3,646 matches
-
din considerente politice și 165 cu dosare penale) și 13.885 persoane deportate. În gările de unde au fost transportați, cei arestați au fost separați de familii și încărcați în eșaloane speciale. Ulterior, ajunși în lagăre, aceștia au fost supuși unor represiuni dure, mulți fiind condamnați la pedeapsa capitală pentru „activitate antisovietică”. Deportarea din Basarabia și Bucovina s-a făcut cu vagoane de vite în Siberia și Kazahstan (pentru Chișinău au fost repartizate 1.315 vagoane iar pentru Cernăuți 340 vagoane). Un
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
să preceadă întotdauna benedicțiunea religioasă, care pentru căsătorii va fi obligătoare, afară de cazurile ce se vor prevedea prin anume lege. Art. 23. Învățământul este liber. Libertatea învățământului este garantată întrucât exercițiul ei nu ar atinge bunele moravuri sau ordinea publică. Represiunea delictelor este regulată numai prin lege. Se vor înființa treptat școli primare în toate comunele României. Învățătura în școalele Statului se dă fără plată. Învățătura primară va fi obligătoare pentru tinerii români, pretutindeni unde se vor afla instituite școli primare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nu poate fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile și voturile emise de dânsul în cursul exercițiului mandatului său. Art. 52. Nici un membru ai uneia sau celeialte Adunări nu poate, în timpul sesiunii, să fie nici urmărit, nici arestat în materie de represiune, decât cu autorizațiunea Adunării din care face parte, afară de cazul de vină vădită. Detențiunea sau urmărirea unui membru al uneia sau celeialte Adunări este suspendată în tot timpul sesiunii, dacă Adunarea o cere. Art. 53. Fiecare Adunare determină prin regulamentul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să intre în panică. Generalul Coroamă, devenit omul său devotat, în locul lui Gavrilă Marinescu, care fusese înlăturat de Urdăreanu, chemat în grabă la palat, nereușind să se sustragă, a raportat că situația e gravă și nu-și ia răspunderea unei represiuni. Regele nemaiavînd altă soluție, l-a adus pe generalul Ion Antonescu de la Bistrița, unde era închis, și i-a încredințat puterea. Generalul Antonescu s-a proclamat conducătorul Statului și a cerut abdicarea regelui. La 6 septembrie 1940, Carol II a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și oprindu-i astfel automobilul, l-au ciuruit de gloanțe, pe el și pe Andronic, agentul care-l păzea. În același timp, o altă echipă pătrundea la postul de radio și anunța executarea, prin împușcare, a prim-ministrului. Măsurile de represiune au fost, atunci, conduse de oameni, care își pierduseră capul. Comandantul jandarmilor, generalul Bengliu, a ordonat ca în fiecare județ, comandantul de jandarmi să aresteze, chiar în acea noapte, trei legionari, găsiți la întîmplare, să fie imediat împușcați și apoi
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
prin forță și teroare, fiind preocupate temporar de menținerea puterii sovietice, extrem de șubredă câțiva ani. În perioada 1917-1940, sub dictatura partidului comunist condus de Lenin, apoi de Stalin, au loc cumplite crime de masă, milioane de oameni fiind uciși de represiunea împotriva celor ce se opuneau politicii partidului precum și de foametea care se instalase în întreaga Rusie. Așa-numita politică leninistă de autodeterminare a naționalităților s-a dovedit a fi o vorbă goală, imperialismul rus continuând să se manifeste împotriva unora
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
amintite mai sus Însă, noi avem o lucrare ce prezenta SUA În urma unei călătorii de studii, foarte temeinic realizată, Însă În condițiile postbelice, autorul ei, profesorul Nicolae Cornățeanu, nu a mai fost În măsură să o publice, fiind victimă a represiunilor cunoscute asupra intelectualilor acelui timp. Lucrarea profesorului Nicolae Cornățeanu elaborată baza notelor de studii și călătorie În 28 de state americane, a fost și a rămas ilustrarea unei experiențe de excepție pentru acel timp. Într-o altă variantă, autorul a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cuprinde și numele unor victime nemaculate de la Pitești), demn, uneori, de un ospiciu-carusel. Iar studiul de caz din final, legat de inventarierea schingiuirilor, este, la rându-i, o hartă elaborată și o suprafișă despre patologia creierului uman în condiții de represiune. Alin Mureșan este riguros și exact ca un geometru. Nu acceptă speculațiile alunecoase (are chiar alergie la ele), nu glosează în gol, nu este un raisonneur gratuit, nu vrea să întrerupă filmul evenimentelor, ci să-l descrie anatomic. Scrie această
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
un scrib al ororii nu își poate îngădui așa ceva. Percutanța cărții sale de aici începe. Ruxandra Cesereanu Cuvânt înainte S-a încercat în mod repetat acreditarea ideii că în România se vorbește prea mult despre comunism, în general, și despre represiune, în particular. Deși în mod normal acesta este un punct de vedere sprijinit, dacă nu chiar inoculat direct de către reprezentanții (ori urmașii reprezentanților) fostului regim pentru a-i absolvi de orice fel de responsabilitate pentru crimele săvârșite, când ne referim
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Sovietică, unul dintre potențialii învingători. În cadrul guvernelor conduse de generalii Rădescu și Sănătescu, comuniștii au reușit să acapareze posturi-cheie, grație implicării rusești. În martie 1945, Moscova a impus guvernul Petru Groza, iar comuniștii au început intimidarea adversarilor politici. Pregătirile pentru represiunea fizică au început din primele zile ale noului guvern, întrucât în vara lui 1946 ministrul de Interne Teohari Georgescu organizase deja o primă epurare a vechilor cadre din minister, dar și o înlocuire a acestora cu elemente pregătite de comuniști
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de către sovietici. Primele lor măsuri au urmărit înlăturarea din administrație a persoanelor considerate fasciste și înlocuirea lor cu elemente comuniste. Prefațată de linșajul mediatic găzduit de oficiosul Scânteia, care se îndrepta împotriva tuturor celor care erau de altă orientare politică, represiunea fizică a adversarilor politici s-a desfășurat în mai multe etape. Au fost constituite și arestate grupuri mai mult sau mai puțin imaginare, care opuneau o rezistență mai degrabă ideologică: colaboratorii generalului Rădescu, grupul generalului Aldea, liderii Partidului Național Țărănesc-grație
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
agenți ai serviciilor secrete rusești și având grad de general. Scopul Securității era bine definit, întrucât ea urmărea 'apărarea cuceririlor democratice și asigurarea securității RPR contra dușmanilor din interior și exterior'. Teroarea a fost impusă în primii ani îndeosebi prin represiunea violentă: arestări, anchete, torturi, stabilirea condamnărilor (justiția era practic aservită Securității, numeroase victime reclamând faptul că, încă din faza anchetării, condamnările lor erau cunoscute), dar și constituirea de rețele de informatori în cadrul închisorilor-practică ce avea să fie extinsă la nivelul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
eliberat în 1954 din închisoarea Caransebeș, un an mai târziu înscriindu-se la Facultatea de Teologie. În 1956 a intrat în monahism, dar a fost rearestat în 1958 și condamnat la 18 ani de închisoare, într-unul din valurile de represiune care au urmat revoluției maghiare din 1956. Eliberat în 1964, a fost hirotonit diacon și apoi preot. A fost episcop al Bisericii Greco-Catolice din anii 80. Pafnutie ('Nutti') Pătrășcanu Născut la 1 august 1923 în Constanța, a fost arestat ca
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
prietenilor și modelelor) și torturarea altora. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la Pitești nu a fost singulară, amintind de reeducarea în stil chinezesc, relatată de Dries van Coillie în Jai subi le lavage de cerveau (Sinuciderea entuziastă), dar aici represiunea fizică era mult atenuată: lanțuri care intrau în carne, lingerea mâncării cu limba, amenințarea hrănirii cu excremente, mărturisirea de crime. Totuși, tortura nu era continuă și nici de o intensitate atât de mare ca la Pitești. Evenimentele povestite de van
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
celor din anchetele premergătoare condamnării, zdrobirea tineretului-cel mai puternic adversar al comuniștilor-, dar și crearea, 'omului nou'. Deținuții trecuți prin Pitești urmau să fie și viitori delatori din rândul intelighenției. Inițiatorii acțiunii scontau pe păstrarea conspirativității prin implicarea torturaților în represiune și prin compromiterea tuturor. Totuși, treptat și cu foarte puține excepții, reeducații și-au regăsit echilibrul și verticalitatea, spune Merișca. Istoricul Dennis Deletant argumentează că Alexandru Nicolschi este coordonatorul experimentului de la Pitești, care urmărea să inspire teroare adversarilor regimului, dar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Pitești au constituit doar un pas în realizarea 'omului nou'. Rezultatele acțiunii au fost doar în parte cele scontate, întrucât, deși s-au obținut multe informații de la cei torturați, abia un infim procent a fost corect și util organelor de represiune, intoxicările și fabulările predominând din cauza exagerărilor comise de agresori, care cereau materiale cu orice preț. În ceea ce privește distrugerea fizică și psihică a deținuților, putem observa că ea era urmărită pe mai multe planuri. În primul rând, erau mutilați fizic, victimele fiind
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
era un mod foarte eficient de a controla societatea. Eram aici, la Sinaia, cum amin‑ team, medic de tabărĂ într-un an, când am fost vizitați de procurorul general al Republicii. Atunci însemna o pozi‑ ție oribilă, o poziție de represiune clară. Și el ne-a făcut o vizită, nouă, studenților comuniști din Valea Prahovei. Eram toți membri în UASCR. Trebuie precizate lucrurile astea, că lumea are impresia că te înscriai în UASCR. Nu ne-am înscris niciunul, deveneai automat membru
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a fost de mare folos în eliberarea de comunism, iar ce s-a întâmplat la noi după stalinism a fost cu adevărat devastator. Deci teoria mea zice așa : că, practic, stalinismul, care a fost înfiorător de crud în România ca represiune fizică, nu a reușit ce a reușit Ceaușescu ulterior prin persuasiune. Ceaușescu este cel care, practic, a reușit comunizarea României. Iar comunizarea României a fost un proiect reușit, în vreme ce comunizarea Poloniei nu a fost o reușită. Niciodată ! Acolo a fost
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fond ei au fost în Uniunea Sovietică, ceea ce era mult mai rău și a durat mai mult...“. Estonia e complet liberă, merită s-o vezi. V.A. : Și bănuiesc că bolșevizarea țărilor baltice a fost foarte dură. A.M.P. : Și represiunea. Deci cum au fost ai mei în Siberia, așa au fost și ei în Siberia. Într-o vreme am căutat explicații în chestia asta cu represiunea diferenți‑ ată, care-i foarte prost documentată de istoricii comunis‑ mului. V.A. : Am
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
A. : Și bănuiesc că bolșevizarea țărilor baltice a fost foarte dură. A.M.P. : Și represiunea. Deci cum au fost ai mei în Siberia, așa au fost și ei în Siberia. Într-o vreme am căutat explicații în chestia asta cu represiunea diferenți‑ ată, care-i foarte prost documentată de istoricii comunis‑ mului. V.A. : Am impresia, din câte am citit și din câte am aflat stând de vorbă cu oameni care au trecut prin pușcăriile comuniste, că în România a fost
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care la noi s-a dat drumul deținuților politici și după ce s-au mai acordat câteva înlesniri, a început partea a doua, partea pe care eu o numesc persuasiune coercitivă. Aceasta a desăvârșit spă‑ larea pe creier a românilor. Nu represiunea este ceea ce i-a distrus pe oameni, ci ideea ulterioară că de fapt te poți acomoda cu regimul Ăsta. V.A. : Da, dar represiunea din anii ’50 a lichidat elita și, nemaiavând o elită, un model, societatea nu mai avea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care eu o numesc persuasiune coercitivă. Aceasta a desăvârșit spă‑ larea pe creier a românilor. Nu represiunea este ceea ce i-a distrus pe oameni, ci ideea ulterioară că de fapt te poți acomoda cu regimul Ăsta. V.A. : Da, dar represiunea din anii ’50 a lichidat elita și, nemaiavând o elită, un model, societatea nu mai avea repere și coloană vertebrală ; aplatizarea socială a ajutat regimul să controleze peste tot. A.M.P. : Nu i-a terminat, le-a dat drumul multora
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nemți, înainte ca trupele lui să ocupe Varșovia. Urmează ocupația sovietică și iarăși un val de represalii, al treilea rând de ocupație. Și, cu toate astea, Polonia rezistă până la Solidaritatea, există lideri și elite care supraviețuiesc tuturor valurilor Ăstora de represiune - deci nu aici e explicația. V.A. : Ce rol a jucat Biserica Catolică ? A.M.P. : Evident, foarte mare... V.A. : A fost un element de rezistență ? A.M.P. : Sigur ! Pentru că a fost o zonă în care comunismul nu a putut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
țicăului de Sus - a fost un atac, într-o seară, contra lui Luca Pițu în timp ce acesta se ducea la Dan Petrescu. Comparat cu Pinochet sau cu alte foste dictaturi, țări în care am fost recent, trebuie spus că sub Ceaușescu represiunea a avut limite. În timpul lui Pinochet, dacă vizitezi muzeul de la Santiago, afli că au fost mii și mii de oameni care au dispărut de-acasă. V.A. : În Argentina nenumărați disidenți au fost aruncați din avion. A.M.P. : În timp ce în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
regim, ci urmare a zelului unor brute, care, având o putere extraordinară pe mână, cum aveau toți anchetatorii, nu s-au putut stăpâni și l-au omorât. Asta a fost cauza tragediei. Nu trebuie înțeles cumva că era genul de represiune practicat în timpul stalinismului. Nu mai era așa ceva. Societatea românească nu mai manifesta la vedere ostilitate față de regim, ci, pur și simplu, în foarte multe feluri, coopera cu puterea. Iar ei, securiștii, încurcați în propriile tertipuri și în plasa ambițiilor de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]