2,855 matches
-
cele post-comuniste, la nivel individual în toate cele treisprezece țări post-comuniste analizate relația apare ca pozitivă. Ceea ce diferă acum nu mai este decât intensitatea relației, aceasta fiind mai puternică în societățile occidentale. Explicațiile diferențelor pe care Bădescu (2003b) le caută rezidă în problemele de validitate pe care le ridică măsurarea standard a încrederii generalizate și în caracteristicile etnice ale asociațiilor voluntare. Ambele probleme ar putea fi responsabile de o relație mai slabă între participare voluntară și încredere generalizată în societățile post-comuniste
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
resursele economice și capitalul uman explică 22 % din varianța respingerii alternativelor nedemocratice în Rusia, dar nu explică decât 3 % în România. În timp ce în sondajul rusesc capitalul social explică 5,5 % din varianță, în cazul nostru acesta nu explică nimic. Asemănarea rezidă totuși în efectul foarte scăzut al capitalului social atunci când este introdus în modelul explicativ integrator, cel care ia în calcul toate influențele asupra susținerii democrației. Puterea explicativă a modelului integrator crește cu 1,2% în cazul rusesc și cu 0
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nu făcea decât să apere interesele politice de moment ale țării sale în această parte a Europei, în ciuda pledoariei consulilor săi din Principate, cum vom vedea mai pe larg în capitolul 6. Explicația atitudinii neobișnuit de rigide a lui Palmerston rezidă din poziția deosebit de dificilă în care se găsea Austria atunci și de riscurile pe care le implica implozia acestei țări pentru stabilitatea Europei. El era convins că ocuparea Principatelor era un „rău necesar” pentru pregătirea reprimării revoluției ungare: „A fost
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
mai influent, și unul dintre cei mai luminați boieri ai Moldovei și Țării Românești”. Acesta cerea sprijinul Londrei în favoarea unirii Principatelor sub un principe ereditar, dintr-o familie domnitoare a Europei, cu excluderea celor trei imperii limitrofe, care urma să rezide alternativ, la București și Iași. Limba română urma să fie limba oficială, și doar românii să poată ocupa funcții publice. Sturdza susținea că aceleași puteri care au garantat independența Greciei erau interesate să garanteze independența Principatelor, care altfel erau amenințate
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a doua problemă relevată de G. Călinescu privește interpretarea unor nume din perspectivă ezoterică: "Economia fantastică a nuvelei (este vorba de narațiunea Șarpele - n.m.) se întemeiază pe imaginea șarpelui, simbol capital în hermetism, de origină babiloneană. Ophioneus este divinitatea haotică, rezidând în fundul Oceanului, e Șarpele biblic. La gnostici simbolul capătă o puternică accepție sexuală. Acesta e cazul aci. Andronic (numele ar putea să fie ales spre a reprezenta virilitatea) turbură pe toate femeile cu ispita împreunării și el însuși atrage pe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Rigolot), pentru "încărcarea", chiar "supraîncărcarea de sens" a numelui propriu în textul literar, nume supus demersului onomasiologic al romancierului și demersului semasiologic al lectorului (Christine Klein-Lataud). Detașarea de semantica referențialistă presupune adoptarea unei semantici interpretative pentru care sensul și semnificația rezidă din interacțiunea semnificaților, care preferă opoziția dintre seme inerente și aferente și consideră că motivația poate afecta porțiunea aferentă sensului contextual (Louis Hébert). Un studiu strict lingvistic și dezontologizat al numelui propriu axat pe "utilizările modificate" relevă faptul că elementele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Hébert consideră că, în context, grație actualizărilor semelor aferente, toate tipurile de nume proprii sunt susceptibile să conțină cele patru tipuri de seme: specifice, micro-, mezo- și macrogenerice. De asemenea, opune semanticilor tradiționale semantica interpretativă pentru care sensul și semnificația rezidă din interacțiunea semnificaților și nu din relația semnificaților cu referentul lor. Semantica la care aderă Hébert consideră că motivația și omonimia (chiar paronimia) pot afecta porțiunea aferentă sensului contextual. Semanticilor clasice interesate doar de sensul în limbă și care susțin
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mana, fie pentru că forma ei acuză un anumit simbolism sau comemorează un act mitic etc. Obiectul apare ca un receptacol al unei forțe exterioare care îl diferențiază de mediul său și îi conferă sens și valoare"67. Forța unei pietre rezidă în substanța ei simbolică, în originea ei ("piatra fulgerată" care vine din cer) sau în consacrarea ei (sacrificiu, jurământ). Pentru Eliade, pietrele cultuale sunt "semne și exprimă întotdeauna o realitate transcendentă", "ceva care îl depășește pe om", incluzând simpla hierofanie
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
solidaritatea lor, prin spargerea rezistenței la sens (François Rigolot). Asemanticitatea este dificil de susținut chiar la nivelul morfematic al numelui (Louis Hébert), se abandonează semantica referențială, propunându-se ruperea legăturii cu referentul (Jean-Louis Vaxelaire), non-referențialitatea numelui propriu (Claude Levesque), semnificația rezidă nu din relația semnificaților cu referenții lor, ci din interacțiunea semnificaților (Louis Hébert), din relația instaurată între semnificații numelui și semnificații textuali ai personajului care-i poartă (Yves Baudelle). Încărcarea cu sens se realizează prin integrarea în text și prin
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
173, 181, 300. 54 Certarea filosofilor (E); Portret din memorie (PD), pp. 157, 278. 55 Logos, izvorul (E); Portret din memorie (PD), pp. 200, 277. În acest sens, Logos-ul înseamnă rațiune (ratio), dar și relație, "tocmai deoarece funcția λόγος-ului rezidă în simplul fapt-de-a-face-ceva-să-se-vadă" (Martin Heidegger, Ființă și timp, Editura Humanitas, București, 2003, p. 45), să apară ca ieșire din ascundere și să poarte în apariția însăși care se dă vederii chipul întipărit al ascunderii. În orizont creștin, rațiunea este izvor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
parametrii conceptuali, oferiți de textul lingvistic (preț, date tehnice, utilitate etc.), procesează informația vizuală și cognitivă în funcție de anumite coduri. Nici în acest exemplu, raportul cod-mesaj nu este o problemă determinată de natura semnului iconic. Este un tip de comunicare ce rezidă, în termenii lui Umberto Eco, în mecanismele percepției umane înseși, nu în relația cod-mesaj. Prin selectarea anumitor parametri, prin eliminarea altora, consumatorul poate recompune mental, intuitiv, o structură perceptivă cel puțin asemănătoare, cu aceea a obiectului material. Icon-iconicitate Pornind de la
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
să nu se reduce �ns? la sociologie. Dac? exist? un Marx �sociolog�, cu toate c? el nu s-a considerat niciodat? ca atare, exist? de asemenea c�te un Marx filosof, economist, om politic ?i sindicalist. Că sociolog, originalitatea să rezid? mai �nt�i �n faptul c? reu?e?te s? fac? din lupta claselor, pe care el o teoretizeaz? mai bine dec�ț contemporanii s?i, motorul schimb?rîi istorice. El declar? �n Manifestul comunist (1848), scris �n colaborare cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
comunicație (mobil, e-mail, rețele de socializare). Este mai facil, mai comod și de mai mare eficiență și satisfacție personală participarea într-un proiect punctual decât o negociere energofagă a unor obiective comunitare. Și cu toate acestea, soluția pentru bunăstarea personală rezidă tot în crearea bunăstării comunitare, fie ea cartier, stradă sau sat. În Statele Unite, menționate anterior ca exemplu de delimitare de la teoriile clasice despre comunitate, există cele mai reușite experimente comunitare, în care companii de renume, IBM, Verizon, Cisco, ABB, alături de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
alinierea scopurilor afacerii cu eforturile lor civice raportate la așteptările clienților, consumatorilor, furnizorilor, angajaților etc.; la standardele internaționale (ex. UN Global Compact, Coduri de conduită sectoriale) și la așteptările organizațiilor societății civile în general. În acest sens, scopul auditului extern rezidă, în ultimă instanță, în asigurarea grupurilor interesate de faptul că organizația a aplicat măsuri corespunzătoare de standardizare, iar controlul și sistemele interne de măsurare oferă informații corelate cu aceste standarde. Tot la capitolul sustenabilitate sunt incluse și auditările de mediu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
codului de conduită (d) Acțiuni de management al responsabilității sociale corporative Deși pare puțin veridic, aprecierile managementului din IMM-urile agroalimentare la itemii acestui indicator sunt concentrate fie în zona mediană, fie peste aceasta. Din punctul nostru de vedere, explicația rezidă în presiunile și sancțiunile operate de Inspectoratul Teritorial de Muncă, pentru cazurile de eludare de la legislația muncii, precum și în standardele solicitate firmelor acreditate de către organismele de certificare a calității. Parte din întreprinderi integrează sistemul de management al responsabilității sociale cu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
jumătate din populație sub pragul de subzistență și scăderea drastică a numărului populației ocupate, a dus la schimbări majore în structura criminalității. Pornind de la considerarea familiei ca principal model cultural în procesul complex de educare a copiilor, responsabilitatea statului român rezidă în crearea unui cadru favorabil care să permită găsirea unor soluții de prevenire a violenței în familie, precum și de sprijinire a persoanelor supuse violenței în familie, motiv pentru care la nivel național a fost simțită nevoia adoptării în cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
mod egal pentru toți tinerii, iar cei mai înzestrați intelectual urmau să fie selecționați pentru studii superioare în vederea promovării acestora pe diferite trepte ale ierarhiei sociale. O idee valoroasă, întâlnită în cadrul pedagogiei actuale și care a fost formulată de Morus, rezidă în necesitatea practicării unei educații permanente, așa-zisa educație pentru viață sau educația adulților. Morus era convins că și adulții trebuie să se preocupe în mod constant de propria lor instruire, de permanenta îmbogățire ,,a minții lor”. Tommaso Campanella (1568-1639
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nouă zecimi din oamenii pe care îi cunoaște sunt ceea ce sunt, buni sau răi, utili sau inutili, datorită educației pe care au primit-o. Educația este aceea care determină marile deosebiri între oameni.” Consecința de ordin pedagogic a acestei concepții rezidă în imensa încredere a filosofului în posibilitățile de cunoaștere ale ființei omenești, de a se perfecționa în registrul intelectual și moral, printr-o eficientă instrucție și educație. Teoria morală de factură empirist-utilitaristă este o consecință a empirismului său filosofic în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de pedagogie școlară. Această lucrare, inspirată din preocupările lui Felbiger și Niemayer, a rămas accesibilă oricărui inițiat, fiind structurată pe următoarele teme: educația intelectuală, educația morală, disciplina, educația fizică, datoriile învățătorului și calitățile bunului învățător. În viziunea sa, scopul educației rezidă în formarea de oameni, respectiv cetățeni folositori obștei și patriei. Autorul considera că toți cetățenii trebuie să beneficieze de dreptul la învățătură, statul urmând să le garanteze acest drept, iar fiecare cetățean are datoria să slujească statul-protector. În ce privește disciplina, Velini
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
că metoda cea mai potrivită pentru a se ajunge la atingerea acestui scop este metoda activă; pentru a fi activ, copilului trebuie să i se creeze un mediu care să-i stimuleze procesul de autoeducare. În acest caz, menirea educatorului rezida doar în activitatea de pregătire a mediului educogen, care să-i stimuleze copilului autoeducația. Ea atrăgea atenția educatorilor să nu-și impună voința înaintea elevilor, căci le frânează dezvoltarea liberă și autentică, transmițându-le preferințele și deprinderile proprii. În esență
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
SUA, unde, alături de John Dewey, a influențat apariția ,,sistemului Dalton”. În ceea ce privește rolul educatorului, Maria Montessori considera că acesta trebuie să fie în primul rând un fin observator al trebuințelor și intereselor elevului, în mod individual. Principiul propus în procesul instructiv-educativ rezidă în faptul că elevul trebuie să învețe întotdeauna din propria experiență, educatorul urmând să devină doar un simplu ,,monitor” în educație, principiu imposibil de utilizat în învățământul tradițional. O particularizare a concepției sale constă în faptul că evaluarea rezultatelor activității
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lui Petrescu lumea urbanului era nefirească. Cu o moralitate îndoielnică și neorganică pentru o doctrină educogenă sănătoasă a copilului sau a tânărului. În același timp, interesantă și corectă ni se pare teza pedagogului român privind originalitatea idealului educativ, originalitate care rezidă în cerințele reale ale vieții sociale: ,, Dacă se cercetează lucrările tuturor pedagogilor moderni (...) se constată că idealul educației este constituit din elemente rezultate din analiza omului și a menirii lui în genere. Metoda de fixare a idealului educativ trebuie radical
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în voință, dacă esența ființei umane constă tot din voință, atunci omul nu se poate împlini decât tot prin procese volitive, prin activități susținute voluntar. Constrângerile de orice fel, precum și pasivitatea, ar anihila această tendință: voința, activitatea. Misia educației ar rezida tocmai în declanșarea actului voluntar spontan, iar eficiența în educație ar consta în crearea condițiilor cât mai favorabile de dezvoltare a voinței. În acest spirit, întreaga charismă a educatorului trebuie focalizată pe sensibilizarea acelor stări psihice creatoare ale elevului. Drept urmare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
deplină a capacității sale: unelte ale mâinii, unelte ale receptorilor și cele ale procesului de reflexie. În legătură cu procesul de reflexie, psihologul american considera că există două moduri de a gândi, unul intuitiv, iar celălalt analitic. Modul intuitiv de a gândi rezidă în sesizarea sensului, a semnificației problemei prin cuprinderea ei exhaustivă și holistică, în vreme ce modul analitic impune ca procesul de cunoaștere să se desfășoare treptat, pas cu pas, având ca temei informații mult mai bogate, precum și stăpânirea operațiilor logice implicate. Psihologul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
C. E. Osgood etc. Teoria skinneriană mai este cunoscută și sub denumirea de teoria condiționării operante, denumire ce se bazează pe teza conform căreia provocarea unui anumit comportament este condiționată de realizarea unei relații de întărire. În esență, teoria lui Skinner rezidă în faptul că învățarea se produce atunci când o acțiune este imediat urmată de o recompensă, întrucât între noul comportament învățat și recompensă (consecințele comportamentului respectiv) se stabilește o relație de ,,învățare”, în sensul de asimilare. A învăța, în opinia psihologului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]