3,455 matches
-
tale ! Acestea sunt judecățile lui Dumnezeu și nu‑ți ajută cu nimic să le cunoști !”43. II. Multipla revelare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi II.1. Crucea - cheia tainei iubirii lui Hristos 44 Iubirea lui Dumnezeu pentru om se revelează mai ales În jertfă, prin aceasta ea făcându‑se mai evidentă : „Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea că El și‑a dat viața pen‑ tru noi” (I Ioan 3, 16). În suferințele Sale, Iisus n‑a vrut de la om
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aceia prin care numele Meu este defăimat Între neamuri !” (Isaia 52, 5). Știm din Sfânta Scriptură că Mântuitorul Hristos le vorbea ucenicilor despre taina Împărăției cerurilor (Marcu 4, 11), iar Apostolul Pavel despre taina ascunsă de veacuri care s‑a revelat prin Iisus Hristos (Romani 16, 25 ; Coloseni 1, 26 ; Efeseni 3, 9). Taina suferinței ne este dezvăluită pe cruce. Suferința ne este revelată Într‑o indisolubilă legătură cu iubirea. Pare un paradox, căci am fi tentați mai degrabă să afirmăm
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
taina Împărăției cerurilor (Marcu 4, 11), iar Apostolul Pavel despre taina ascunsă de veacuri care s‑a revelat prin Iisus Hristos (Romani 16, 25 ; Coloseni 1, 26 ; Efeseni 3, 9). Taina suferinței ne este dezvăluită pe cruce. Suferința ne este revelată Într‑o indisolubilă legătură cu iubirea. Pare un paradox, căci am fi tentați mai degrabă să afirmăm că suferința se leagă de păcat, de greșeală, de ură, de necurăție, de minciună, dar nu de iubire. Și totuși, pe Cruce, Hristos
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
De va răbda cineva cele Întristătoare, va dobândi și pe cele Îmbucurătoare, că cel ce este tare Întru cele amare, acela va dobândi și pe cele dulci”281. Marele duhovnic al Moldovei și al țării noastre, Cuviosul părinte Ilie Cleopa revelează cuvintele Sfântului Efrem Sirul care zice : „«Dumnezeu de la omul bolnav, două lucruri cere : să mulțumească lui Dumnezeu pentru boală și să se roage neîncetată. Numai atât. Nu cere post, nu priveghere, nu plecare de genunchi, nu culcarea pe jos, nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sau „trilurile râsului”, sau - concentrându-le pe toate - cuvântul, constituie „instrumentarul” mai mult sau mai puțin concret, ce servește acțiunii transformatoare. Iar acesta vizează mereu atingerea acelei „stări de grație” ca recuperare a transparenței pierdute a lumii, de natură să reveleze înrudiri secrete, participarea la o Totalitate armonioasă, festivă, de eden primordial. Spațiul ideal, dezvăluit de călătoria reală sau imaginară, e, de aceea, unul feeric și muzical, scenă a unui spectacol neîntrerupt: un univers-scenă și vitrină, o lume-oglindă, un cosmos melodios
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
transmodernistă, divină, întrucât "Biserica există ca singura fortăreață de pe pământ care este deasupra culturii. Biserica există pentru gloria lui Dumnezeu, nu pentru a fi conectată la cultura umană. Potrivirea deja a fost realizată atât prin faptul că Dumnezeu S-a revelat în limbaj uman, cât și prin întruparea unicului Său Fiu ca om. Acestea au fost potriviri mijlocite de Dumnezeu. Acum sarcina noastră este să proclamăm aceste legături, nu să inventăm altele noi. Biserica există pentru a spune culturii că este
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui soție și prietenul s]u se mutaser], deci nu puteau fi învinuiți sau influențați direct de membrii grupului. S-a aflat c] ei erau fericiți, dar c] b]rbatului îi lipsea fostul s]u prieten. O diplomație subtil] a revelat dorința cuplului de a se reîntoarce și de a încerca un aranjament f]r] precedent de tipul ménage à trois. Poliandria era o practic] total necunoscut]; p]rea a fi adulter, dar era, din moment ce era acceptat] tacit de toate p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cartea se încheie cu un eseu pe cât de ambițios, pe atât de riscant: Sărmanul Dionis, Ivan Turbincă și Lefter Popescu față cu transcendența, unde dacă tema e previzibilă încă din titlu, concluzia neașteptată - „în trinomul Eminescu-Creangă-Caragiale, ultimul este cel ce revelă, de fapt, fiorul religios cel mai profund și înfiorat” - arată încă o dată disponibilitățile imaginative ale autorului, comparabile doar cu acelea din studiul călinescian Domina bona, „model” în care V. pare să se „oglindească” adesea. SCRIERI: Spectacol interior, Cluj-Napoca, 1977; Radu
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
sale (considerată de filosoful român o facultate de cunoaștere, nu facultate de creație), Blaga vede numai În actul creator adevărata independență a omului individual; până la urmă, creația nu este altceva decât materializarea destinului. Misterul, noțiunea centrală a sistemului blagian, se revelă mai curând prin creația individuală decât prin cunoaștere (aceasta este teza de bază din Geneza metaforei și sensul culturii). Cel de al doilea sistem filosofic românesc original este cel al lui Constantin Noica. Și aici partea de speculație literară rămâne
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
științific, religios cât și politicoeconomic. Galileo Galilei pune bazele modelului heliocentric, Robert Hook descoperă celulele cu ajutorul microscopului, Ole Rømer măsoară pentru prima dată viteza luminii. Rene Descartes a făcut primii pași pe drumul filozofiei moderne, susținând că adevărul poate fi revelat prin observație atentă și prin analiză, remarcând că teza sa nu contravine principiilor religioase și morale. Thomas Hobbes și John Locke, bazându-se pe principiile enunțate de Descartes, au formulat primele teorii politice moderne. în 1651, Thomas Hobbes scria în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Teo, 1997 apud Hoon și Lim, 2001). În una din încercările de a înțelege aspectele legate de bani, s-a dezvoltat o scala de măsurare a eticii banilor (MES de Tang, 1992; 1993 apud Hoon și Lim, 2001), ceea ce a revelat existența mai multor aspecte referitoare la bani. Una din aceste dimensiuni este că banii reprezintă realizările individului în societate și sunt un simbol pentru succes. Banii mai câștigă respectul persoanei în comunitate și conferă ideea de libertate și putere. Astfel
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
unui conector care nu poate fi decât retroiectiv - cum sunt și, sau, dar, deci etc.) acordă locutorului libertatea de a construi un enunț "deschis" (care se dezvoltă și se structurează pe măsura emiterii sale) sau "închis" (prestructurat, care doar își revelează progresiv structura). 5. Vom examina, în continuare, câteva tipuri de conversie discursivă care afectează conectivitatea de tip copulativ; alături de fenomene cu prezență masivă în mass-media (tinzând să devină mărci stilistice funcționale), vom lua în discuție și tipuri de convertibilitate cu
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
la acea temperatură și oferta mediului modulată de prezența biocidului [51]. Din nou atenție când este vorba de a interveni într’un ecosistem. Iar o altă fațetă a obținerii unei coincidențe, între oferta mediului - rH - și necesitățile organismului - rH0 - se revelează atunci când se încearcă - fără succes de altfel - a distruge foulingul biologic prin mijloace chimice, și când există pericolul ca, prin modularea unor anumite valori rH în mediu, să se inducă secreția de către unele organisme alcătuitoare ale foulingului biologic a unor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
colectiv, față de societate cu valorile ei sedimentate ca expresie a tradiției, a experienței cu largă deschidere către nou, pe care și profesorii îndrumători se străduie să le insufle la rîndul lor. „Dumnezeu ne a dat și harul de a ne revela, de a ne comunica experiența acelei realități care explică totul...A educa înseamnă a propune un răspuns la o întrebare pe care o trăiești”(Luigi Giussani). Profesorii de la „Băncilă”, nu doar cei de la arte, dobîndesc sau își amplifică prin contagiune
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
interesate de procedura argumentativă orientată spre căutarea adevărului :acestea sunt principiile generale pe care Rousseau le utilizează pentru a califica legea drept expresie a voinței generale a unei comunități umane. În același timp, realitatea procesului de formare a democrațiilor își revelează fundamentul în ideea de națiune. (Chambat, p.73). Analizând influența pe care o aveau cărțile și regimul lor clandestin în Franța Vechiului Regim, Roger Chartier remarcă activitatea febrilă a editorilor și creșterea numărului de cititori care consumau carte filosofică Rousseau
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
zi. Deschizându-i orizontul cunoașterii, luminându-i conștiința, învățătura creștină mijlocește apropierea tânărului de Dumnezeu și de semeni, armonizează viața lui cu voia lui Dumnezeu, dar și cu lumea istorică în care trăiește. Copilul care înțelege religia, care cunoaște Adevărul revelat de creștinism, va fi deprins cu săvârșirea faptelor bune și va deveni un om de caracter, luminat, echilibrat și curat. Cultivând predispoziția religioasă a elevilor și consolidându-le credința, dragostea de Dumnezeu și de aproapele se va „materializa” printr-o
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
darului a rămas la fel de mare. Căci ce ascunde un dar? Iubirea. Da, căci din iubire ne-a creat Divinul și din iubire pentru noi ne-a dat atât de multe. Totul În jurul nostru ascunde un dar care așteaptă să fie revelat, să aducă o bucurie celui care-l „găsește”. Și te Întreb: tu câte din darurile ascunse de Creator ai descoperit azi? Fiecare om intră În viața ta pentru un motiv. Care este darul său? Poate e o lecție, poate e
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
Teo, 1997 apud Hoon și Lim, 2001). În una din încercările de a înțelege aspectele legate de bani, s-a dezvoltat o scala de măsurare a eticii banilor (MES de Tang, 1992; 1993 apud Hoon și Lim, 2001), ceea ce a revelat existența mai multor aspecte referitoare la bani. Una din aceste dimensiuni este că banii reprezintă realizările individului în societate și sunt un simbol pentru succes. Banii mai câștigă respectul persoanei în comunitate și conferă ideea de libertate și putere. Astfel
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Dumnezeu se întemeiază la rîndul ei pe conștiința finitudinii mele. Ființa umană este finită și ea nu iese din această finitudine decât în măsura în care găsește, în cercul său subiectiv, ființa transcendentă care o depășește și care cu toate acestea i se revelează; care este în om fără ca totuși să se limiteze la el. Într-un anume fel „ființa revarsă ideea”. Grație ideii, eu cunosc existența lui Dumnezeu, dar în nici un caz nu-i înțeleg ființa. Această distincție între „a ști” și „a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
idolatria și confecționarea sub orice formă a idolilor 16, dar nu este mai puțin adevărat, că în ambianța cultică era îngăduit simbolul, mai ales cel de factură orientală cu sens decorativ, dar și cel figurat, chiar cu rol evocativ sau revela‑ tor. De asemenea simbolurile din Vechiul Testament aveau și funcție profetică pentru că ele slujeau unei imagini și umbre a celor cerești și aveau umbra bunurilor viitoare. Ele se vor împlini prin Cristos devenit marele preot al bunurilor viitoare și mijlocitorul unui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ca limbaj al Bibliei. ‑ Cuvântul lui Dumnezeu reprezintă scrieri care sunt evenimente sau cu‑ vinte rostite și apoi scrise. Ce ne relatează Biblia? Apelurile lui Dumnezeu pe de o parte, și răspunsul omului pe de altă parte: Dumnezeu s‑a revelat unui popor, poporul lui Israel. Religia a făcut din el un popor aparte pentru că nu a cunoscut decât un singur Dumnezeu, invizibil și transcendent. Acest popor a exprimat relația dintre el și Dumnezeu prin termenul de alianță. Ca atare, existența
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a ne aminti că și noi suntem imagine a lui Dumnezeu, iar destinul nostru este de a deveni asemenea lui40. 3.2. Fundamentele biblice ale imaginii Cristos este imaginea lui Dumnezeu manifestată în Duhul Sfânt: unirea dintre Fiul unic care revelează pe Tatăl se îndreaptă spre fericirea omului îm‑ plinind în felul acesta fericirea așteptată de om: Iar eu le‑am dat gloria pe care mi‑ai dat‑o41. Pe chipul lui Isus apare inseparabil și chipul Tatălui așa cum descrie sfântul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
voi și tu nu m‑ai cunoscut Filipe? Cine m‑a văzut pe mine l‑a văzut pe Tatăl 42. Tot Ioan afirmă: Nimeni nu l‑a văzut vreodată pe Dumnezeu; Fiul, care este spre pieptul Tatălui, el l‑a revelat 43. În Isus se poate vedea chipul Tatălui pentru că însuși Duhul Sfânt revelează și manifestă în Cristos perfecta imagi‑ ne a Tatălui și unirea cu el. Evanghelistul Matei de asemenea, face referință la viziunea lui Ioan Botezătorul după ce l‑a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mine l‑a văzut pe Tatăl 42. Tot Ioan afirmă: Nimeni nu l‑a văzut vreodată pe Dumnezeu; Fiul, care este spre pieptul Tatălui, el l‑a revelat 43. În Isus se poate vedea chipul Tatălui pentru că însuși Duhul Sfânt revelează și manifestă în Cristos perfecta imagi‑ ne a Tatălui și unirea cu el. Evanghelistul Matei de asemenea, face referință la viziunea lui Ioan Botezătorul după ce l‑a botezat pe Isus: ...și iată că s‑au deschis cerurile și l‑am
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
descoperit, și a descoperit și adevărata menire a omului în persoana lui Isus Cristos. Nevă zutul s‑a făcut vizibil în chipul lui Isus Cristos. În El, chipul lui Dumnezeu s‑a descoperit în mod desăvârșit. Dumnezeu, pentru a se revela în perioadele Vechiului și Noului Testament, s‑a folosit de un limbaj care nu era alcătuit numai din cuvinte. Limbajul teo‑ logiei și spiritualității trebuie să exprime ceea ce este dincolo de ordinea obiș‑ nuită a vieții și experienței umane și totuși
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]