KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...90 91 92 ...153 >

3,819 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916

Balcanilor. Aceste strategice pozițiuni nu se iau așa de lesne din mîinele rușilor, căci 5. 000 de oameni pot ține pe loc 100. 000 oameni. Cât pentru Dobrogea, că a fost evacuată de ruși, nici nu este de gîndit! Rușii sânt tăbărâți pe valul lui Traian. Ei au acolo tunuri de toate mărimile și este cu neputință de a se apropia turcii pe acolo. La 19 iulie trecut două monitoare turcești au venit la Kiustendje noaptea și de la oarele 11 - 2

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Silistra, în apropierea de Rasovata. Rușii, văzîndu-i, s-au dus [în] întîmpinarea lor cu vaporul român Fulgerul, din care cauză monitoarele turcești au fost silite de a o lua la sănătoasă, și rușii i-au lăsat. Turcii, văzând că nu sânt urmăriți, au oprit monitoarele. Noaptea, marinarii ruși s-au strecurat și le-au împresurat cu torpile și cu modul acesta încă două monitoare turcești rămân nepracticabile, și cari desigur în curând sau vor fi azvârlite în aer sau se vor

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
trebuință, Suleiman Pașa poate să treacă, deoarece sosește prea târziu. Faptul că Suleiman Pașa se opintește a străbate cu orice preț prin strâmtorile de la Șipca ne mai încredințază că situația corpurilor turcești din Bulgaria e critică și că astfel, precum sânt astăzi dizlocate, ele nu sânt capabile de acțiune. Dacă dar astăzi ori mâne ne-ar sosi știrea că rușii nu mai vor să se sacrifice pentru apărarea trecătorii de la Șipca și că Suleiman Pașa înaintează vom trebui să ne așteptăm

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
paragraf 2. Va să zică "cercetările logice" ale lui Trendelenburg sânt citate o dată ca op întreg întrebuințat, de patru ori cu indicații speciale; Logica lui Mill asemenea o dată, ca op întreg întrebuințat, de șese ori cu indicații speciale. Aceste două opuri numai sânt deci citate de douăsprezece ori pentru un text de 40 paragrafi, pe 50 de file. Și, fiindcă special de la Mill d. recenzent scoate două pasaje traduse ad literam, zice plagiat. Ciudat mai trebuie să mai fie și plagiatorul acela care

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
literam, zice plagiat. Ciudat mai trebuie să mai fie și plagiatorul acela care citează în douăsprezece {EminescuOpIX 423} rânduri pe cei pe care-i pe plagiază. Trebuie apoi să însemnăm în mod hotărâtor că citatele d-lui Maiorescu nici nu sânt scrise ca să arate care autori anume au servit la compilarea cărții sale (căci orice carte de școală secundară e cu atât mai bună cu cât este un compilat mai bine aranjat al formulărilor celor mai exacte și mai limpezi din

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
autori anume au servit la compilarea cărții sale (căci orice carte de școală secundară e cu atât mai bună cu cât este un compilat mai bine aranjat al formulărilor celor mai exacte și mai limpezi din știința respectivă); ci ele sânt scrise "cu restrângerea la acele pasage din a căror studiare să se tragă în adevăr un folos pentru lămurirea întrebărilor atinse în text". Căci dacă ele ar fi fost scrise "în scop de a aduna multe nume de autori" atunce

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
întîmplă aceasta îndealtfel în concluzia categorică, ci se esprimă fără nici un fel de legătură existența pură a noțiunii medie (A). Prin aceasta se și descopere existența predicatului (B) în mod gol și dezlipit. Dacă numărăm în concluzie trei termeni, aicea sânt deocamdată numai doi, și existența, cel mai abstract rezultat al intuițiunii, apare incolor ca al treilea. Pe când în concluzia categorică (după sensul general) existența se presupune pentru că cele singulare care repaoză pe baza lor apar în propositio minor, pe când deci

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
de cătră învățătorii practici și competenți. Căci numai astfel se și crează o adevărată literatură didactică: prin munca comună a întregului corp învățătoresc. O carte relativ mai bună puindu-se în școale, învățătorii bagă de samă care părți ale materiei sânt prea greu formulate pentru priceperea copiilor, își fac observările, iar autorul în urmă preface ceea ce recunoaște el însuși că e prea greu stilizat. Stilul cărții e mai narativ decât a altor manuale, limba mai populară (deci mai bună) și toată

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
de două ori în paralelă. O dată se-nchipuiește că copilul întreabă și învățătorul răspunde, încît fiecare învățător își poate prepara materia în acest mod; altă dată - în rezumatele scurte, de învățat pe de rost - învățătorul întreabă și copilul răspunde. Aceste rezumate sânt limpezi și scrise în scurte propoziții principale. Cartea e editată de d. Dimitrie Daniel, librar din Iași (strada mare), iar prețul amânduror părților e de un leu nou. [4 septembrie 1887] ["CU TOATĂ BUCURIA UNGURILOR... Cu toată bucuria ungurilor și

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
prielnice sănătății, căci aici se stârnesc un fel de friguri și locuitorii nu ajung la vreo vârstă de bătrâneță adâncă; un om de 70 {EminescuOpIX 430} de ani și încă cel mult de 80 este de-a mirarea. Pe când dincolo sânt munți cu pomi și cu alți copaci roditori, pintre cari curg apele cele limpezi care dintr-o parte și dintr-alta de pe vârfurile munților se pogoară la vale cu un sunet preafrumos pe aceste laturi, facîndu-le asemenea unei mândre grădini

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
el aproape în unghiul țării, iar de la miazănoapte se vede de lângă apa Ceremușului, unde numai hotarăle Moldovii, ale țării leșești ș-ale Ardealului se lovesc. Prin năsipul pîrăielor ce se încep din munți se găsește praf de aur, prin codri sânt cerbi, ciute, căprioare, bivoli sălbatici și, în munții despre apus, o fiară pe care moldovenii o numesc zimbru. La mărime ca un bou domestic, la cap mai mic, grumazii mai mari, la pântece subțiratec, mai înalt în picioare, cornele, ei

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
sălbatici și, în munții despre apus, o fiară pe care moldovenii o numesc zimbru. La mărime ca un bou domestic, la cap mai mic, grumazii mai mari, la pântece subțiratec, mai înalt în picioare, cornele, ei stau drept în sus, sânt ascuțite și numai puțin plecate într-o parte. Fiară sălbatecă și iute, poate să saie ca și caprele de pe-o stâncă pe alta. Pe lângă hotară, despre câmpuri, sânt mari cârduri de cai sălbateci. Oile cele sălbatice caută de pășune

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
țăranii sânt oameni slobozi și așa au ei o volnicie ca un chip de republică, precum în Cîmpul-lung din ținutul Sucevei. Târgoveții de pre la orașe și târguri sânt moldoveni adevărați și fac neguțătorii cu negoață de mînule lor. Boierii sânt curați moldoveni și socotesc începerea lor de la râmleni că se trage. Ei sânt împărțiți în trei stări: în cea dentîi sânt boierii acei pe carii îi rânduiește domnul în trebile țării, într-al doilea curtenii sau oamenii cari au de

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Târgoveții de pre la orașe și târguri sânt moldoveni adevărați și fac neguțătorii cu negoață de mînule lor. Boierii sânt curați moldoveni și socotesc începerea lor de la râmleni că se trage. Ei sânt împărțiți în trei stări: în cea dentîi sânt boierii acei pe carii îi rânduiește domnul în trebile țării, într-al doilea curtenii sau oamenii cari au de moștenire case și sate, întru al treilea sânt călărimea slujitorilor, care pentru veniturile moșiilor ce li s-au dăruit lor de la

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
acei pe carii îi rânduiește domnul în trebile țării, într-al doilea curtenii sau oamenii cari au de moștenire case și sate, întru al treilea sânt călărimea slujitorilor, care pentru veniturile moșiilor ce li s-au dăruit lor de la Domni sânt datori numai cu a lor cheltuială să iasă cu domnii la oaste. În sfârșit, sânt răzeșii, cari mai bine s-ar chema oameni de țară, slobozi, ca și partea boierească, numai că acești de pe urmă nu au case țărănești sub

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Conferința ținută de d-nii Vasile Alexandri și Iorgu Vîrnav Liteano în profitul societăței de binefacere pentru ostașii români răniți au produs preste una mie lei noi. D. Vasile Alexandri au început prin a arăta că eroii noștri de la Plevna nu sânt mai pe jos decât eroii de la Racova și Călugăreni. Care este poetul acela atât de genial, zise d-sa, care să poată descrie în adevăratele sale colori bravura ostașilor romîni! Fiecare soldat când ține arma în mână coprinde în sine

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
reînceapă lupta având deplină încredere că de astădată, cunoscând mai bine culcușul vrăjmașului, îl va îngenunchea. Nu credem de prisos a aminti că această divizie a patra este aceea care au luat cu asalt reduta Grivița. Și, dacă accentuăm că sânt numai moldoveni în ea, o facem pentru că ziarele din București par a ignora cu totul această împrejurare. Tot în privirea acestei lupte A. S. I. Marele Duce Nicolaie telegrafiază următoarele: La 7 octombrie sara reduta în acea zi fusese luată cu

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
făcut Dumnezeu. Dacă pielița redactorilor "Telegrafului" e mai smadă decât a noastră și originea așa de neaoșă încît n-au dreptul de a se numi nici moldoveni, nici munteni, ni se pare că nu noi sîntem de învinovățit pentru aceasta. Sânt și la noi și cam pretutindeni asemenea isteți, cari cred că tot ce zboară se mănâncă; noi mai facem și deosebiri și nu aruncăm pe toată lumea în căldarea patimelor momentane, pentru a-i scoate sau albi sau negri, după plac

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
cu neputință dezvoltarea economică sănătoasă și liniștea politică între popoară și e redijat de oameni cari nu sânt în inima lor nici austriaci, nici germani, ci speculanți cutezători, ca și unii redactori din București, cari pentru trecerea mărfii lor tipărite sânt în stare să atingă și să zădărască simțirile cele mai sfinte pe care le are un om sau un popor. În fine e cu totul de prisos a mai discuta, căci ceea ce am zis noi e pe deplin adevărat. Divizia

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
avut pierderi simțitoare și e azi în rezervă. N-am zis nici mai mult nici mai puțin, ci am împărtășit neted o faptă care interesează în gradul cel mai mare provincia noastră în genere, Iașii îndeosebi, căci în acea divizie sânt și oștenii din județul și orașul nostru. Dacă adevărul neted și fără încunjur supără pe unele ziare bizantine și învechite în minciuni și apucături din București nu e vina noastră. Adevăr și mântuire sânt în ochii noștri identice, și acest

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Iașii îndeosebi, căci în acea divizie sânt și oștenii din județul și orașul nostru. Dacă adevărul neted și fără încunjur supără pe unele ziare bizantine și învechite în minciuni și apucături din București nu e vina noastră. Adevăr și mântuire sânt în ochii noștri identice, și acest izvor curat nu poate supăra decât pe răi și pe netrebnici. [21 octombrie 1877] SINUCIDERE ["ÎN HOTEL DE PARIS... În Hotel de Paris în noaptea de joi spre vineri, pe la 11 oare, s-a

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
probabilă ar fi comiterea unei sustrageri de 250 galbeni de la părintele său, cu care bani fugise la București, unde după câteva zile de prodigalitate și desfrânare, părintele său aflîndu-l, l-a urmărit imediat acolo. Atunci, părăsind Bucureștii, el a venit, sânt acum vreo 15 zile, în Iași și au găzduit la Hotel de Paris sub numele mai sus citat. În Iași au contractat relații intime cu mai multe din acele figuri a căror foarte îndoielnică onorabilitate au știut să-l introducă

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Berlin. Mai multe ziare pronunță numele d-lui duce Decazes pentru ambasada din Berlin, dar nu este încă nimic decis în această privință. O telegramă a ziarului Le Nord spune că câteva rezultate ale alegerilor pentru consiliile generale din Franța sânt cunoscute până la 5 noiemvrie; Dl. Broglie a căzut contra d-lui Fouquet bonapartist, amiralul La Ronciere-Le Noury au căzut contra candidatului republican. Telegrama în chestiune mai adaoge că este imposibil de a se judeca despre rezultatul final. Totuși se pare

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
independente. {EminescuOpIX 439} În ceea ce privește postavurile, tariful trebuie să fie, conform cerinței Germaniei, formulat de cătră d. Hasselbach, stabilit pe o bază echitabilă și îndeajuns de liberschimbist. Acest tarif va fi prezentat săptămâna viitoare parlamentului. Dispozițiunele care regulează procedările de perfecționare sânt menținute. Îndată ce tariful va fi fixat, Austria are intențiunea să angajeze cu Germania negocieri nouă având de obiect concesiunea reciprocă a dreptului de națiunea cea mai favorizată. [30 octombrie 1877] ITALIA ["ZIARUL "TIMES"... "] Ziarul Times publică o depeșă din Roma

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
încît sânt în fericita pozițiune de a vă putea anunța cumcă nu putem avea decât o reușită cât se poate de bună și de frumoasă. Cât despre regim, el nu ne poate împiedeca de loc, pentru că serbări de asemenea natură sânt permise în întregul Austriei, și nu numai că sânt permise, ci sânt un drept esențial al vieței constituționale. Alte împregiurări iar nu mai sânt în stare de a opri cursul lucrurilor, căci ideea și-a făcut calea în inimile oamenilor

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]