2,430 matches
-
conștiința românilor 99% dintre respondenți au auzit de Regele Mihai I, procente ușor mai scăzute înregistrându-se în mediul rural și în Moldova. Întrebați însă cu privire la sentimentele pe care le trezește Regele Mihai I, mai mult de un sfert dintre respondenți nu au răspuns sau nu au știut să ofere un răspuns în acest sens. Dintre cei 49% dintre respondenți care au oferit un răspuns la această întrebare, Regele Mihai I trezește, în cea mai mare parte, sentimente pozitive pentru mai
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
rural și în Moldova. Întrebați însă cu privire la sentimentele pe care le trezește Regele Mihai I, mai mult de un sfert dintre respondenți nu au răspuns sau nu au știut să ofere un răspuns în acest sens. Dintre cei 49% dintre respondenți care au oferit un răspuns la această întrebare, Regele Mihai I trezește, în cea mai mare parte, sentimente pozitive pentru mai mult de jumătate dintre respondenți. Astfel, sentimentele menționate de intervievați într-o proporție mai mare sunt: respectul (11%), încrederea
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
nu au știut să ofere un răspuns în acest sens. Dintre cei 49% dintre respondenți care au oferit un răspuns la această întrebare, Regele Mihai I trezește, în cea mai mare parte, sentimente pozitive pentru mai mult de jumătate dintre respondenți. Astfel, sentimentele menționate de intervievați într-o proporție mai mare sunt: respectul (11%), încrederea (6%), compasiunea, patriotismul, nostalgia (câte 3%). Pentru 1% dintre participanții la studiu Regele Mihai I trezește sentimente negative, iar pentru alți 15% nu trezește niciun fel
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
6%), compasiunea, patriotismul, nostalgia (câte 3%). Pentru 1% dintre participanții la studiu Regele Mihai I trezește sentimente negative, iar pentru alți 15% nu trezește niciun fel de sentimente. Regele Mihai I este personalitatea pe care mai mult de jumătate dintre respondenți (54%) îl asociază cu titlul de „Rege al României”, în defavoarea Regelui Carol I (22%), a lui Ferdinand I (10%) sau a lui Carol al II-lea (4%). Proporția celor care fac această asociere crește odată cu vârsta și scade odată cu nivelul
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
asociază cu titlul de „Rege al României”, în defavoarea Regelui Carol I (22%), a lui Ferdinand I (10%) sau a lui Carol al II-lea (4%). Proporția celor care fac această asociere crește odată cu vârsta și scade odată cu nivelul de educație. Respondenții din mediul rural și femeile răspund în procente crescute că asociază titlul de Rege al României cel mai mult cu Mihai I. Procentul celor care îl asociază pe Carol I cu titulatura de Regele României este în creștere odată cu nivelul
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
procente crescute că asociază titlul de Rege al României cel mai mult cu Mihai I. Procentul celor care îl asociază pe Carol I cu titulatura de Regele României este în creștere odată cu nivelul de educație și în scădere odată cu vârsta respondenților. Despre deteriorarea stării de sănătate a Regelui Mihai I au auzit cea mai mare parte dintre românii intervievați (92%); proporția celor care cunosc această situație este mai mare în rândul celor cu vârsta între 51 și 65 de ani, a
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
Regelui Mihai I au auzit cea mai mare parte dintre românii intervievați (92%); proporția celor care cunosc această situație este mai mare în rândul celor cu vârsta între 51 și 65 de ani, a persoanelor cu studii superioare și a respondenților din regiunile sudice ale țării. Comparativ cu persoanele de alte vârste, un procent ridicat de participanți la studiu cu vârstele cuprinse între 18 și 35 de ani nu au auzit de starea de sănătate precară a Regelui (22,5%). Cunoștințele
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
cu persoanele de alte vârste, un procent ridicat de participanți la studiu cu vârstele cuprinse între 18 și 35 de ani nu au auzit de starea de sănătate precară a Regelui (22,5%). Cunoștințele românilor despre regalitate Doar 16% dintre respondenți cunosc data în care se sărbătorește Ziua Regalității, în România. Aceștia se regăsesc în proporții mai ridicate în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, cu studii superioare, din mediul urban, care locuiesc în zonele sudice ale
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
lui Carol I menționează în proporții mai ridicate bărbații, persoanele care locuiesc la oraș și în sudul țării; proporțiile celor care amintesc această semnificație a zilei de 10 mai sunt în creștere odată cu vârsta și nivelul de educație. 12% dintre respondenții la acest studiu declară că sărbătoresc Ziua Regalității. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani și participanții la studiu care au studii elementare răspund afirmativ la această întrebare în proporții mai ridicate. Aproape o cincime dintre cei care declară că
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
această întrebare în proporții mai ridicate. Aproape o cincime dintre cei care declară că sărbătoresc Ziua Regalității nu știu sau nu răspund cum anume celebrează, iar 22% dintre participanți menționează că stau acasă sau sărbătoresc în familie; alți 13% dintre respondenții care spun că sărbătoresc această o fac uitându-se la TV și/sau informându-se cu privire la eveniment. Aproximativ jumătate (51%) dintre persoanele chestionate declară că sunt la curent cu faptul că anul 2016 este unul jubiliar, sărbătorindu-se 150 de
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
știu acest lucru într-o proporție mai mare decât cele cu studii elementare sau medii, iar cele din mediul urban mai mult decât cele din mediul rural; în plus, procentul celor care cunosc aceste lucruri crește direct proporțional cu vârsta. Respondenții din Transilvania și Banat declară într-o proporție mai mică decât respondenții din celelalte regiuni că sunt informați cu privire la acest aspect. Monarhie vs. Republică Aproape două treimi dintre participanții la studiu consideră că România ar fi evoluat înspre mai bine
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
elementare sau medii, iar cele din mediul urban mai mult decât cele din mediul rural; în plus, procentul celor care cunosc aceste lucruri crește direct proporțional cu vârsta. Respondenții din Transilvania și Banat declară într-o proporție mai mică decât respondenții din celelalte regiuni că sunt informați cu privire la acest aspect. Monarhie vs. Republică Aproape două treimi dintre participanții la studiu consideră că România ar fi evoluat înspre mai bine dacă după revoluția din 1989 s-ar fi optat pentru monarhie. Procentele
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
sunt în creștere odată cu vârsta. Proporțiile celor care susțin că ar fi fost mai bine ca România să treacă la Monarhie după 1989 sunt mai ridicate în rândul bărbaților și a persoanelor din mediul urban. (G30) Aproximativ șapte din zece respondenți nu știu sau nu răspund atunci când sunt întrebați care este principalul avantaj al republicii; 11% dintre participanții la studiu menționează dreptul la vot și reprezentativitatea aleșilor drept cel mai important punct forte al republicii. Procentul celor care nu răspund la
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
la vot și reprezentativitatea aleșilor drept cel mai important punct forte al republicii. Procentul celor care nu răspund la întrebare este mai scăzut în cazul întrebării cu privire la principalul avantaj al monarhiei (aproximativ șase din zece) comparativ cu întrebarea precedentă. Mențiunea respondenților cu privire la principalul avantaj al monarhiei care a înregistrat cele mai multe procente este cea privind relațiile externe mai bune/siguranța națională (8%). Mai mult de un sfert dintre participanții la studiu, întrebați fiind care este în momentul actual cea mai bună soluție
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
8%). Mai mult de un sfert dintre participanții la studiu, întrebați fiind care este în momentul actual cea mai bună soluție de guvernare pentru România, nu știu să răspundă la această întrebare. Alți 47% însă indică republica, iar 19% monarhia. Respondenții care optează pentru monarhie se regăsesc mai frecvent în rândul bărbaților, în rândul persoanelor care locuiesc în mediul urban, din sudul țării, care au între 36 și 65 de ani, dar și printre cei cu studii superioare. (G33) În eventualitatea
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
din sudul țării, care au între 36 și 65 de ani, dar și printre cei cu studii superioare. (G33) În eventualitatea organizării unui referendum privind forma de guvernământ pentru România, la care opțiunile ar fi monarhia și republica, 62% dintre respondenți declară că ar alege menținerea republicii, iar 21% susțin că ar prefera trecerea la monarhie. Datele fac parte din studiul „Casa Regală a României la 150 de ani - Percepții și reprezentări”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie - IRES
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
conferințe internaționale și hub-uri.Oportunitatea de a prezenta la aceste evenimente studii de caz aplicate, cercetări și publicații. Oferirea de suport pentru proiectele de cercetare internaționale din domeniul consultanței în management, în ceea ce privește oferirea de date de contact din industrie și respondenți în cadrul cercetării, împreună cu aprobarea cererilor de finanțare. Oferirea de suport pentru proiectele dezvoltate de studenți prin facilitarea accesului la clienții consultanților certificați CMC sau, în mod direct, pentru practicienii CMC.. Prima rundă de nominalizări a fost în 2013 și s-
Consiliul internațional al institutelor de consultanță () [Corola-website/Science/331670_a_332999]
-
tentativa de atac asupra peninsulei. Majoritatea covârșitoare a populației din Crimeea (94%) și Sevastopol (96%) apreciază pozitiv consecințele intrării în Federația Rusă, potrivit fondului "Opinia publică". FOM a publicat rezultatele unui sondaj telefonic realizat pe optsprezece-22 aprilie 2015 între 1671 respondenți din Republică Crimeea, iar printre 494 respondenți din Sevastopol. Potrivit sociologilor, un an în urmă, includerea Crimeea către Rusia vrea 90% din locuitorii republicii și 93% din locuitorii din Sevastopol. Așteptările legate de acest eveniment, justificat în general 71% și
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
a populației din Crimeea (94%) și Sevastopol (96%) apreciază pozitiv consecințele intrării în Federația Rusă, potrivit fondului "Opinia publică". FOM a publicat rezultatele unui sondaj telefonic realizat pe optsprezece-22 aprilie 2015 între 1671 respondenți din Republică Crimeea, iar printre 494 respondenți din Sevastopol. Potrivit sociologilor, un an în urmă, includerea Crimeea către Rusia vrea 90% din locuitorii republicii și 93% din locuitorii din Sevastopol. Așteptările legate de acest eveniment, justificat în general 71% și 68% din Crimeea Sevastopol. Faptul că așteptările
Anexarea Crimeei de către Federația Rusă () [Corola-website/Science/331723_a_333052]
-
maternă: În districtul federal Crimeea limbile cunoscute de populație sunt după cum urmează: rusa — 99,8 %, ucraineana — 22 %, engleza — 7 %, tătara crimeeană — 4 %, tătara — 2 %, uzbeca — 1 %, germana — 1 %, altele — 3 %. Cunoașterea limbilor de către populație conform datelor recensământului: 97,5 % din respondenții care au declarat cetățenia, dețin cetățenia Federației Ruse (2,2 milioane de persoane), iar 5,7 mii dintre ei mai dețin și cetățenia altui stat. Alți 51,8 mii de locuitori ai Crimeii dețin cetățenia altui stat, 46,7 mii
Recensământul populației din districtul federal Crimeea (2014) () [Corola-website/Science/333370_a_334699]
-
mai multe tipuri disponibile, inclusiv condiționarea operantă, care folosește consolidarea pentru a reduce comportamentele nedorite și pentru a spori comportamentele dezirabile; terapia cognitiv-comportamentală, care îi ajută pe oameni să identifice și să corecteze gândirea și comportamentul negative; și condiționarea comportamentului respondent, care poate modifica răspunsul fiziologic al unui individ la durere. Furnizorii de servicii medicale pot dezvolta un program integrat de terapii comportamentale. Dovezile sunt neconcludente cu privire la reducerea intensității durerii lombare cronice sau a incapacității de deplasare asociată cu reducerea stresului
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
pentru consumul injectabil de droguri este de 19,5 ani, iar limita minimă declarată este de 7 ani. Mai mult de jumătate dintre subiecți (52,9%) au inițiat consumul de droguri în jurul vârstei de 18 ani. Aproape 7 din 10 respondenți (64,1%) sunt consumatori de droguri injectabile cu istoric lung de consum - mai mult de 10 ani, față de o relativ redusă proporție de noi consumatori (3,9% se injectează de mai puțin de 2 ani). Aproximativ jumătate dintre subiecți (48
Care este cel mai consumat drog din Capitală! () [Corola-website/Journalistic/105272_a_106564]
-
situația prin oferirea de atenții sau bani. Mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior recunosc că au oferit atenții sau bani personalului medical, în timp ce 37% dintre respondenți au afirmat că au oferit bani sau atenții medicilor, pe durata ultimei spitalizării, 34% asistentelor și 25% infirmierelor. 14% dintre cei intervievați au declarat că au dat bani sau atenții și cadrele auxiliare, precum brancardieri, agenți de pază, laboranți. Plățile
Sondaj național: Ce spun românii despre corupția din sănătate by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102315_a_103607]
-
spitalizării, 34% asistentelor și 25% infirmierelor. 14% dintre cei intervievați au declarat că au dat bani sau atenții și cadrele auxiliare, precum brancardieri, agenți de pază, laboranți. Plățile informale - oferite în mod voluntar sau condiționat De asemenea, peste 50% dintre respondenți au oferit în mod voluntar astfel de „stimulente" tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, inclusiv personalului auxiliar, ceea ce denotă faptul că obiceiul acordării de bani sau atenții este unul încetățenit la români, acesta fiind practic o cutumă general acceptată. Studiul relevă
Sondaj național: Ce spun românii despre corupția din sănătate by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102315_a_103607]
-
cercetării, românii sunt conștienți că o astfel de practică nu este normală, însă ei afirmă fie că sănătatea lor depinde de acest gest, fie că această practică reprezintă o formă de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondenții care au oferit atenții sau bani nu văd nimic greșit în aceste practici. În plus, mai mult de jumătate dintre respondenți au apreciat că medicii români nu sunt motivați să rămână să profeseze în țară fără a fi corupți. Studiul
Sondaj național: Ce spun românii despre corupția din sănătate by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102315_a_103607]