3,927 matches
-
-al XX-lea, 1971, vol. 3, partea a III-a. Sec. al XIX-lea-al XX-lea, 1974, Editura Academiei, București, 1962-1974. Iordan, Iorgu, Lingvistică romanica. Evoluție. Curente. Metode, Editura Academiei, București, 1962. Iordan, Iorgu; Manoliu, Maria, Introducere în lingvistică romanica, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1965. Ivănescu, G., Istoria limbii române, Editura Junimea, Iași, 1980. Janson, Tore, A Natural History of Latin, Oxford University Press, Oxford, 2004. Ledgeway, Adam, From Latin to Românce. Morphosyntactic Typology and Change, Oxford University Press
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Martin; Smith, John Charles; Ledgeway, Adam (editori), The Cambridge History of the Românce Languages, vol. 1: Structures, vol. 2: Contexts, Cambridge University Press, Cambridge, 2011, 2013. Mańczak, Witold, La classification des langues romanes, Universitas, Kraków, 1991. Maneca, Constant, Lexicologie statistic romanica, Tipografia Universității București, București, 1978. Manoliu M., Maria; Price, Glanville, Convergence în Divergence. Romanian and the Românce Type, în vol. Sanda Reinheimer Rîpeanu; Ioana Vintilă-Rădulescu (editori), Limba română, limba romanica. Omagiu acad. Marius Sală - la împlinirea a 75 de ani
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
des langues romanes, Universitas, Kraków, 1991. Maneca, Constant, Lexicologie statistic romanica, Tipografia Universității București, București, 1978. Manoliu M., Maria; Price, Glanville, Convergence în Divergence. Romanian and the Românce Type, în vol. Sanda Reinheimer Rîpeanu; Ioana Vintilă-Rădulescu (editori), Limba română, limba romanica. Omagiu acad. Marius Sală - la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 319-329. Metzeltin, Michael, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Divergence. Romanian and the Românce Type, în vol. Sanda Reinheimer Rîpeanu; Ioana Vintilă-Rădulescu (editori), Limba română, limba romanica. Omagiu acad. Marius Sală - la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 319-329. Metzeltin, Michael, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2011. Metzeltin, Michael, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Monachesi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Oxford, 2005. Munteanu Colán, Dan, Breve historia de la lingüística románica, Arco Libros, Madrid, 2005. Munteanu Colán, Dan, La cohesión: posible criterio de clasificación de las lenguas románicas, în Alexandra Cunița, Coman Lupu et alii (editori), Studii de lingvistică și filologie romanica. Hommages offerts à Sanda Reinheimer Rîpeanu, Editura Universității din București, București, pp. 391-400. Niculescu, Alexandru, Individualitatea limbii române între limbile romanice, vol. 1: Contribuții gramaticale, Editura Științifică, București, 1965; vol 2: Contribuții socioculturale, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1978; vol
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de clasificación de las lenguas románicas, în Alexandra Cunița, Coman Lupu et alii (editori), Studii de lingvistică și filologie romanica. Hommages offerts à Sanda Reinheimer Rîpeanu, Editura Universității din București, București, pp. 391-400. Niculescu, Alexandru, Individualitatea limbii române între limbile romanice, vol. 1: Contribuții gramaticale, Editura Științifică, București, 1965; vol 2: Contribuții socioculturale, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1978; vol. 3: Noi contribuții, Editura Clusium, Cluj, 1999; vol. 4: Elemente de istorie culturală, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2003. Oancea, Ileana, Lingvistică romanica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
romanice, vol. 1: Contribuții gramaticale, Editura Științifică, București, 1965; vol 2: Contribuții socioculturale, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1978; vol. 3: Noi contribuții, Editura Clusium, Cluj, 1999; vol. 4: Elemente de istorie culturală, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2003. Oancea, Ileana, Lingvistică romanica și lingvistică generală. Interferente, Editura Amarcord, Timișoara, 1999. Oancea, Ileana, Romanitate și istorie, Editura de Vest, Timișoara, 1993. Oancea, Ileana; Panait, Luminița, Schița de istorie a romanității, Excelsior Art, Timișoara, 2002. Oprea, Ioan, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a romanității, Excelsior Art, Timișoara, 2002. Oprea, Ioan, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European, Iași, 2008. Oprea, Ioan, El rumano o la romanidad como europenismo, în vol. Sanda Reinheimer Rîpeanu; Ioana Vintilă-Rădulescu (coordonatori), Limba română, limba romanica. Omagiu acad. Marius Sală - la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 419-424. Pana Dindelegan, Gabriela (editor), The Grammar of Romanian, Oxford University Press, Oxford, 2013. Ploae Hanganu, Mariana, Português contemporâneo. Fonologia. Vocabulario, Tipografia Universității București, 1981
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Privire generală, Fundația pentru Literatură și Arta "Regele Carol ÎI", București, 1940 (reeditare 1976); vol. 2: Rostirea, ediție îngrijita de Magdalena Vulpe, Studiu introductiv de Andrei Avram, Editura Academiei Române, București, 1994. Reinheimer Rîpeanu, Sanda; Vintilă-Rădulescu, Ioana (coordonatori), Limba română, limba romanica, Omagiu acad. Marius Sală la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007. Reinheimer, Sanda, L'influence du latin sur leș langues romanes, Uniunea Latină, București/Cluj, 1998. Reinheimer Rîpeanu, Sanda, Lingvistică romanica. Lexic. Fonetica. Morfologie, Editura ALL, București
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Vintilă-Rădulescu, Ioana (coordonatori), Limba română, limba romanica, Omagiu acad. Marius Sală la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007. Reinheimer, Sanda, L'influence du latin sur leș langues romanes, Uniunea Latină, București/Cluj, 1998. Reinheimer Rîpeanu, Sanda, Lingvistică romanica. Lexic. Fonetica. Morfologie, Editura ALL, București, 2001. Reinheimer, Sanda; Tasmowski, Liliane, Pratique des langues romanes, espagnol, français, italien, portugais, roumain, L'Harmattan, Paris, 1997. Renzi, Lorenzo; Andreose, Alvise, Manuale di linguistica e filologia romanza, Îl Mulino, Bologna, 2003. Russu, I.I.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Romanian în a comparative Românce context, Românce Monographs, University of Mississippi, 2005. Sală, Marius; Munteanu, Dan; Neagu, Valeria; Șandru-Olteanu, Teodora, El léxico indígena del español de América. Apreciaciones sobre șu vitalidad, Editura Academiei, București, 1977. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1989. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbii române, Academia Română, Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Sală, Marius, Introducere în etimologia limbii române, Univers Enciclopedic, București, 1999. Sală, Marius, Le judéo-espagnol, Mouton, La
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbii române, Univers Enciclopedic, București, 1999. Sală, Marius, Le judéo-espagnol, Mouton, La Haye-Paris, 1976. Sală, Marius; Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile Europei, Univers Enciclopedic, București, 2001. Sală, Marius, L'unité des langues romanes, București, 1996. Sală, Marius (coordonator), Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1988. Serbat, Guy, Linguistique latine et linguistique générale, Peeters, Louvain, 1988. Simenschy, Theofil; Ivănescu, Gheorghe, Gramatică comparată a limbilor indoeuropene, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1981. Simenschy, Theofil, Gramatică limbii latine, Editura Viața Românească, București
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
București, 1981. Simenschy, Theofil, Gramatică limbii latine, Editura Viața Românească, București, 1924. Solodow, Joseph B., Latin Alive. The Survival of Latin în English and the Românce Languages, Cambridge University Press, Cambridge, 2010. Tagliavini, Carlo, Originile limbilor neolatine. Introducere în filologia romanica, Versiune românească îngrijita și coordonată de Alexandru Niculescu, traducere: Anca Giurescu și Mihaela Cârstea-Romașcanu, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1977. Theban, Maria, Português contemporâneo. Morfologia, Tipografia Universității București, 1979. Tortora, Christina (editor), The Syntax of Italian Dialects, Oxford University Press
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
31-99. 6.13. PIDGINURI ȘI CREOLE Studierea limbilor creole este extrem de interesantă, atît din perspectiva lingvisticii limbilor, cît și din aceea a teoriei limbii și lingvisticii generale. Lingvistică românească are, și aici, foarte buni specialiști, mai ales în domeniul creolelor romanice: Marius Sală, Ioana Vintilă-Rădulescu, Mariana Ploae Hanganu, Dan Munteanu Colán, Andrei A. Avram etc. Site-ul Ethnologue inventariază 16 pidginuri actuale, cu baza amerindiana (Canada și SUA), asameză (India), engleza (Liberia și Nauru), franceza (Vietnam), hausa (Nigeria), iha (Indonezia), malaeza
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Dan Munteanu Colán, Andrei A. Avram etc. Site-ul Ethnologue inventariază 16 pidginuri actuale, cu baza amerindiana (Canada și SUA), asameză (India), engleza (Liberia și Nauru), franceza (Vietnam), hausa (Nigeria), iha (Indonezia), malaeza (Australia), motu (Papua Nouă Guinee), onin (Indonezia), romanica (Tunisia), swahili (Zambia) și zulu (Africa de Sud). Ndyuka-tiriyó pidgin (Surinam) e un amestec între o creola cu baza engleză și limbi caraibeene. Ethnologue inventariază și 93 de limbi creole, cu baza lexicala: - engleză (33): Surinam, Insulele Turks și Caicos, Mexic, Bahamas, SUA, Antigua și Barbuda, Barbados
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
diglosia limbii arabe cuprinde arabă literară (arabă clasică și arabă standard modernă) și arabă dialectala (dialectele magrebit, egiptean, siro-palestinian, irakian, dialectele peninsulare etc.); unii lingviști afirmă că dialectele arabe sînt de fapt limbi de sine stătătoare, ca în cazul limbilor romanice, descendente din latină familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; flexionara; VSO arabă abjad, derivată din alfabetul fenician; notează doar consoanele; semne diacritice hamza și cifre arabe; se scrie de la dreapta la stînga 16. aragoneza O Aragon (Spania); dialect spaniol
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
abjad, derivată din alfabetul fenician; notează doar consoanele; semne diacritice hamza și cifre arabe; se scrie de la dreapta la stînga 16. aragoneza O Aragon (Spania); dialect spaniol vorbit în provinciile Aragon și Huesca; statut controversat: unii lingviști îl considera limba romanica independența; asemănări cu mozaraba, catalana și occitana (dialectul gascon) familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (după unii lingviști: occitano-romanic) latină 17. arameica (aramaica) N Armenia, Azerbaidjan, Iran, Irak, Istrael, Georgia, Liban, Rusia, Siria, Turcia, Eritreea, Suedia. Puternică diaspora în Europa
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
arabe; se scrie de la dreapta la stînga 16. aragoneza O Aragon (Spania); dialect spaniol vorbit în provinciile Aragon și Huesca; statut controversat: unii lingviști îl considera limba romanica independența; asemănări cu mozaraba, catalana și occitana (dialectul gascon) familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (după unii lingviști: occitano-romanic) latină 17. arameica (aramaica) N Armenia, Azerbaidjan, Iran, Irak, Istrael, Georgia, Liban, Rusia, Siria, Turcia, Eritreea, Suedia. Puternică diaspora în Europa, America, Australia. Unul dintre puținele popoare apatride ale lumii actuale. Limba "internațională" a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
asemănări și cu etrusca, limba din Peninsulă Italica, si cu limbile semito-hamitice. O fază anterioară a limbii basce este aquitana (euskera veche). Caracterizată prin ergativitate, ca și georgiana (numită și gruzina, limba caucaziana), dar și ca eschimosa și tibetana. Influențe romanice și arabe în vocabular. Primele texte literare în sec. al XVI-lea. Limba ciudată și greu de învățat pentru un vorbitor de limbă indo-europeană. Într-o legendă basca se povestește că diavolul, vrînd să-i ispitească pe basci, a încercat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
numerotare bizecimal (30 = altar-toorimi - "douăzeci-zece"); morfologie verbală extrem de complexă predominant vorbită; varianta urdu a alfabetului arab 58. cantoneză (yue) O Chină (Canton, Hong Kong, Macao); considerată dialect chinez, desi diferențele între cantoneză și mandarina sînt mai mari ca între două limbi romanice, de exemplu; nouă tonuri (unele foneme se pot pronunța în noua moduri diferite cu noua sensuri diferite în funcție de intonație și inflexiunea vocii); limba standard are la bază dialectul din Guangzhou (Canton) familia sino-tibetană, ramura chineză; considerată și dialect chinez han
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
două etape: veche (sec. XI - XV) și modernă (din sec. XVI); primul text catalan, un frangment dintr-o carte de cult, Homilies d'Organya (sfîrșitul sec. al XII-lea); dialecte: leridan, valencian, catalan central, rosellonez, balearic, algherez familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (sau galoromanic sau occitano-romanic); SVO; silabica (controversată) latină 62. cebuano (sebuană) OR Filipine (Bisayas, Mindanao) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez central; VSO; adj. - subst. latină 63. cecena O Cecenia, Daghestan (Rusia); limba literară are la bază dialectul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai importante: 1. chineză de nord; 2. mandarina standard (varianta standardizata a chinezei de nord și limba oficială); 3. wu; 4. cantoneză; 5. gan; 6. hakka; 7. min; 8. xiang. Între unele, diferențele sînt mai mari ca între două limbi romanice sau între două limbi germanice. familia sino-tibetană, ramura chineză; tonala; tendința monosilabica; izolanta cu elemente de aglutinare (polisintetism); limba "aproape fără gramatică"; SVO + SOV proprie ideografica: hieroglifica silabica han; pinyin (transcriere fonetica în alfabet latin) 72. chokwe (cokwe) N Angola
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Azi ea este recunoscută de autoritățile Regatului Unit. familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; asemănătoare, mai ales la nivel fonetic și sintactic, cu bretona latină 80. corsicana (corsū) N Franța (Insula Corsica) dialect din grupul toscan al limbii italiene (indo-europeană, romanica) latină 81. cree OR Canada / N SUA familia amerindiana, ramura algică, grupul algonkin central; polisintetica; predominant SVO silabară originală, cree, creată în 1841, folosită și de inuktitut 82. creola franceză O Haiti (creola franceză haitiana), Seychelles (creola franceză seychelleza), vernaculara
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nord) și ragusan (în sud). Texte din sec. al X-lea; mai cunoscută este o scrisoare particulară redactată complet în dalmata în anul 1397. Cel mai important cercetător al acestei limbi a fost lingvistul italian Mateo Bartoli. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul italo-romanic; SVO, silabica latină 89. daneză O Danemarca (inclusiv Groenlanda), Insulele Feroe / N Islanda, Germania Dansk; s-a constituit în perioada invaziei vikingilor (sec. al IX-lea) și s-a extins și în Norvegia, Normandia și Anglia; Fază veche a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mutație tipologica: trece de la tipul flexionar sintetic din engleză veche, la un caracter analitic, cu topica rigidă, în engleză medie și mai ales modernă. Unii o considera un fel de limbă mixtă, pentru că jumătate din vocabularul sau este de origine romanica, dar vocabularul de bază este preponderant germanic. Varietăți diatopice: britanică, irlandeză, scoțiana, americană, canadiană, australiană etc. Între engleză britanică și cea americană diferența de accent, intonație, fonetice, lexico-semantice, sintactice, stilistice. Varietăți diastratice: vorbirea populară londoneză (cockney, cokenay, cokeney) și argoul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]