6,594 matches
-
mijloace: pentru realizarea scopului X, social definit, se utilizează rutina (mijlocul) Y (de asemenea, calitatea de mijloc având aici o semnificație socială). Instituțiile intervin În acțiune limitând setul de opțiuni individuale (scopuri), reducând incertitudinea și constituind moduri habituale de acțiune, rutine comportamentale standardizate. Instituțiile sunt normative și constrângătoare social, definind și generând cadrul În care se stabilesc și se derulează acțiunile actorilor. Acțiunea este o caracteristică subiectivă a actorilor sociali, În timp ce instituțiile se constituie obiectiv În cadrul sistemului social la diverse nivele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
contract social. Pe de altă parte, În sociologie se operează, spune Granovetter, cu o viziune suprasocializantă a actorului; fundamentul acțiunii este constituit fie de normele sociale, rolurile sau valorile internalizate (teoria acțiunii sociale a lui Parsons, 1937) fie de cogniții, rutine, tipizări (etnometodologie, fenomenologice sau de felul celor descrise În teoria constructelor enunțaă de D.C. North), mai precis de sistemul simbolic. Atât modelul economic clasic, cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
constructelor enunțaă de D.C. North), mai precis de sistemul simbolic. Atât modelul economic clasic, cât și modelele instituționaliste și cele sociologice accentuează normativitatea acțiunii, fie că aceasta este exprimată În forma principiului raționalității instrumentale, ori a normelor sociale, sau a rutinelor luate ca atare (raționalității procedurale). Granovetter respinge aceste modele ale acțiunii criticând concepția atomistă asupra sistemului social pe care toate aceste tipare o implică În egală măsură. El argumentează că „actorii nu se comportă și nici nu decid ca atomi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relațiilor dintre actori. Organizarea câmpurilor se referă la două caracteristici: pe de o parte un set de principii pe care actorii le folosesc pentru a atașa semnificații situațiilor sociale În care sunt implicați (scheme cognitive de interpretare a acțiunii celorlalți), rutine sau practici performate de actorii sociali, altfel spus, instituții sociale (1) și, pe de altă parte, relațiile sociale stabile (2). Concepția propusă diferențiază așadar Între instituții (accentuîndu-se pilonul cognitiv - scheme interpretative) și rețelele de relații sociale. Stabilitatea câmpurilor se realizează
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
socială: o componentă este bazată pe voința asumată acțional a indivizilor, alta Își are originea În voința socială (intenționalitatea colectivă). Componenta contractuală se referă la angajamentele de acțiune mutual avantajoasă pentru actori, În timp ce componenta instituțională se referă la reguli, proceduri, rutine social instituite, menite să realizeze un proiect social. Ambele sunt constitutive pentru ceea ce Durkheim numea solidaritate organică, solidaritatea bazată pe diviziunea muncii. Alternativele instituționale de generare a cooperării sunt piețele (bazate pe contracte comerciale, În care compenenta instituțională este mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care au acreditările necesare. Tendința de separare a proprietății de control și apoi a controlului de certificare este consistentă tendinței de diferențiere funcțională a societăților moderne. Managerul a funcționat ca instituție socială a societăților moderne, o instituție modelată cognitiv (practici, rutine), dar și valoric (responsabilitate, autonomie, individualism). Urmare a procesului de construcție instituțională, el devine actorul investit cu capacitate acțională standardizată, produsă de către sistemul educațional, acreditat să conducă „științific” corporațiile și organizațiile de tot felul. Acesta asumă rolul de agent al
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
proceselor (managementul calității). Astfel de nevoi pentru bunuri valorizate social ale multiplilor constituenți ai organizației nu există În sine ca fapte naturale, obiective, independente de contextul social, ci sunt construcții culturale, fapte sociale. Ele țin mai degrabă de obiceiuri și rutine ce au o determinare sistematică, fiind social induse și integrabile Într-o logică socială mai cuprinzătoare legitimată, În ultimă instanță, printr-un tip de teleologie socială degajată din retorica publică. Aceasta include o definire și Înțelegere sociale ale eficacității (performanței
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de informații nu pot fi comunicate În relațiile de piață din cauza temerilor de acțiune oportunistă din partea partenerului. În al treilea rând, legăturile implicate presupun existența unor mecanisme de soluționare internă a conflictelor. Astfel de aranjamente constau În mod tipic din rutine de negociere și ajustare mutuală care rezolvă problemele În mod flexibil. Ele sunt diferite de cele oferite de piață, cum ar fi „abandonul” (Hirschman, 1970, 1999), deoarece Învățarea privind propriile greșeli (semnalizarea) este explicită, mai degrabă decât inferată din acțiunile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
agenții economici dețin informație completă și a arătat că actorii operează cu reprezentări ale mediului În deciziile pe care le adoptă. Aceste reprezentări sunt determinate de capacitatea cognitivă a indivizilor care, la rândul ei, este subiect al modelării instituționale. Obiceiurile, rutinele, strategiile practice instituite furnizează cadrul cognitiv pentru transformarea informațiilor În cunoaștere, iar acestea presupun reasertarea non-deliberativă și autoactualizantă a experiențelor și comportamentelor anterioare determinând o importantă opacitate cognitivă față de informația disonantă. Informația nouă este filtrată prin prisma obiceiurilor instituite, formate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și mai mare influență și control. Înrâurirea și controlul direcționează Însă procesele atenționale care selectează anumite informații, considerate strategice, În defavoarea altora; ele devin astfel procese politice, determinate de propria structură de influență din organizație, altfel spus, sunt implicate de practicile, rutinele, obiceiurile instituite la nivel organizațional. În acest context, al organizării sociale (fie În cadrul unei organizații sau Într-un câmp organizațional) ca sistem politic menținut printr-o coaliție viabilă de susținere, problema este aceea a stabilizării coaliției, prin inducerea unor semnificații
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
iar câștigarea luptei presupune legitimizarea uneia dintre concepțiile concurente. Logica poate fi extinsă la nivelul oricărei forme de stabilizare a proceselor cooperatoare. În câmpul organizațional, scopul fundamental urmărit de actori este supraviețuirea „construcției” și menținerea statu-quoului. Nu În ultimul rând, rutinele și practicile instituite sunt rezultante ale felului În care organizația a interpretat și a răspuns cerințelor percepute ale mediului În trecut, procesele atenționale fiind centrate pe ceea ce a fost important În trecut, și nu pe prospectarea viitorului. În acest fel
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
capital deținute de celelalte firme.” (2000:237 - 8). În acest context, tendința de reproducere a structurii este imanentă structurii Înseși a câmpului: o structură dată stabilește „regularități Înscrise În jocuri recurente” care fac câmpul predictibil și instituie strategii practice transmisibile („rutine”) fondate pe așteptări și obișnuințe. Aceste rutine constituie ceea ce vom numi o „logică” a câmpului. Rațiunea câmpului este instituită de către actori (proprietari, manageri, forță de muncă, administratori și clienți) generând strategiile practice ale acestora; ea emerge inițial din acțiunea strategică
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
8). În acest context, tendința de reproducere a structurii este imanentă structurii Înseși a câmpului: o structură dată stabilește „regularități Înscrise În jocuri recurente” care fac câmpul predictibil și instituie strategii practice transmisibile („rutine”) fondate pe așteptări și obișnuințe. Aceste rutine constituie ceea ce vom numi o „logică” a câmpului. Rațiunea câmpului este instituită de către actori (proprietari, manageri, forță de muncă, administratori și clienți) generând strategiile practice ale acestora; ea emerge inițial din acțiunea strategică (politică - Holm, 1995 - vezi capitolul V.4
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
devine termenul cel mai popular al filosofiei conservatoare” (Baradatxe "„Baradat,Leon", 2000, p. 28). Conservatorismul de stânga nu se opune direct și explicit capitalismului și democrației, ci se opune acelor categorii de schimbări care zdruncină adânc siguranța și stabilitatea. Este rutină instituționalizată. De aceea, orice ideologiexe "„ideologie" a emancipării îi este ostilă 25 (feminismul cu atât mai mult). Fiind orientat prioritar spre supraviețuire, conservatorismul de stânga promovează creșterea organică a economiei de piață și a democrației din economia centralizată și autoritarismul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sintetizeze cunoștințele În moduri variate și complexe, Învățând În același timp mai temeinic decât În cazul lucrului individual. Cerghit (1997) afirmă: Pedagogia modernă nu caută să impună nici un fel de rețetar rigid, ci, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesivă, indiferența etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a Învățământului pe noi trepte; ea nu se opune În nici un fel inițiativei și originalității individuale sau colective de regândire și reconsiderare În spirit creator a oricăror aspecte care privesc
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cu tulburări din spectrul autist nu va reacționa ca și ceilalți elevi, nu va căuta să intre În contact cu alți copii sau să ia parte la activități, așa cum fac majoritatea elevilor, ci va deveni anxios când nu se respectă rutina (rutina și abordările organizate ale procesului de Învățare sunt caracteristice unui astfel de elev); chiar dacă este greu de perceput cât de mult Înțelege elevul, se recomandă activități care să reducă anxietatea, să sprijine comunicarea, sarcini ce trebuie să includă o
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și abordările organizate ale procesului de Învățare sunt caracteristice unui astfel de elev); chiar dacă este greu de perceput cât de mult Înțelege elevul, se recomandă activități care să reducă anxietatea, să sprijine comunicarea, sarcini ce trebuie să includă o anumită rutină și organizare a secvențelor, calm și consecvență din partea educatorului, precum și spontaneitate, imaginație și creativitate, pentru a fi În măsură să valorifice rapid, În contexte instructiv-educative variate, elementele sau stimulii, uneori bizari, de care e atras copilul autist. Sindromul Asperger este
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a inventa povești; În cazul În care fac dovada unui interes față de personaje și istorii fictive, vor avea tendința să prefere caricaturile exagerate, precum poveștile din desene animate și cele de groază, În care sentimentele manifestate sunt exagerate), Încrederea În rutină (se bazează foarte mult pe rutină, preferă să urmeze zilnic același drum spre școală, atingând anumite obiecte În timp ce merg, Întâmplările neașteptate și schimbările rutinei pot provoca o anxietate crescută), stângăcie (atât În privința mișcărilor ample - coordonarea de ansamblu -, cât și În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
care fac dovada unui interes față de personaje și istorii fictive, vor avea tendința să prefere caricaturile exagerate, precum poveștile din desene animate și cele de groază, În care sentimentele manifestate sunt exagerate), Încrederea În rutină (se bazează foarte mult pe rutină, preferă să urmeze zilnic același drum spre școală, atingând anumite obiecte În timp ce merg, Întâmplările neașteptate și schimbările rutinei pot provoca o anxietate crescută), stângăcie (atât În privința mișcărilor ample - coordonarea de ansamblu -, cât și În cea a mișcărilor limitate, cum ar
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
poveștile din desene animate și cele de groază, În care sentimentele manifestate sunt exagerate), Încrederea În rutină (se bazează foarte mult pe rutină, preferă să urmeze zilnic același drum spre școală, atingând anumite obiecte În timp ce merg, Întâmplările neașteptate și schimbările rutinei pot provoca o anxietate crescută), stângăcie (atât În privința mișcărilor ample - coordonarea de ansamblu -, cât și În cea a mișcărilor limitate, cum ar fi scrisul). Din punctul de vedere al procesului de Învățare, elevii cu sindrom Asperger preferă rutina și devin
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și schimbările rutinei pot provoca o anxietate crescută), stângăcie (atât În privința mișcărilor ample - coordonarea de ansamblu -, cât și În cea a mișcărilor limitate, cum ar fi scrisul). Din punctul de vedere al procesului de Învățare, elevii cu sindrom Asperger preferă rutina și devin anxioși dacă aceasta se schimbă; lipsa de empatie, de Îndemânare, stângăcia le creează dificultăți În Înțelegerea și rezolvarea corectă a sarcinilor școlare, dar pot avea o memorie neobișnuit de precisă În privința detaliilor, a faptelor și a cifrelor. Se
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Este adus în discuție climatul de la locul de muncă datorită unor stări de agresiune, regresie ca forme de manifestare frustrărilor. Agresiunea se poate manifesta verbal (dezaprobare permanentă a acțiuniloră, regresia se poate prezenta prin purtări stereotipe, concentrare asupra sarcinilor de rutină, abținerea de la implicarea în rezolvarea constructivă a diferitelor sarcini. Toate aspectele legate de organizație sunt importante pentru managerii care vor să aibă succes și să conducă angajații spre performanțe deosebite, cu atât mai mult pentru mangerii care activează în domeniul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
carte ce ar merita astăzi o reeditare. Unui număr de opt codificatori, patru profesioniști și patru studenți, li s-a cerut efectuarea a 10 operații de postcodificare, pentru întrebări din 400 de chestionare. La cele mai simple întrebări - cele de rutină - s-a atins o proporție de până la 91% din cazuri (dintre cele 400) în care toți cei opt au codificat la fel. La cele mai dificile întrebări - acolo unde conținutul răspunsurilor la una și aceeași întrebare trebuia condensat în mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și ironiile și ifosele unui intelectual. Cu toate acestea, nici o inteligență deosebită și nici un nivel de instrucție prea înalt nu folosesc în cercetare. Persoanele cu standard cultural înalt ajung să se plictisească foarte repede de șirul lung de operații de rutină pe care le presupune completarea unui număr de chestionare. Ei vor încerca probabil să varieze activitatea, intervenind în chestionar prin schimbarea ordinii sau formulării întrebării ori chiar încercând să găsească alte mijloace de a parveni la informația căutată. Mai mult
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
genetică unei anumite tulburări sunt necesare pentru a evalua complementar validitatea clinică a unui test genetic 6.4.3 Utilitatea clinică A fost definită ca fiind dată de riscurile și beneficiile asociate cu utilizarea unui test în practica clinică de rutină. Un test genetic este necesar să fie evaluat în contexul probabilității unor rezultate optimizate drept consecință a rezultatelor sale. Utilitatea clinică ține cont de istoricul bolii (cine trebuie testat și când anume; care este istoricul natural al bolii cu și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]