.M. Zuesse, 1987, p. 405) ...o performare transformativă, care dezvăluie sistemele de clasificare, categoriile și contradicțiile majore ale proceselor culturale. (V. Turner, 1977, p. 77) ...o activitate socială stilizată, repetitivă, care, prin folosirea simbolurilor, exprimă și definește relațiile sociale. (C. Lane, 1981, p. 11) Model formalizat al acțiunilor simbolice, cu scopul de a organiza sau controla relațiile ierarhice dintre diferitele nivele ale unei structuri. (T.S. Turner, 1977, p. 62) ...ritul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Smith, 1987, p. 109) ...riturile trebuie considerate ca un ansamblu de conduite individuale (vopsire, squash) sau colective (masa În familie sau meciul de fotbal), relativ codificate, având un suport corporal (verbal, gestual, postural), cu caracter mai mult sau mai puțin repetitiv, având o puternică Încărcătură simbolică pentru actorii lor și, de obicei, și pentru martori, Întemeiate pe o adeziune mentală, eventual neconștientizată, la valori legate de alegeri sociale considerate importante, având o eficacitate scontată care nu ține de o logică pur
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
109; L.-V. Thomas, 1991, p. 379; R. Winthrop, 1991, p. 245 etc.) relevă câteva note constante, esențiale pentru circumscrierea manifestărilor rituale - caracterul primordial al acțiunii (În raport cu mesajele verbale), implicarea corpului și punerea În scenă (performarea), caracterul formalizat al gesturilor (repetitive, standardizate, obligatorii), dimensiunea tradițională (precodate, nereflectate), eficiența simbolică (fără legătură necesară cu cea empirică), rolul social (funcția de coeziune, reflectare, controlare a schimbării etc.). Într-o formă mai explicită, aceleași valori fundamentale răzbat și din analizele construite prin alcătuirea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
stabilită de alte persoane, Înainte de Îndeplinirea lor de către actorii ritului; b) aspectul formal: „Cel mai adesea, deși nu Întotdeauna, recunoaștem anumite ritualuri sau etichetăm anumite evenimente drept ritualuri, prin perceperea caracterului formal. Comportamentul În ritual tinde să fie punctual și repetitiv. Secvențele rituale sunt compuse din elemente convenționale, stereotipe chiar” (p. 33); c) invarianța; d) performarea: „Dacă nu există o performanță, nu există rit. Instrucțiunile liturgice pot fi scrise În cărți, dar asemenea Înregistrări nu sunt prin ele Însele rituri” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
e) caracterul non-instrumental: deși include elemente de tehnică, ritul nu are scop tehnic, nu se construiește printr-o relație imediată Între mijloace și scopuri. Margaret Mead (1973b, pp. 87-95) individualizează ritul prin: a) intensitatea aparte a trăirilor, În raport cu alte acțiuni repetitive; b) caracterul social al comportamentelor rituale; c) perceperea ca un instrument de contracarare a situațiilor de criză; d) caracterul tradițional; e) caracterul conștient al participării („o acțiune nu este ritual dacă participanții nu sunt conștienți că este un ritual”, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]