2,277 matches
-
vor arunca amândoi bucăți de pâine iar el îi va petrece ușor brațul după mijloc, în timp ce ea își va lăsa capul pe umărul lui, până ce gurile li se vor uni, răsfrângându-li-se imaginea răsturnată în apă într-o dublă sărutare. Destinul lor se va împlini acolo, pe malul de la Rădeana". Eleșteul e o oglindă ce amplifică, așadar, dorința, ce se impune, tiranic. Puterea de mistificație a femeii, chiar și atunci când lucrurile nu se petrec în vis, e atât de intensă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
făcea apologia "femeii-erou"), era de neînțeles un ideal pur estetic precum acela eminescian: " Dacă femeia e cochetă și ușoară constată ideologul socialist -, apoi vina este că se potrivește prea mult idealului ce și-a creat el însuși, ideal numai de sărutări și îmbrățoșări, ba prin codri, ba pe marea"132. Abia o dată cu generația următoare, la începutul noului veac, eminescianismul va fi receptat ca un fenomen "specific", provocând o mutație semnificativă a gustului și a culturii sentimentului în spațiul public românesc 133
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în acest "rol", ignorând-o, de fapt, ca femeie. Drept urmare, după episodul "lecturii îndrăgostite" Eminescu se simte profund tulburat, și nu din cauza farmecului irezistibil al cumnatei lui Maiorescu, ci de faptul că "lunga lui obsesie" își găsise leacul "într-o sărutare" gest salutar, menit a elucida natura relației dintre cei doi. În această stare euforică, de îndrăgostit plimbându-se nerăbdător pe sub fereastra iubitei ("postură" dictată în mod fatal de "temperamentul" său de "voyeur" și, nu mai puțin, de o venerabilă tradiție
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
aproximativ aceleași motive, m-am bucurat și de o altă absență: a unei persoane cu totul neavenite, o aia, înfigîndu-se cu tupeu, an de an, la vernisajele breslei, înmînînd (de ce ea?) plicurile cu premii și primind din partea premiaților (de ce?) deplasatele sărutări de mînă. Fleacuri. Important rămîne tonusul înalt antrenant al recentului vernisaj de la Europa. Unul oricum reconfortant-european. 25 decembrie America poate fi condusă (și) de un actor. De ce nu? A și fost. Ne amintim brusc de suplețea unui Regan. Brusc, pentru că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Theodosie mitropolitul, până l-au băgat în sfântul altar, pre poarta cea mare împărătească ... (Letopisețul Cantacuzinesc 190-91) Spre diferență de occident (cu excepția Castiliei, menționează Le Goff), în spațiul bizantin supusul îngenunchia în fața stăpânului său, pentru a-și pecetlui credința prin sărutarea mâinii ocrotitoare, subliniindu-se și în acest fel rolul proeminent al autocratului. Poziția de inferioritate este mai accentuată în acest tip de ceremonial, în care încheierea contractului prevede un triplu rol al mâinii: de a se întâlni cu cea a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dedicată hărțuirii sexuale, realizată de IMAS la cererea CPE concluzionează că hărțuirea sexuală este înțeleasă, de majoritatea subiecților, ca încercarea de a avea relații sexuale cu forța, prin amenințari sau promisiunea unei recompense, întâlniri amoroase cu promisiunea angajării/promovării, comportament (sărutări, atingeri nepotrivite, îmbrățisări) sau limbaj cu conotație sexuală, fără acordul persoanei. Gesturile și privirile nepotrivite sunt considerate într-o mai mică măsură drept hărțuire sexuală. Atitudinea subiecților cercetării față de hărțuirea sexuală este de condamnare. Marea majoritate (aproximativ 90%) consideră hărțuirea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
flacăra lumânărilor care alungă umbrele serii - cețoasă. Femeia așezată în fața oglinzii tocmai și-a părăsit tânărul amant și acum se pregătește să se întoarcă acasă. Da, am ghicit ce putea să simtă o femeie adulteră, seara, la coafor, între ultima sărutare de la o întâlnire la hotel și primele cuvinte, foarte banale, pe care va trebui să i le adreseze soțului ei... Fără ca eu însumi să pot să-mi explic, auzeam parcă vibrând o coardă în sufletul acelei femei. Inima mea răsuna
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a fi cei mai apropiați de alesul Domnului le dă dreptul de a se apropia primii de oamenii acestuia. Spectacolul puterii este acum pe cale să se Încheie: voievodul și mitropolitul intră În biserică pentru slujă, În vreme ce moaștele rămân afară „pentru sărutarea norodului”. Epilogul este rezervat Însă tot monarhului: după ce trupul sfintei revine În biserică „se petrece Domnul și beizadelile și cu boierii pe dedesubtul sfântului trup și apoi ducându-l În sfântul oltariu, Îl pun pe sfânta masă”. Către sfârșitul slujbei
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dar el implică forme de acces strict ierarhizate: oamenii sunt Întâi Înștiințați de direcțiile și etapele traseului (prin sunetul clopotelor), iar apoi sunt invitați să vină să sărute moaștele. Pozițiile În alai sunt strict definite, apropierea de moaște și ordinea sărutării acestora exprimând centralitatea În sistemele Puterii religioase și lumești. În plus, pe trunchiul principal al procesiunii se altoiesc elemente din alte ritualuri: mulți dintre cei care vin să sărute moaștele sunt la sfârșitul unui pelerinaj, ziua slujbei este precedată de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vânt răzleață și molatică, furișânduse prin ascunzătoarea-i răcoroasă de frunziș Întunecos, se abătu fără de veste prin Întinderea Înflorită din fața mea; iar sub mângâierea-i ușoară și trecătoare, florile Își plecară spre pământ fruntea lor drăgălașă, ca sub farmecul unei sărutări neașteptate. Oare ziditorul tuturor lucrurilor n-a așezat câte o 511 scânteie de viață și de simțire În fiice lucru, de la om până la firul de nisip?... De ce, dar, n-ar plânge florile sau nu s-ar bucura și ele cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Frunză dă o dezvoltare prolixă poeziilor, înclinând către poemul fluviu. Imaginile sunt uneori forțate ori aruncate cu facilitate. Peronul doarme în așternut» e prea de tot familiar. Iar viața (care oricum e o abstracție) prezentată ca o femeie îmbiind la sărutare sună a butadă: Zău, viața ni-i a naibii de frumoasă, Că-mi vine-n văzul lumii s-o sărut! Cu asemenea procedee prosopopeice, nu văd de ce o femeie n-ar săruta asociația vânătorilor. Rețin și unele înjosiri verbale: «director
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
evidente să nu se uite. — Bex! Chipul lui Suze se luminează brusc. — O, Doamne! Arăți fenomenal! — Suze! O Îmbrățișez cu putere, avînd totuși grijă să nu-i storcoșesc pruncul. — Ce faci? Și ce mai face drăguța de Clemmie? Depun o sărutare pe creștetul mic și bălai. — Ăsta e Wilfrid, spune Suze, colorîndu-se brusc. La naiba. Mereu Îi Încurc. Și, ca lucrurile să se complice și mai tare, Suze e total paranoică din cauza gîndului obsesiv că Wilfrid arată ca o fată. (Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
viața.) Dar fiecare cu ale lui. — Deci care e problema? Îmi Împreunez mîinile, Îndemnînd-o să Îndrăznească. — E atît de lipicios, nu mă lasă nici să respir. Mă sună de cel puțin zece ori pe zi, Îmi trimite felicitări acoperite de sărutări... Jess ridică privirea, cu o expresie disprețuitoare, și nu pot să nu-mi pară puțin rău pentru bietul de Tom. Săptămîna trecută a vrut să-și tatueze numele meu pe braț. M-a sunat să-mi spună ce vrea să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
variantele credinței (semnul crucii la ortodocși cu mâna dreaptă, fruntea, partea de jos a pieptului, umărul drept, umărul stâng) mâna dreaptă reprezintă suport pentru credință, ritmul fiind variabil; ridicarea mâinilor la rugăciune, împreunarea mâinilor (la nivelul pieptului și al stomacului), sărutarea icoanelor, sărutarea Evangheliei, cuminecarea, aprinderea unei lumânări, starea dreaptă, înclinată, ducerea darului la altar, închinăciunea, metania mare. Preotul poate să fie participant la liturghie și sărută în plus masa la altar, iar ca oficiant al ritualului împărtășește, binecuvântează, intră prin
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
semnul crucii la ortodocși cu mâna dreaptă, fruntea, partea de jos a pieptului, umărul drept, umărul stâng) mâna dreaptă reprezintă suport pentru credință, ritmul fiind variabil; ridicarea mâinilor la rugăciune, împreunarea mâinilor (la nivelul pieptului și al stomacului), sărutarea icoanelor, sărutarea Evangheliei, cuminecarea, aprinderea unei lumânări, starea dreaptă, înclinată, ducerea darului la altar, închinăciunea, metania mare. Preotul poate să fie participant la liturghie și sărută în plus masa la altar, iar ca oficiant al ritualului împărtășește, binecuvântează, intră prin ușile împărătești
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
întorcându-se către femeie, a zis lui Simon: "Vezi pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta și apă pe picioare nu Mi-ai dat; ea însă, cu lacrimi, Mi-a udat picioarele și le-a șters cu părul ei. Sărutare nu mi-ai dat; ea însă, de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele. De aceea îți zic: Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puțin, puțin iubește. Și a zis
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vorbe gingașe privindu-le în ochi, să știe a se face plăcuți, să nu se ferească a lăuda femeilor chipul, să nu fie zgârciți în promisiuni, ele atrag femeile. Să fie abili în a respecta capriciile femeilor, să le fure sărutări, să fie atenți și să bareze perfidia femeilor. Cum să păstreze tinerii femeile? Substituit lui Amor / Cupidon, autorul îi sfătuiește pe tineri să fie plăcuți, să adauge trupului frumos și îngrijit darurile sufletului prin instruire, să-și însușească cunoașterea artelor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în clipa aceea își amintește de iubirea lor, să-și atingă lobul urechii dacă vrea să-i reproșeze ceva iubitului ei. Poetul îndrăgostit este atât de gelos pe soțul ei, încât o îndeamnă să se ferească de îmbrățișările lui, de sărutările lui, să-i ucidă dorința prin refuzurile ei. O îndeamnă să-l amețească cu băuturi pe soțul ei pentru a se întâlni cu amantul torturat de dorință. Recunoaște că nu-și poate stăpâni patima și că se simte ca un
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
François Truffaut. Renumit mai ales pentru seria de filme cu Jean-Pierre Léaud În rolul lui Antoine Doinel (eroul autobiografic al lui Truffaut), Les quatre cents coups (Cele patru sute de lovituri, 1959), L’amour à vingt ans (1962) și Baisers volés (Sărutări furate, 1968), Truffaut era nu numai teoreticianul principal al revoluției din cinematograful francez, ci și exponentul său cel mai strălucit. Multe dintre creațiile sale - Jules et Jim (Jules și Jim, 1962), La peau douce (Pielea catifelată, 1964), Fahrenheit 451 (1966
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
style de Blaga, l'idée de la solitude du moi lyrique. Le découpage appliqué aux vers intervient aussi lorsque le traducteur tombe sur des figures difficilement transposables, qu'il sent le besoin d'expliciter ou d'interpréter : Cu genele ghicesc poetca sărutărilor de ieri. (Tămâie și fulgi) (Blaga, 2010 : 80) Mes cils deviennent le sentier/ des anciens baisers. (Encens et neige) (Miclău, 1978 : 231) Și l'on traduisait littéralement cette image, on aurait un texte du type : " À l'aide de mes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
temei, pe linia unui simbolism anticizant cu o notă onirică. "Un peisaj clasic cu o locuință semi-pompeiană la stânga, apărând după o perdea de chiparoși; la dreapta, sub arbori, un cuplu de îndrăgostiți, având drept fundal vasta câmpie. Ei sporovăiesc despre sărutări care durează pentru totdeauna, în timp ce pârâul fuge cu lebedele albe, care trec precum anii de fericire. În jurul casei, Orele sau Anotimpurile dansează o horă simbolică, marcând fără îndoială trecerea rapidă a iubirilor. Înțelegem că aceste alegorii sunt reprezentate de o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de sânge i-a adus într-o tavă de argint capul livid al Sfântului Ion, pe care ea-l privește cu nesațiu și cu satisfacția visului ce e gata să se împlinească... căci pe buzele ei vezi palpitând setea de sărutare, de sărutarea pe care i-o refuzase cu atâta dispreț... Da... îl va săruta... Și iat-o în alt tablou, întinsă în tot lungul corpului ei adolescent și nespus de armonios pe marmura ce se rumenește de reflexul pieliței ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
i-a adus într-o tavă de argint capul livid al Sfântului Ion, pe care ea-l privește cu nesațiu și cu satisfacția visului ce e gata să se împlinească... căci pe buzele ei vezi palpitând setea de sărutare, de sărutarea pe care i-o refuzase cu atâta dispreț... Da... îl va săruta... Și iat-o în alt tablou, întinsă în tot lungul corpului ei adolescent și nespus de armonios pe marmura ce se rumenește de reflexul pieliței ei luminoase, iat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Împărat. Un alt termen folosit În locul acestui substantiv ar fi fost inexpresiv. În strofa 11, substantivul „surâs” este provenit dintr-un verb, „a surâde”, evident mult mai expresiv decât „zâmbet”, sinonimul lui. „Privirea ta mă arde...” „crezământ” (40), „nemurire”, „sărutare” (41), „uitării” (58), „plânsul” (59), „Înotul” (68), „privire”, „iubire” (73), „prigoniri” (78), „cântare” (82), „durerea”, „uimirea” (92) etc Chiar dacă numărul substantivelor provenite din verbele la infinitiv și supin nu este mare În textul poemului „Luceafărul”, cele existente au darul amplificării
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În textul poemului „Luceafărul”, cele existente au darul amplificării valorii expresive a textului. Ele relevă acțiuni, procese care au avut loc, cu un ecou deosebit În sufletul receptorului. Cele mai multe din aceste substantive apar În replicile rostite de Luceafăr (chemarea, nemurirea, sărutare, nemuririi, privire, iubire). Cătălina rostește două dintre ele: „privirea” și „uitării”, Demiurgul două: „prigoniri” și „cântare”. În final, fascinat și Cătălin de lumea nemuririi rostește cuvintele: „gândirile”, „durerea”, „iubirea”, pe care le ia, cu siguranță de la Hiperion. Adjectivul stă deseori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]