6,798 matches
-
mari tragedii umane ale secolului al XX-lea atât din punctul de vedere al vieților pierdute, cât și al vieților iremediabil distruse. Mai puțin dramatică, dar la un nivel mult mai comun, istoria dezvoltării lumii a treia este presărată cu ruinele marilor proiecte agricole și a orașelor noi (precum Brasília sau Chandigarh), care și-au dezamăgit rezidenții. Nu e, din păcate, greu de Înțeles de ce s-au pierdut atât de multe vieți omenești din cauza violenței organizate Între grupuri etnice, secte religioase
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care mai apoi le onora sau nu), vindea funcții și titluri (vénalités d’offices), punea În mod excepțional taxe pe case (fouages extraordinaires) și, În cel mai rău caz, caza soldații chiar În casele oamenilor, ceea ce deseori ducea orașele la ruină. Comparativ cu formele moderne de impozitare sistematică, cazarea trupelor În casele oamenilor, o modalitate obișnuită de penalizare fiscală, era analoagă cu târârea după o căruță urmată de tăierea corpului În patru a potențialilor regicizi (pedeapsă atât de sugestiv descrisă de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
formă abstractă globală. Străzile, aleile și pasajele se intersectează În diverse unghiuri, iar densitatea lor trimite cu gândul la complexitatea unor procese organice. În orașele medievale, unde era nevoie de metereze și, eventual, de șanțuri de apărare, mai există azi ruine ale unor ziduri interioare Încercuite de altele exterioare, imagine asemănătoare cercurilor de creștere ale arborilor. Acest tipar e ilustrat de o reprezentare a orașului Bruges datând aproximativ din 1500 (figura 8), oraș circumscris de grădinile castelului, de piață, de râu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Wat Tyler) este pusă pe seama unui deceniu În care Înregistrările și evaluările În vederea censului au fost deosebit de frecvente. Pentru țăranii englezi, ca și pentru cei toscani, un recensământ al adulților de sex masculin era de rău augur, putând prevesti chiar ruina. Impunerea supranumelor permanente populațiilor din colonii ne oferă deseori ocazia de a observa pe durata unui deceniu sau chiar mai puțin un proces care, În Occident, a durat câteva generații. Multe din obiectivele politicii de stat erau aceleași În Europa
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și cum se gospodărește, dacă a păstrat din abundența tinereții și pentru bătrânețe, dacă, cu cine și când s-a căsătorit - statisticile Îl vor observa mereu, În momentele sale bune sau grele. Dacă suferă un eșec, dacă ajunge să cunoască ruina materială, morală sau spirituală, ele vor lua notă de aceasta. Statisticile Îl lasă În pace doar după ce moare, Însă nu Înainte de a fi Înregistrat vârsta și cauzele decesului” (citat În Ian Hacking, The Taming of Chance, Cambridge University Press, Cambridge
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Întreprindere gigantică ori de câte ori acest lucru era posibil” (Poland’s Jump into the Market Economy, Cambridge University Press, Cambridge, 1993). În cadrul economiei sovietice, cea mai mare unitate industrială era enormul complex siderurgic de la Magnitogorsk. Acesta este astăzi un bun exemplu de ruină industrială și ecologică. Vezi de asemenea Kotkin, Magnetic Moutain. Pentru o analiză mai amplă a efectelor agriculturii sovietice asupra mediului, vezi Murray Feshbach, Ecological Disaster: Cleaning Up the Hidden Legacy of the Soviet Regime, New York, 1995, și Ze’ev Wolfson
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu repercusiuni în etică, filosofie, religie.” Dar insurecția denumită prin această vocabulă „nu putea fi decât o stare de spirit pregătitoare”, având drept mobil voința de a provoca „scandalizarea generală” față de tot ce era perimat. Sarcina de a reclădi pe ruine o altă ordine existențială și-a asumat-o constructivismul. Tot din preocuparea de a construi ieșise și cubismul, însă el era „o muncă de laborator, restrânsă numai la expresia plastică”. Cubismul a fost învins de constructivism, pentru că acesta din urmă
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
că înseamnă revenirea la adevărata viață. În Doctorul de pe comoară, pe lângă microromanul care dă titlul volumului (unde sunt narate întâmplările zguduitoare prin care trec un medic basarabean și familia sa în timpul celui de-al doilea război mondial), figurează câteva proze (Ruine, în primul rând) de o reală forță emoțională, ce surprind cu acuitate mizeria - fizică și psihică - a individului în cadrul unui sistem totalitar. Umilința, compromisurile, frica, teroarea zilei de mâine sunt trăsăturile, devenite coordonate esențiale, ale insului anihilat ca entitate unică
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
însemnat pentru el cea dintâi întâlnire cu poezia, dar adevăratul debut se produce sub puternica influență a lui Lamartine. Primele poezii sunt elegii, sonete și ode care pornesc de la motive romantice comune și celorlalți poeți munteni: curgerea timpului, deșertăciunea vieții, ruinele ca simbol al trecutului, destinul poetului. Interesul acestor scrieri - versificații reușite ale unui bun meșteșugar, lipsite însă de vibrație lirică autentică - stă mai mult în câteva note inedite, care îl detașează de poezia epocii. În lirica erotică, autorul, deloc sentimental
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Columna lui Traian”. A mai publicat la „Analele literare”, „Convorbiri literare”, „Dorobanțul”, „Familia”, „Revista literară”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Revista societății «Tinerimea română»”, „România liberă”, „Tribuna” ș.a. După ce a învățat singur limba franceză, încercând chiar o traducere din Ruinele Palmirei de Volney, I. scrie un articol de folclor comparat, semnalând motive comune în basmele române și în cele franceze. Fără a renunța la preferința pentru proza folclorică - dovadă volumul de basme din 1882, prefațat de V. Alecsandri -, mai publică
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
ca tablou general, nelocalizat, într-o perspectivă deschisă reveriei. Tratate în frescă, la suprafață, figurile umane par lipsite de nervi și sânge, rămase undeva în trecut. „Frumoasă de nespus”, bunica e o suavă amintire. Imaginea ei, recapitulând „o viață de ruină”, revine în portretul compozițional Fusul, în care gestica mecanică, ceasornicul vechi, focul somnolent, greierul de sub vatră întrețin o „vrajă” a vidului. Poetul evită desenul precis, preferând sugestia, care nu e pregnantă, ci asemenea unei succesiuni de picături rare. Viață nu
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
romancero spaniol”, zice poetul. Lipsă de tact. Scene grave, bătălii saltă în versuri jucăușe, în contratimp. Dar și în alte poeme vigoarea se află în suferință. Torturat de dubii, voievodul citește în pâlpâirea candelei prevestiri negre. Peste vechile curți în ruină, luna, „crai nou”, e un „sol al morții” (Boierii). Chervane duc la țară „mari averi domnești”, haiduci în figurație tipică dialoghează cu „copacii-n codru”. Un text antologic reține atenția: cavalcada celor „trei fârtați” din Doina (în fapt, baladă) devine
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
amintit, totuși, traducerile din Paul Verlaine (în colaborare cu Dimitrie Anghel), care își pun amprenta asupra romanticului de cultură germană. Din stampe vechi respiră discret o melancolie cu substrat romantico-simbolist. Bănci solitare și flori ofilite (În parc), ziduri cenușii și ruine (Nürnberg), orașul în negură albastră (Clopotele din Nürnberg) sunt tot atâtea pretexte de analogii simboliste. Când exprimă sentimente tandre, poetul dispune, dacă nu de strălucire metaforică, de o vădită sinceritate. Fraza simplă, aproape banală, păstrează în timbru frăgezimea emoției; liedul
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
umbr) dependența celor mai multe ț)ri (cf. Goodwin 1976, p. 63). Nu este așa, spune Kissinger. Că și alții, suntem prinși în rețea, întrucat eșecul de a rezolva problema resurselor principale ar duce la recesiuni în alte ț)ri, și ar ruină economia internațional). Această ne-ar afecta pe toți. Într-adev)r ne-ar afecta, ins) incidența neuniform) a pagubelor cauzate națiunilor este din nou ignorat). Recesiunea din unele ț)ri le afecteaz) pe altele, ins) pe unele într-o m)sur
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Filosofia unui nefilosof, idealismul mistic (credința în providența care repară orice strâmbătate) se asociază cu intuiția legăturii inextricabile între fenomene. Între apostrofa vehementă la adresa deziluzionantei clipe de față și rugăciunea fierbinte pentru patria atât de mândră odinioară, o Meditație pe ruinile cetățuei Neamțul mizează pe șocul unor contraste. Poemul alegoric Suspinele unei matroane. Scoase din pugilarul unui june eremit a fost atribuit de unii cercetători lui Alecu Russo, date fiind consonanțele surprinzătoare cu Cântarea României (cadența asemănătoare, un stil nu foarte
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
inspirație istorică, piesa Mihul. O trăsătură din rezbelul lui Ștefan cel Mare cu Matei Corvin, regele Ungariei (1850) încearcă să îmbine o intrigă amoroasă și un conflict războinic. Momentele de exaltare romantică alternează cu pasaje reflexive, în care personajele, contemplând ruinele sau peisajul deprimant al unui țintirim, cugetă la nestatornicia soartei, la deșertăciunea celor omenești. O polemică s-a declanșat în jurul versurilor albe în care a fost scrisă drama. SCRIERI: Agripina, Brașov, 1847; Mihul. O trăsătură din rezbelul lui Ștefan cel
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
se împlinească una dintre urmările cele mai însemnate și durabile ale cruciatei a patra. Protecția flotei venețiene a fost cea mai sigură pavăză a Imperiului Latin, amenințat în însăși capitala sa de tendințele de restaurație ale statelor grecești constituite din ruinele Bizanțului, îndeosebi fragmentul de putere bizantină salvat în Asia Mică, Imperiul de la Niceea. Semnificativ pentru funcția protectoare decisivă a Veneției în raport cu Imperiul Latin e faptul că restaurația puterii bizantine la Constantinopol în 1261 a avut loc când flota venețiană care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Moldavia“, pentru ca, apoi, să invadeze teritoriile Imperiului otoman, propriu-zis (s. Ven. C.)1. Prin urmare, puterea crescândă a Rusiei, impulsionată de complexa politică internă și externă promovată de Petru I „ne pouvait en effet manquer d’apporter de danger de la ruine imminentes de la Pologne, et celui de la perte des provinces européennes de la Turquie“, adică Moldova și Țara Românească (s. Ven. C.)2. Desfășurarea Marelui Război Nordic mai oferise turcilor și un nou prilej să constate cât de fragilă putea fi poziția
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
situație în defavoarea mănăstirilor românești închinate, ele ajungând să fie considerate ca simple izvoare de venituri importante pentru mănăstirile mari din Balcani și Orientul creștin. Sunt neglijate lăcașurile de cult, care încep să se degradeze treptat, unele dintre ele ajungând adevărate ruine; este micșorat foarte mult numărul călugărilor la mănăstirile închinate, iar legatele ctitorilor se îndeplinesc superficial sau deloc, singura intenție este ca mănăstirile românești închinate să producă cât mai mult, iar ceea ce produc să plece în afara țării. Concomitent cu situația prezentată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rămăsese mult mai mare în raport cu orașele, cu o populație alogenă numeroasă. Gh. Brătianu aprecia că Sfatul Țării reprezenta opinia populației basarabene în aceeași măsură în care toate adunările de acest fel au avut de decis soarta republicilor autonome născute pe ruinele Imperiului țarist sau a statelor succesoare monarhiei habsburgice. Etapele autonomiei și independenței au fost aceleași pe care le-au înregistrat și alte mișcări de eliberare națională. Unirea cu România decurgea din conștiința clară a comunității naționale și din imposibilitatea practică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
muncit de dorința îmbogățirii rapide pe orice cale, Constantin caută banul cu frenezie, îmbrățișând, în acest scop, felurite îndeletniciri, de la cea de fochist pe un vas până la aceea de actor, pentru ca, în cele din urmă, să se apuce de scormonirea ruinelor Ghighiului și Celeiului, sub care presupune că s-ar găsi monede antice. Lăcomia îi este sporită demențial de pasiunea stârnită de viitoarea cumnată, pe care o vrea pentru el. Ambele năzuințe par a se împlini simultan. Săpând într-un bordei
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
acestui text se transformă În cele din urmă Într-un spectacol al vederii, al Întrupării formelor. Totul poartă un fel de amprentă a apropierii, unde nimic nu Îți este străin, de aici intuiția unei „cunoașteri” orfice care poartă ecoul, urma, ruina, nostalgia Întregii cunoașteri. Dar vraja Își cere și dez-vrăjirea. Paradoxul este că cele 11 Elegii stănesciene au rămas pe malul acestei călătorii spre Cythera. Stilul hibrid al autorului ambiționează să includă și tonalitatea textului-mamă, cel puțin să o evoce. Dar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai puțin răspândite pe vaste arealuri umane. Un câmp de forțe: memoria colectivă Să vorbești despre „locurile memoriei” Înseamnă, fără Îndoială, altceva decât să contempli pasiv, ca În tablourile romantice Înfățișând diverse personaje oprite Într-o atitudine meditativă În fața unor ruine prestigioase, invadate parțial de vegetație. Ar fi vorba mai degrabă de organizarea unei expoziții care să cuprindă selecția cea mai reprezentativă din mulțimea picturilor Înfățișând asemenea scene de gen, ba chiar presupune și derularea atentă, analitică, a filmelor colectate din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
raporturilor între boieri și țărani. Continuând acțiunea din primul roman, Pandurul are ca protagonist pe Tudor Vladimirescu; narațiunea capătă o respirație mai largă, înglobând descrieri pitorești: imagini din București, case și moravuri ale boierimii românești sau fanariote, dar și mahalale, ruine, mizerie citadină. Portretul Sofianei Pantas, curtezana grecoaică ce fuge cu banii Eteriei, înșelând pe Ipsilani, este antologic. Prezentarea contextului istoric și a situațiilor particulare e absorbită în conversația personajelor, creând iluzia realității. Autoarea fructifică asidue cercetări: documentele colecției Hurmuzachi, lucrările
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
Hermes (1993; Premiul „Vasile Pogor”, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), prima sinteză amplă asupra memorialisticii noastre de călătorie de până la 1900. Cartea propune o tipologie guvernată de criterii diverse (impuse de diversitatea materiei): geografice (muntele, marea), topoi culturali (castelul, hanul, ruina), natura călătoriei („sacră” sau „profană”, formativă, științifică, de plăcere, alegorică, parodică etc.), perspectiva („naivă”, mirată, lucid-critică ș.a.). Notele comune ale genului sunt, după F., echilibrul real-imaginar, gândire-simțire, realism-romantism, atonie-elan, dominanta demitizării (asupra mitizării), persistența „modelului” instituit de comparația lui Dinicu
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]