2,570 matches
-
de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (3) Tăinuirea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (3) Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenunțarea unor infracțiuni sunt de competența instanței
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenunțarea unor infracțiuni sunt de competența instanței care judecă infracțiunea la care acestea se referă, iar în cazul în care competența după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ��... (4) Dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta este militară, competența revine instanței civile. ... (5) Dacă instanța militară este superioară în grad, competența revine instanței civile echivalente în grad competente potrivit art. 41 și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (3) Tăinuirea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268775_a_270104]
-
pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (3) Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenunțarea unor infracțiuni sunt de competența instanței
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268775_a_270104]
-
Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenunțarea unor infracțiuni sunt de competența instanței care judecă infracțiunea la care acestea se referă, iar în cazul în care competența după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (4) Dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta este militară, competența revine instanței civile. ... (5) Dacă instanța militară este superioară în grad, competența revine instanței civile echivalente în grad competente potrivit art. 41 și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268775_a_270104]
-
sintagme. (3) În cazul reglementărilor tehnice și/sau activităților specifice de reglementare cu caracter multidisciplinar, în vederea analizării ��i avizării pe faze de elaborare, a asigurării conținutului tehnic, precum și a formei de prezentare corespunzător domeniilor respective, funcționează comitete tehnice de specialitate reunite - formate din membri ai comitetelor tehnice al căror profil se regăsește în lucrările respective. ... Secțiunea a 3-a Entitatea contractantă Articolul 12 (1) Entitatea contractantă este instituția publică sau agentul economic care elaborează, pe baza de contract încheiat cu M.D.R.
METODOLOGIE din 8 aprilie 2003(*actualizată*) privind iniţierea, programarea, achiziţia, elaborarea,avizarea, aprobarea şi valorificarea reglementarilor tehnice şi a rezultatelor activităţilor specifice în construcţii, amenajarea teritoriului, urbanism şi habitat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273830_a_275159]
-
iunie 2016, Biroul permanent al Senatului a analizat raportul privind alegerea unui candidat la funcția de judecător la Curtea Constituțională, a hotărât retrimiterea lui la Comisie și convocarea unei noi ședințe pentru reluarea procedurii de audiere a tuturor candidaților. 5. Reunită în plen în data de 7 iunie 2016, ora 11.30, Comisia a luat în discuție CV-ul depus de domnul Marian Enache și a constatat că domnia sa nu poate fi audiat, deoarece nu îndeplinește condițiile impuse de art. 5
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]
-
Deputaților, iar senatorii și grupurile parlamentare ale Senatului, la Senat. La fel, legiuitorul a procedat și cu privire la dreptul la sesizare asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, fără a intra în detalii care să aducă certitudini cu privire la subiectele de sezină. De acest lucru s-a ocupat jurisprudența Curții Constituționale, e adevărat, pe argumente de autonomie regulamentară a fiecărei Camere a Parlamentului." În ceea ce privește situația numirii la
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]
-
potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori." Procedând la circumstanțierea competenței sale de control de constituționalitate
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]
-
unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori." Procedând la circumstanțierea competenței sale de control de constituționalitate a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că "pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competențe, hotărâri care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]
-
procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției, pe de altă parte; așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Desigur, invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă." În concluzie, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]
-
lucru interne al comisiilor parlamentare, natura juridică a rapoartelor sau avizelor adoptate de acestea este a unui act preliminar, cu caracter de recomandare, adoptat în scopul de a sugera o anumită conduită, sub aspect decizional, plenului fiecărei Camere sau Camerelor reunite. Rapoartele și avizele au caracter obligatoriu numai sub aspectul solicitării lor, nu și din perspectiva soluțiilor pe care la propun, Senatul și Camera Deputaților fiind singurele corpuri deliberative prin care Parlamentul își îndeplinește atribuțiile constituționale. ( Decizia nr. 209 din 7
DECIZIE nr. 475 din 29 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 80/2016 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274112_a_275441]
-
de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (3) Tăinuirea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272067_a_273396]
-
pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (3) Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenunțarea unor infracțiuni sunt de competența instanței
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272067_a_273396]
-
Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenunțarea unor infracțiuni sunt de competența instanței care judecă infracțiunea la care acestea se referă, iar în cazul în care competența după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (4) Dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta este militară, competența revine instanței civile. ... (5) Dacă instanța militară este superioară în grad, competența revine instanței civile echivalente în grad competente potrivit art. 41 și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272067_a_273396]
-
de grad egal, competența de a judeca toate faptele și pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (3) Tăinuirea
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270888_a_272217]
-
pe toți făptuitorii revine instanței mai întâi sesizate, iar dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (2) Competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea. ... (3) Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenunțarea unor infracțiuni sunt de competența instanței
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270888_a_272217]
-
Tăinuirea, favorizarea infractorului și nedenunțarea unor infracțiuni sunt de competența instanței care judecă infracțiunea la care acestea se referă, iar în cazul în care competența după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad. ... (4) Dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta este militară, competența revine instanței civile. ... (5) Dacă instanța militară este superioară în grad, competența revine instanței civile echivalente în grad competente potrivit art. 41 și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270888_a_272217]
-
tombac emailat și are o formă ovală, cu dimensiunile de 30/24 mm și grosimea de 2 mm. Pe avers, central, este aplicat globul pământesc stilizat, având deasupra Polului Nord un porumbel în zbor. Sub globul pământesc sunt prevăzute, suprapuse, simbolurile reunite ale celor 3 categorii de forțe ale armatei, iar în jurul acestuia o cunună din frunză de laur stilizată. Dimensiunile elementelor constructive, ale literelor și culorile acestora sunt cele reprezentate pe schiță. La partea de jos se inscripționează în relief "ROMÂNIA
ORDIN nr. M.102 din 10 septembrie 2012 (*actualizat*) privind sistemul de distincţii militare din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271956_a_273285]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. ... (6) Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual, un raport privind starea justiției și un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor și le publică, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii." ... 43. Articolul 41 se modifică și va
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272158_a_273487]
-
publice; ... g) desemnează membrii Consiliului care pot fi consultați pentru elaborarea unor proiecte de acte normative; ... h) prezintă în ședința publică a Plenului raportul asupra activității Consiliului, care se transmite instanțelor și parchetelor și se dă publicității; ... i) prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României, până la data de 15 februarie a anului următor, raportul anual privind starea justiției și raportul anual privind activitatea Consiliului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de Internet a
REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272426_a_273755]
-
modificarea hotărârii sale anterioare, iar în acest caz procedura se încheie. ... (5) Camera Deputaților poate respinge total sau parțial propunerile de conciliere, situație în care sunt sesizate Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite. ... (6) Procedura de la alin. (1) poate fi finalizată și prin modificarea hotărârii inițiale a Senatului, în funcție de cele convenite de comisii. ... (7) În cazul în care Comisia pentru afaceri europene și comisia corespondentă de la Senat nu realizează un acord asupra tuturor
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272510_a_273839]
-
de comisii. ... (7) În cazul în care Comisia pentru afaceri europene și comisia corespondentă de la Senat nu realizează un acord asupra tuturor punctelor în divergență, comisiile sesizează Birourile permanente ale celor două Camere, în vederea organizării unei dezbateri în plenul Camerelor reunite. ... (8) Parlamentul adoptă o hotărâre comună pentru concilierea prevederilor cu conținut divergent din hotărâri separate ale celor două Camere asupra aceleiași propuneri a Uniunii Europene. ... (9) Hotărârea adoptată se transmite în cel mai scurt timp Guvernului României. ... Secțiunea a 4
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272510_a_273839]
-
În situația în care deputatul absentează de la lucrările Camerei datorită apariției unor situații neprevăzute, acesta se poate adresa în scris Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru a solicita motivarea respectivelor absențe. ... (4) Deputații, cu aprobarea Camerei, cu aprobarea birourilor permanente reunite ale celor două Camere sau cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților ori la invitația Guvernului sau a Președintelui României, pot participa la desfășurarea altor acțiuni parlamentare. ... (5) Sunt considerați absenți motivați deputații: ... a) care sunt membri ai Guvernului; ... b
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272510_a_273839]