5,495 matches
-
dar târzie, a fericirii cupidoniene transmise telefonic, cu voce de sirenă. Evident, era mult mai sanatos pentru mine, daca săgeată acestui frumos și delicat îngeraș mi se înplânta în altă parte, decât în clasicul loc din piept. Pentru aceasta, îi reproșez instinctului meu că nu m-a ajutat tocmai atunci când credeam că sunt foarte stăpân pe situație: Uneori, dragostea ne orbește, iar dacă totuși deschidem ochii, poate fi prea târziu, pentru că deja am călcat în...“ceva”! Mie, mi-a fost destinat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
dar târzie, a fericirii cupidoniene transmise telefonic, cu voce de sirenă. Evident, era mult mai sanatos pentru mine, daca săgeată acestui frumos și delicat îngeraș mi se înplânta în altă parte, decât în clasicul loc din piept. Pentru aceasta, îi reproșez instinctului meu că nu m-a ajutat tocmai atunci când credeam că sunt foarte stăpân pe situație: Uneori, dragostea ne orbește, iar dacă totuși deschidem ochii, poate fi prea târziu, pentru că deja am călcat în...“ceva”! Mie, mi-a fost destinat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
dar târzie, a fericirii cupidoniene transmise telefonic, cu voce de sirenă. Evident, era mult mai sanatos pentru mine, daca săgeată acestui frumos și delicat îngeraș mi se înplânta în altă parte, decât în clasicul loc din piept. Pentru aceasta, îi reproșez instinctului meu că nu m-a ajutat tocmai atunci când credeam că sunt foarte stăpân pe situație: Uneori, dragostea ne orbește, iar dacă totuși deschidem ochii, poate fi prea târziu, pentru că deja am călcat în...“ceva”! Mie, mi-a fost destinat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
dar târzie, a fericirii cupidoniene transmise telefonic, cu voce de sirenă. Evident, era mult mai sanatos pentru mine, daca săgeată acestui frumos și delicat îngeraș mi se înplânta în altă parte, decât în clasicul loc din piept. Pentru aceasta, îi reproșez instinctului meu că nu m-a ajutat tocmai atunci când credeam că sunt foarte stăpân pe situație: Uneori, dragostea ne orbește, iar dacă totuși deschidem ochii, poate fi prea târziu, pentru că deja am călcat în...“ceva”! Mie, mi-a fost destinat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
dar târzie, a fericirii cupidoniene transmise telefonic, cu voce de sirenă. Evident, era mult mai sanatos pentru mine, daca săgeată acestui frumos și delicat îngeraș mi se înplânta în altă parte, decât în clasicul loc din piept. Pentru aceasta, îi reproșez instinctului meu că nu m-a ajutat tocmai atunci când credeam că sunt foarte stăpân pe situație: Uneori, dragostea ne orbește, iar dacă totuși deschidem ochii, poate fi prea târziu, pentru că deja am călcat în...“ceva”! Mie, mi-a fost destinat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380919_a_382248]
-
dar târzie, a fericirii cupidoniene transmise telefonic, cu voce de sirenă. Evident, era mult mai sănătos pentru mine, dacă săgeata acestui frumos și delicat îngeraș mi se înplânta în altă parte, decât în clasicul loc din piept. Pentru aceasta, îi reproșez instinctului meu că nu m-a ajutat tocmai atunci când credeam că sunt foarte stăpân pe situație: Uneori, dragostea ne orbește, iar dacă totuși deschidem ochii, poate fi prea târziu, pentru că deja am călcat în...“ceva”! Mie, mi-a fost destinat
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
chiar de către Tiberius în favoarea lui. Unii spuneau însă că Tiberius, deși plânsese moartea ilustrului general care adusese imperiului servicii imense, admisese faptul că Livia Drusilla ar fi putut avea și puțină dreptate în ceea ce susținea. Văduva lui Germanicus, Agrippina, îi reproșase de mai multe ori că el avusese un oarecare amestec în moartea soțului ei, și făcea acest lucru lamentându-se până la văicăreală. Tiberius o suporta însă cu stoicism nedorind s-o supere și mai tare însă îi reproșa faptul că
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
Agrippina, îi reproșase de mai multe ori că el avusese un oarecare amestec în moartea soțului ei, și făcea acest lucru lamentându-se până la văicăreală. Tiberius o suporta însă cu stoicism nedorind s-o supere și mai tare însă îi reproșa faptul că: ,,Chiar atât de tare te doare faptul că n-ai ajuns împărăteasă?” Dar despre Livia, știau cu toții că ea nu dorise ca Germanicus să ajungă al treilea împărat al Romei, cu nici un chip. Iar cele ce se spuneau
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
dar târzie, a fericirii cupidoniene transmise telefonic, cu voce de sirenă. Evident, era mult mai sănătos pentru mine, dacă săgeata acestui frumos și delicat îngeraș mi se înplânta în altă parte, decât în clasicul loc din piept. Pentru aceasta, îi reproșez instinctului meu că nu m-a ajutat tocmai atunci când credeam că sunt foarte stăpân pe situație: Uneori, dragostea ne orbește, iar dacă totuși deschidem ochii, poate fi prea târziu, pentru că deja am călcat în...“ceva”! Mie, mi-a fost destinat
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A TREIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380920_a_382249]
-
dar târzie, a fericirii cupidoniene transmise telefonic, cu voce de sirenă. Evident, era mult mai sănătos pentru mine, dacă săgeata acestui frumos și delicat îngeraș mi se înplânta în altă parte, decât în clasicul loc din piept. Pentru aceasta, îi reproșez instinctului meu că nu m-a ajutat tocmai atunci când credeam că sunt foarte stăpân pe situație: Uneori, dragostea ne orbește, iar dacă totuși deschidem ochii, poate fi prea târziu, pentru că deja am călcat în...“ceva”! Mie, mi-a fost destinat
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
respective. Am fost extrem de surprinsă și m-am certat pe mine că nu am cunoscut mai devreme preocupările ei artistice mai puțin obișnuite într-o lume în care se fură de acolo, de dincolo, cateva versuri și gata cântecul. Îmi reproșam și faptul că am cunoscut-o foarte puțin, de neiertat pentru ceea ce reprezintă ea în cântecul popular; tot ea m-a liniștit spunându-mi că, citez: ”.... toate Vasilica, se întâmplă, atunci când vrea Dumnezeu”! Poate, nu stiu ce sa zic, ne umplem timpul
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/373419_a_374748]
-
Tinerii? Se refugiază în miraje etnobotanice...sau supraviețuiesc doar la gândul evadării în altă țară. Copiii? Nici nu mă mai cunosc! Nici nu mai știu cine sunt! Sunt o străină pentru ei. Nu mă iubesc! Nu fac decât să îmi reproșeze că nu le ofer nimic! Bebelușii? Îmi ard de vii... și nimeni nu e vinovat. Copiii mei... Sunt unii care parcă nu mai au niciun Dumnezeu... mă scuipă, mă îmbrâncesc, se plâng, se bat și se ceartă între ei... Fură
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Ludovic al XIV-lea, se nimerise să-l scriu pe ușa closetului din baie. Parcă văd și acum. Era chiar primul de sus. Urmau Confucius și Cromwell. Iar Mona Lisa luase din nou zece. N-au avut ce să-mi reproșeze, se mândrea. Doar că pronunțasem Le în loc de Li. Să mi se întâmple tocmai mie, care le am cât de cât cu engleza!? Noaptea următoare celui de al doilea examen o petrecusem în casa Monei Lisa. Căci bunicii îi plecaseră la
EXAMEN LA FILO de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373542_a_374871]
-
și Gaius își comandase de curând unui fierar armurier o nouă suliță. Îl plăti pe acesta cu mult peste prețul obișnuit cerându-i în schimb un lucru de calitate iar fierarul se întrecu pe sine în lucrare. Totuși, fierarul îi reproșase atunci un lucru. Îi știa boala de ochi numită albeață și de aceea îl întrebă pe Gaius de ce mai avea nevoie de o suliță nouă dacă tot nu prea avea ce face cu ea. Gaius nu se supără însă de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
Încet, încet față lua unele impulsuri că fapte ale trădării ființei iubite - era foarte nervoasă - și-și făcea multe complexe pe această problemă - procese de constiniiță - și cîte și mai cîte iar cu timpul a început să nu-i mai reproșeze nimic din suspiciunile ei. Cu timpul băiatul a reușit la facultate iar dorul de ea îl chinuia cumplit - se întîlneau se iubeau iar despărțirea era crudă și dureroasă ptr. el. Încet, încet față nu mai nutrea, o dragoste curată - dar
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
curată - dar îl dorea de soț datorită prespectivelor ce i se arătau în față. Într-un concediu a plecat într-o localitate la o mătușa de a ei - cu el nu se putea întîlni din cauza părinților. Verișoară ei îi tot reproșa timpul pierdut pînă atunci - pentru că el fiind la scoala plecat de atîta timp o înșela sigur - iar ea le lua toate de bune. A cunoscut și ea un băiat și fiind tînără, dornică de nou, de senzații tari, fiind și
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
Ce mai faci mami, mi-era dor de tine și de aceea am venit să te întâmpin la autogară. - Dacă îți era dor cum zici, veneai să mă vezi, doar nu faci mai mult de o ora până acasă, îi reproșă Fana fiicei sale. - Știu mami dar nu am timp nici să răsuflu, dar să mai și plec din oraș. - Sâmbăta și duminica ce faci? - Lucrez, dacă nu la fabrică atunci o fac acasă la mine. Am de terminat niște modele
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
așa de interesați de „unitatea în cuget“, ci se mulțumeau cu supunerea locuitorilor și cu antrenarea lor în diverse acțiuni menite să aducă prestigiu României socialiste. În ceea ce-l privește pe părintele Boghiu, agenții Securității nu aveau ce să-i reproșeze acestuia: „Boghiu Sergie Sofian este un om foarte serios și de cuvânt, se spunea într-un raport. La dânsul nu este cuvânt dat pe care să nu și-l îndeplinească cu toată rigoarea. Oriunde a fost pus să facă un
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
așa de interesați de „unitatea în cuget“, ci se mulțumeau cu supunerea locuitorilor și cu antrenarea lor în diverse acțiuni menite să aducă prestigiu României socialiste. În ceea ce-l privește pe părintele Boghiu, agenții Securității nu aveau ce să-i reproșeze acestuia: „Boghiu Sergie Sofian este un om foarte serios și de cuvânt, se spunea într-un raport. La dânsul nu este cuvânt dat pe care să nu și-l îndeplinească cu toată rigoarea. Oriunde a fost pus să facă un
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
tramvaiul 41” X „și bei cu gândurile tale până simți că se îmbată paharul sau că Dumnezeu se așază lângă tine. vorbești cu el așa cum vorbești cu un prieten de pahar. îi sufli în față fumul țigării, îi povestești, îi reproșezi (...)” -din poezia „uneori stai singur la o masă” Și altele, asemănătoare. X PREMIUL „AGATHA BACOVIA”: TUDOR VICTORIȚA, București Citate din poeziile premiate: „în craniul ei micuț ca o jucărie colcăie imagini vii, dureri plăcute, spasme odihnitoare ca atunci când te uiți
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
creator care-și meșteșugește singur cărțile, aidoma scribilor de odinioară, adăugându-le imagini, chenare florale și anluminuri cum au cărțile vechi de rugăciuni și chiar evangheliile sfinte. Pasiunea, dorința, dragostea de cuvânt și acea calofilie care în zilele noastre se reproșează autorilor, au dus la nașterea a trei volumașe admirabile ale acestui migălitor în carnea cuvântului așternut pe hârtie. Și nu în zadar. Cunoscut mai degrabă în cercurile literare online, Convorbiri literare, Rețeaua literară și alte pagini de socializare și cultură
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
cu unele greșeli de neiertat. Poate că așa i-a fost scris vieții mele... Când ne vom întâlni, Vă voi povesti mai pe larg... Deocamdată, îmi dau seama că nu sunt puțini dintre dușmanii sau chiar prietenii mei care-mi reproșează subtil că, acum aproape 6000 de ani, eu am scris Biblia, în limba arameică...− Ei, și? le spun. Nu vă supărați pe mine. Ce folos c-am scris-o atunci în arameică, dacă astăzi nu mai știu s-o citesc
A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ AUREL STORIN! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374930_a_376259]
-
cu necunoscutele rezolvate. - Am vrut să-ți spun ceva în cuvintele mele simple. Poate înainte reușeam să transform pledoaria mea în ceva plin de lirism, dar ai spus că știi ce vreau să-ți zic și iată că acum îmi reproșezi că nu trăiesc ca tine momente poetice. - Nu dragule, nu asta îți reproșez, departe de mine gândul, dar noi femeile trebuie întotdeauna să învăluim totul în cuvinte pline de farmec, de mister și înconjurate de acea aureolă multicoloră ca o
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
Poate înainte reușeam să transform pledoaria mea în ceva plin de lirism, dar ai spus că știi ce vreau să-ți zic și iată că acum îmi reproșezi că nu trăiesc ca tine momente poetice. - Nu dragule, nu asta îți reproșez, departe de mine gândul, dar noi femeile trebuie întotdeauna să învăluim totul în cuvinte pline de farmec, de mister și înconjurate de acea aureolă multicoloră ca o auroră boreală întâlnită adeseori în țările nordice, să dăm vieții o nuanță de
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
soarta culantă ne pusese la dispoziție o rețea de străduțe, unele cu sens unic, altele blocate de lucrări în carosabil și, unde mai pui, nici semnalizate! După nici zece minute eram gata zdruncinați și fizic, și mental. Eu mă sufocam reproșându-mi în gând că schimbasem ruta, uitând o lege importantă a fizicii - Nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă! Cum nu se întunecase bine, Antonel recunoscuse semnul lăsat de Pelerină pe zidul bisericii Delea-Veche, că pe
GRAFFITI (FINAL) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373927_a_375256]