6,936 matches
-
fermecătorul defileu al Oltului. Descoperită din întâmplare de către doi călugări ai M-rei Cozia în 1848, apa de Caciulata a devenit curând apoi cură obișnuită a boierilor care veneau aci în vilegiatura. Datorită unuia dintre ei, A. Golescu, izvorul a fost săpat și aparat de inundațiile Oltului, iar renumele ”apei puturoase” de la Caciulata a trecut și dincolo de granițele țării. Însuși Napoleon al III-lea care suferea de gravela, sfătuit de Dr. Davilla, urma să facă în 1869, o cură de Caciulata, dar
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
Mircea a ales acest loc pentru a se odihni în veci trădează că era un bun creștin, un pasionat de locuri speciale dar și un strateg pe măsură, defileul Oltului oferind apărarea cea mai bună, acolo unde lucrarea Oltului a săpat adânc în stânci greu de pătruns. Calimanestenii trebuie să fie mândri că mănăstirea găzduiește trupul unui așa mare domnitor alături de Teofana, mama lui Mihai Viteazul. Că orașul s-a dezvoltat mai întâi în jurul Coziei este fără îndoială, dat fiind dimensiunile
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
dezvoltă însă pe o deschidere uneori până la 10 Km pentru că apoi să se continue cu o prelungire numită Seaca, ultimul cătun fiind cel al Gurii Văii, unde lărgimea plaiurilor capătă o mărime semnificativă. Existența termelor de la Bivolari, castrele române, drumul săpat în defileu încă din vremea românilor mărturisesc - dacă mai e nevoie - latinitatea noastră că de altfel și existența unui templu păgân aflat în curtea mănăstirii Cozia zidit de daci dar dărâmat în timpul lui Bibescu voda1(*. Că meleagurile au fost populate
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
a Oltului, numită Călimănești - loc plin de istorie peste care timpul și vicisitudinile n-au reușit să-i știrbească din faima și frumusețe”. Dan Zamfirache Cairo - 2006 Prefață Meleagurile vâlcene, cele scăldate de valurile spumegate altădată ale Oltului ce au săpat la poalele munților poartă de netrecut a Turnului Roșu și un defileu până la străvechea Cozie, înscriu azi o pagină nouă în istoria stațiunii Călimănești atestata din timpul domnitorului Mircea cel Bătrân - ctitorul așezării - ce va împlini în 2038 venerabila vârstă
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
unui meșteșug aparte, chiar unic în zonă. Nu am uitat binenteles locurile pline de istorie, monumentele, mănăstirea Cozia, masa lui Traian, Schitul Ostrov, bisericile, castrul român de la Bivolari și drumul care străbate șerpuind un defileu sălbatic dar mai ales pitoresc, săpat în stâncă încă de pe vremea românilor. Un capitol special l-am consacrat minunatului loc care a fost insula paradisiacă Ostrov, formată de cele două brațe ale Oltului, loc de referință al orașului, unde oamenii și acum mai scapă câte o
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
lume totul e trecător, nimic nu rămâne în urmă decât minunile create să dureze în timp. La intrare te întâmpină o alee principala însoțită de canalul de apă în care se oglindește spendid Taj-ul. Pereții interiori sunt împodobiți cu modele săpate în marmură albă fiind acoperite cu pietre prețioase și semiprețioase. E vorba de o tehnică specială denumită pietra dura. În mijloc se află un mormânt mic și gingaș asemeni lui Mumtaz. Alături de soția iubita se odihnește trupul lui Shah Jahan
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
ARGHEZI Autor: Daniel Samuel Petrila Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului [română - rromani] Între două nopți - Tudor Arghezi - Mi-am împlîntat lopată tăioasa în odaie. Afară bătea vîntul. Afară era ploaie. Și mi-am săpat odaia departe subt pămînt. Afară bătea ploaia. Afară era vînt. Am aruncat pămîntul din groapa, pe fereastră. Pămîntul era negru: perdeaua lui, albastră. S-a ridicat la geamuri pămîntul pînă sus. Cît lumea-i era piscul, și-n pisc plîngea
TUDOR ARGHEZI de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344157_a_345486]
-
departe subt pămînt. Afară bătea ploaia. Afară era vînt. Am aruncat pămîntul din groapa, pe fereastră. Pămîntul era negru: perdeaua lui, albastră. S-a ridicat la geamuri pămîntul pînă sus. Cît lumea-i era piscul, și-n pisc plîngea Isus. Săpînd s-a rupt lopată. Cel ce-o știrbise, iată-l, Cu moaștele-i de piatră, fusese însuș Tatăl. Și m-am intors prin timpuri, pe unde-am scoborît, Si in odaia goală din nou mi-a fost urît. Și am
TUDOR ARGHEZI de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344157_a_345486]
-
Ande le droma la Seviliakă. Păru-i este alb Parne și lakă bal Și ochii-i strălucesc. Thai lakă yakha strafian. Fetelor, Sheialen, Trageți perdelele! Tsîrden le uluva! În jurul capului ei, Truial lakă shărestar, Un șarpe galben se încolăcește, Îk sap jîlto amboldel-pe, Și ea visează la dans Thai voi suno dikhăl khelibaste Cu admiratori ai zilelor de mult apuse. Kamlivalentsa le nakhle ghesengă. Fetelor, Sheialen, Trageți perdelele! Tsîrden le uluva! Străzile sunt închise, Le droma și phandadine, Dar în funduri
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
parte, Când intri cu lămpașu-n șut, băiete, În praful cel mai greu ce te-mparte În foamea ce-a trecut și-o nouă sete! AURUL DIN VALEA SEACĂ Marie Thérèse, a „Europei soacră” Trimis-a la Băița nemți destoinici Să sape fără semeni tărăboinici În Seaca Vale după roca sacră, Ce în coroana de-aur tot consacră Habsburgii atât de vechi,creștini, războinici, Prin toată-mpărăția, practici, roinici, Să-mpodobească funerara lacră. „Austriei i-e hărăzită-o lume”, Scriau prin A
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
Ascunse între stânci sau prin tufișuri, Sătenii au văzut lumini de-agată, O ceață verde-albastră-nrourată. Păreau în întunerec luminișuri, Cu-aprinderi, stingeri, sclipăt, clocotișuri Și parcă chiar de beznă atârnate. Unii au fugit de spaimă, alții însă Au prins să sape lacomi dup-odoare Sub flama lămpii cu carbid, neunsă, Dar n-au găsit nimica în căldare... Fost-a blestem ori boală nepătrunsă? Toți au murit după a lor cătare... DESCOPERIREA ZĂCĂMÂNTULUI DE URANIU Când nemții-au prins să dibuiască locul
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de devreme, ca să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă, producând destulă pagubă, că erau stoluri întregi aciuiați prin tufele de gărdurariță și mure de la movila lui Mihalcea. Se apuca tata să săpe o groapă spre drumul din capătul lotului, peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care așeza niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legați cu șfori
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
mi-a spus bunica, că trebuie să ne așteptăm la o iarnă foarte grea, cu multă zăpadă și așa a și fost. În acea iarnă zăpada așezată peste sat a fost și de peste doi metri. Tata a fost nevoit sa sape tunel de la ușa casei, spre grajduri, să poată da de mâncare la animale și să le asigure aerisirea. A trebuit să iasă din casă prin pod și apoi pe cucuveaua casei. În acea iarnă, s-au întrerupt toate legăturile cu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
ca pesta - amărăciunea Și s-ar deschide-a iadului genunea Întunecată-a Răului. Săracă Ar deveni cu totul, prostănacă, Lumea cu laica ei, înțelepciunea... Dar veghea nu se dă bătută-n Munte, Muncită de nesomn, spre ziuă-nvinge Și-adânciturile săpate-n frunte Le netezește; patimile stinge. Îngeri bătrâni , cu pletele cărunte Împing poporul tânăr înainte... Pilda talanților povestită în Muntele Athos (I) ΄nainte de-a urca spre Sfântul Templu, Stăpânul din Egina - ndepărtată, Celor trei slugi le-a poruncit deîndată
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
topit plumbul de la un glonț rămas de pe timpul războiului, mai ales că în magaziile din curte fusese încartiruit un pluton de soldați din armata sovietică, când au intrat în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
printre ramurile copacilor și peste câmpia acoperită de galbenul florilor de sânziene cărora le purta polenul până la cei doi îndrăgostiți. El le învăluia trupurile înlănțuite, poleindu-le cu aur. Noaptea se lăsase încetișor, iar licuricii luminau, precum stelele, în "râurile" săpate de timp în scoarța veche a bătrânului stejar. Sub coroana bogată, trupurile îmbrățișate, în clipa magică, se contopeau cu trunchiul arborelui ce părea bătut în diamante, ca și cum Cerul le consfințea dragostea. Cărarea secretă, începea sub stejar, șerpuia printre munții cei
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]
-
aurul are un loc de unde este scos ca să fie curățit. Fierul se scoate din pământ, si piatră se topește ca să dea arama. Omul pune capăt întunericului, cercetează până în ținuturile cele mai adânci pietrele ascunse în negura și în umbră morții. Sapă o fântână departe de locurile locuite; picioarele nu-i mai sunt de ajutor, stă atârnat și se clatină departe de locuințele omenești. Pământul, de unde iese pâinea este răscolit în lăuntrul lui că de foc, pietrele lui cuprind safir, și în
CARTEA CARTILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343634_a_344963]
-
pradă nu-i cunoaște cărarea. Ochiul vulturului n-a zărito, cele mai trufase dobitoace n-au călcat pe ea, si leul n-a trecut niciodată pe ea. Omul își pune mâna pe stâncă de cremene, si răstoarnă munții din rădăcina. Sapă șanțuri în stânci, si ochiul lui privește tot ce este de preț în ele. Oprește curgerea apelor, și scoate la lumină ce este ascuns.” O scriitoare inspirată spunea că așa cum pământul este brăzdat cu mine de aur și plin de
CARTEA CARTILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343634_a_344963]
-
acasă, în sat ,scrisori albastre ce anunțau moartea unui tată, copil, frate.Vremuri grele, suferințe.. Lacrimi, doruri scurse și neputințe. Pași spre un viitor nesigur si un prezent în lacrimi.. IRINA.. De fiecare dată am iubit adânc ca o ciutură săpată în dor de ape reci.Am cules flori, am căzut și m-am ridicat din colbul iubirii.Irina n-a făcut excepție.Ne vedeam la hore duminica, povesteam din cărțile citite apoi i-am cuprins buzele în strâmsoarea buzelor mele
INGERI CAPTIVI P 1 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343648_a_344977]
-
acasă, în sat ,scrisori albastre ce anunțau moartea unui tată, copil, frate.Vremuri grele, suferințe.. Lacrimi, doruri scurse și neputințe. Pași spre un viitor nesigur si un prezent în lacrimi.. IRINA.. De fiecare dată am iubit adânc ca o ciutură săpată în dor de ape reci.Am cules flori, am căzut și m-am ridicat din colbul iubirii.Irina n-a făcut excepție.Ne vedeam la hore duminica, povesteam din cărțile citite apoi i-am cuprins buzele în strâmsoarea buzelor mele
FLORIN CIPRIAN ISPAS [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
acasă, în sat ,scrisori albastre ce anunțau moartea unui tată, copil, frate.Vremuri grele, suferințe.. Lacrimi, doruri scurse și neputințe. Pași spre un viitor nesigur si un prezent în lacrimi.. IRINA.. De fiecare dată am iubit adânc ca o ciutură săpată în dor de ape reci.Am cules flori, am căzut și m-am ridicat din colbul iubirii.Irina n-a făcut excepție.Ne vedeam la hore duminica, povesteam din cărțile citite apoi i-am cuprins buzele în strâmsoarea buzelor mele
FLORIN CIPRIAN ISPAS [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
o tranziție, o reacomodare, nu un început. Parcă în urmă cu cincizeci de ani (nu!) mulți români strigau „Stalin și poporul rus, libertate ne-a adus!”?. Câți din ei strigau din convingere? Și totuși cântau, dansau, trăiau... chiar dacă frații lor săpau la canal! Și acum e la fel! Cântăm, dansăm, ne bucurăm de televizoare cu plasmă și de pașapoarte, chiar dacă pensionarii mai sapă încă la „canalul sărăciei”... Om bogat - om sărac, sau „cine poate, oase roade!”. C’est le capitalisme qui
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
libertate ne-a adus!”?. Câți din ei strigau din convingere? Și totuși cântau, dansau, trăiau... chiar dacă frații lor săpau la canal! Și acum e la fel! Cântăm, dansăm, ne bucurăm de televizoare cu plasmă și de pașapoarte, chiar dacă pensionarii mai sapă încă la „canalul sărăciei”... Om bogat - om sărac, sau „cine poate, oase roade!”. C’est le capitalisme qui nous rend pessimistes? Parcă pe vremea comuniștilor nu eram pesimiști? Libertatea ne-o construim noi, muncind mai mult și mai bine! Ce
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
Se hrăneste cu peste si nevertebrate. 5 Perioade critice Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit si cresterea puilor. Ambele sexe contribuie la construirea cuibului în malurile apelor, în galerii de aproximativ 1 m lungime. La capătul acestora este săpată o cameră mai largă si rotundă, în care femela depune ponta în lunile aprilie - mai. Cele 6-7 ouă sunt clocite cu rândul de către ambii părinți. Dimensiunea unui ou este de 22 x 19 mm. Perioada de incubație este de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
pesti mici si suficiente locuri de pândă. În perioada de reproducere preferă apa dulce față de cea sărată sau salmastră. Habitatele preferate pentru cuibărit sunt reprezentate de pâraie, râuri mici și canale cu maluri abrupte și nisipoase în care își sapă cuibul. 7 Fotografii Anexa II Tabelul 23B. Date specifice speciei Alcedo athis la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Specia Alcedo athis 2 Informații specifice speciei Specie identificată în majoritatea habitatelor acvatice din sit, la malul suprafețelor
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]