5,987 matches
-
votanți în mare parte ai Partidului Comunist din Republica Moldova. În cazul în care nici un candidat nu întrunește mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de două săptămâni se va proceda la al doilea tur de scrutin cu doi candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin”. Așadar, regula de vot pentru alegerile locale generale din Republica Moldova este prin vot majoritar în două tururi, acestea având loc o dată la patru
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de două săptămâni se va proceda la al doilea tur de scrutin cu doi candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin”. Așadar, regula de vot pentru alegerile locale generale din Republica Moldova este prin vot majoritar în două tururi, acestea având loc o dată la patru ani. Din punctul de vedere al competiției politice, conform sondajelor, șansele cele mai mari pentru obținerea postului
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
În prima variantă (cea mai cunoscută) regula selectează, în ordinea numărului de voturi, candidații clasați pe primele două locuri dacă niciunul dintre aceștia nu întrunește o majoritate absolută a voturilor. Între aceștia din urmă se organizează un nou tur de scrutin și este declarat câștigător acel candidat care primește o majoritate simplă (majoritatea celor care nu absentează și care nu se abțin, în cazul în care abținerea este permisă). Din punct de vedere istoric, regula majorității reprezintă cel mai răspândit instrument
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
strategic în primul tur și campania negativă. Unele dintre efectele directe ale acestor comportamente sunt descurajarea prezenței la vot a alegătorilor candidaților minoritari, scăderea prezenței la vot și nesinceritate în exprimarea preferinței politice. De asemenea, organizarea a două tururi de scrutin conduce la mărirea costurilor de organizare a alegerilor și la creșterea timpului de desfășurare a acestora. Regula aprobării Regula aprobării este o metodă de vot prin care votanții pot alege (sau aproba) oricâți candidați doresc dintre cei disponibili. Nu există
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
între moderniști (susținătorii lui Condorcet) și apărătorii puterii absolute (Borda), privind modul în care diferite reguli de vot pot da câștigători diferiți. Răspunsul lui J.C. Borda la problema preferințelor ciclice este formulat în lucrarea sa Mémoire sur les élections au scrutin prezentată de autor în 1770 la Académie Royale des Sciences și publicată în 1789. Asumpția de la care pornește această regulă de vot este aceea că tăria susținerii pe care membrii unui grup o acordă unei alternative nu este dată exclusiv
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
sistemului electoral. În principal mă voi concentra asupra schimbărilor ce au avut loc referitor la regulile electorale, iar momentul apariției și natura acestora vor fi corelate cu indicatorii ce urmăresc cartelizarea sistemului de partide. În perioada 1990-2004, România a utilizat scrutinul proporțional cu liste prestabilite (închise), ordinea candidaților pe listă fiind stabilită de partidele politice. În România s a utilizat formula d’Hondt pentru transformarea voturilor obținute de un partid în mandate parlamentare. Varianta utilizată este cea a celor mai mari
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
celor mai mari medii: împarte succesiv numărul de voturi primite de lista unui partid printr-un număr de divizori până când toate locurile sunt distribuite. Divizorii sunt 1, 2, 3, 4 etc. La alegerile din anul 2008 s-a utili zat scrutinul uninominal cu respectarea principiului reprezentării pro porționale. Pragul electoral a fost de 0% la alegerile din 1990, crescând la 3% pentru alegerile din 1992 și 1996, apoi la 5% în cazul alegerilor din anii 2000, 2004 și 2008, pentru partide
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
uninominale, candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi este declarat câștigător, fiind însă necesară obținerea a mai mult de jumătate dintre voturi. Dacă niciunul dintre candidați nu îndeplinește această condiție, se organizează un al doilea tur de scrutin, în care concurează primii trei clasați, precum și orice candidat care a obținut mai mult de 15% din voturile exprimate în primul tur. În acest al doilea tur este declarat câștigător candidatul care obține cele mai multe voturi. Conform acestui sistem sunt distribuite
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
acestora. Principiul listei naționale are menirea de a crește proporționalitatea rezultatelor. Surplusul de voturi pe baza căruia se alocă aceste locuri se calculează astfel: pentru fiecare partid sunt adunate voturile obținute de candidații ce au concurat în primul tur de scrutin în circumscripțiile uninominale, dar nu au câștigat cu voturile rămase după alocarea locurilor conform formulei celor mai mari resturi. Numărul de locuri rezultat din adunarea celor 58 prevăzute de legea electorală cu cele nealocate la nivel regional (a doua etapă
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
Cu toate că în perioada 1988-1989 partidele politice din Ungaria au avut șansa de a-și construi structuri organizaționale similare celor întâlnite în cazul partidelor din democrațiile consolidate, ele nu au reușit să dezvolte legături durabile cu societatea. Mai mult, în urma primului scrutin democratic, din cele peste 100 de partide existente numai șase au devenit partide parlamentare. Conștentizând propria vulnerabilitate, partidele parlamentare au monopolizat scena politică, asigurându-și controlul asupra resurselor statului. În acest sens, centralitatea Parlamentului și rolul partidelor politice de principali
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
sistem electoral poate schimba logica de distribuție a mandatelor între partide și alianțe atunci când în sistem există alianțe sau partide care obțin mai multe majorități decât numărul de mandate la care aveau dreptul inițial. De asemenea, trebuie adăugat că utilizarea scrutinului uninominal creează stimulentele necesare pentru ca partidele să formeze alianțe electorale, crescându-și astfel șansele de a obține majoritatea voturilor în colegiile uninominale în care propun candidați (Cox, 1997). Implicațiile sistemul electoral mixt românesc pentru candidații din alegerile din 2008 și
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
oprobiul față de neo și criptocomunism dar fără coerența unui program cu suport doctrinar. Alegerile din 20 mai au acordat o majoritate confortabilă Frontului Salvării Naționale dar instigațiile au continuat în forme violente și după ce noua conducere a fost validată de scrutinul electoral. Tulburările provocate de aceleași grupuri antinaționale au determinat riposta minerilor din Valea Jiului sosiți să apere instituțiile statului (13-15 iunie). Incontestabil revoluția română a fost un eveniment epocal. Ea a marcat o răscruce în istorie deschizând calea pentru o viață
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
efect poate fi obținut și în continuare prin apariția altor partide. Scăderea accentuată a numărului de votanți s-a diminuat și s-a înregistrat o ușoară creștere la ultimele alegeri parlamentare din 2012 (41,72%) față de 2008 (39,2%). Față de scrutinul din 1992, la care au participat 76,29% din alegători, cel din 2012 a înregistrat o scădere de 34,57%. La alegerile din 2012, spre deosebire de 2008, au participat două alianțe electorale: USL (PSD + PNL) și ARD (PDL + FC + PNȚCD). În
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
de centru-dreapta. În privința alegerilor pentru Parlamentul European, se remarcă de asemenea o ușoară creștere a participării: de la 27,67% în 2009 la 32,44% în 2014. Creșterea are loc pe fundalul creșterii numărului de partide participante la acest tip de scrutin. Creșterea numărului de votanți în condițiile apariției unui partid care atrage pe cei nemulțumiți de partidele care reprezintă structura bipolară clasică stânga-dreapta a spectrului politic poate fi explicată pe baza unui model validat în știința politică. Acest model nu este
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
înfruntat un obstacol important: Adunarea Constituantă pe care toți revoluționarii au reclamat-o prin voturile lor vreme de decenii și căreia nu-i poate împiedica alegerea: el însuși a acuzat în cursul verii guvernul provizoriu că nu vrea să organizeze scrutinul. De pe 25 noiembrie până pe 9 decembrie întreaga Rusie votează pentru a-și alege deputații: din 41 de milioane de voturi exprimate, SR obțin 16 milioane (38%) și 370 de deputați, bolșevicii 10 milioane (24%) și 175 de deputați, K-D mai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a „democrația burghezi”, chiar dacă acesta este tot mai formal în Europa de Răsărit. Se organizează alegeri în Polonia, România, Ungaria, Bulgaria și Cehoslovacia. Comuniștii nu pot spera nicăieri obținerea majorității. și totuși, manipularea rezultatelor, arestările și eliminarea opozanților în ajunul scrutinului - în Polonia, în Bulgaria sau în România - le permit să câștige aceste alegeri. Partidele membre ale coalițiilor își păstrează încă poziții importante, îndeosebi social-democrații, când nu sunt chiar majoritare, ca în România, la scrutinul din octombrie 1946. Doar PC cehoslovac
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
arestările și eliminarea opozanților în ajunul scrutinului - în Polonia, în Bulgaria sau în România - le permit să câștige aceste alegeri. Partidele membre ale coalițiilor își păstrează încă poziții importante, îndeosebi social-democrații, când nu sunt chiar majoritare, ca în România, la scrutinul din octombrie 1946. Doar PC cehoslovac a câștigat alegerile legislative din mai 1946, fără a obține totuși majoritatea absolută a voturilor și a fotoliilor de deputați. Chiar înainte de cotitura din 1947, comuniștii organizează o politică de monopolizare a spațiului politic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mie de muncitori arestați. Garnizoana din Kronstadt își exprimă solidaritatea cu muncitorii din Petrograd și, pe 1 martie, sovietul insulei publică un manifest în care reclamă libertatea opiniei pentru curentele revoluționare, soviete alese în mod liber și pe bază de scrutin secret, încetarea încarcerărilor pe motive politice și a „comisarocrației”, încetarea rechiziționărilor forțate, dreptul țăranilor de a dispune după cum cred de cuviință de pământ și de surplusul recoltei lor. Guvernul bolșevic refuză orice negociere, susținând că este vorba de o contrarevoluție
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în Ucraina - până la „Revoluția portocalie” din 2004 - și în Belarus unde, atât pe plan constituțional, cât și al practicii politice, regimurile sunt semi-autoritare (Rusia, Ucraina) și autoritar (Belarus). Sistemul partidelor se află într-o situație de relativă instabilitate, favorizată de scrutinul proporțional care face ca modelul coalițiilor multipartite să domine, iar electorii au tendința ca la fiecare alegere să schimbe echipa conducătoare. Cazurile de majorități parlamentare fundamentate pe poziția dominantă a unui singur partid sunt rare (Belarus, Rusia). Rolul foștilor comuniști
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de facto, îndepărtează de putere guvernul aflat în exil. La fel, organizarea de alegeri libere este bine consemnată în declarația finală, însă este însoțită de mențiunea „de îndată ce e posibil”. în plus, Stalin respinge orice idee de mecanism de control al scrutinului. Cu alte cuvinte, Churchill și Roosevelt renunță la orice garanție asupra organizării de alegeri libere în Polonia. în sfârșit, în timp ce URSS a păstrat teritoriile anexate în 1939-1940 prin pactele germano-sovietice*, ea reclamă o extindere a teritoriului polonez spre vest, în defavoarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ar fi Cobden 7 și Proudhon 8, erau convinși că dispariția barierelor în schimburile comerciale reprezenta singura condiție pentru stabilirea unei armonii permanente între națiuni și ar putea conduce chiar la dispariția politicii internaționale. „La un oarecare viitor tur de scrutin”, spunea Cobden, „am putea probabil să vedem cum li se aplică testul «fără politică externă» celor care vor să devină reprezentanții circumscripțiilor libere”9. Pentru Marx și adepții săi, capitalismul stă la baza divergențelor internaționale și a războiului. Ei susțin
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
candidat și credințele sau preferințele partizane ale alegătorului. Suntem așadar confruntați cu un comportament care nu este „captiv” sau detașat de orice context, ci „tranzacțional”, În același timp structurat (cu referire la organizări simbolice) și supus fluctuațiilor (În funcție de tipul de scrutin, de miza consultării sau de gradul de mediatizare al campaniei). Vom conchide, În acord cu Raymond Ledrut, care, Într-o notă critică publicată cu puțină vreme Înaintea morții, ne reamintea că „dacă În actor sunt legate indisolubil, deși conform unor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
paradigma celor patru clivaje fundamentale. Ne întrebăm dacă acești analiști politici au citit cu adevărat sau doar au consultat opusculul lui Rae și Taylor, căci se prea poate ca prestigiul lui Douglas Rae, autorul unei lucrări paradigmatice asupra tipurilor de scrutin, să justifice asemenea referințe grăbite și necritice. Un alt motiv de fascinație pentru un text gol de orice conținut politic și care ar putea să vorbească la fel de bine despre tenis sau despre fluturi; crezându-se Condorcet, acești doi autori formalizează
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
această abordare este evidentă de la căderea electorală a SPR-RSČ referințele identitare, putând merge până la naționalism, sunt în mod particular puternice în discursul ODS și KSČM. În viziunea noastră partidele care n-au reușit să depășească pragul de 5% la diferite scrutine și care, prin urmare, nu atrag atenția cercetătorilor sau numai într-o manieră foarte precisă (astfel partidul pensionarilor, cu o denumire greu traductibilă, care trimite la ideea ameliorării sociale, suspectat în 1998 de a fi o mișcare comunistă acoperită), pot
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
etc. Totuși, în prezent, cetățenia nu mai este un aspect important al agendei publice. Legea asupra cetățeniei este mult mai importantă pentru politicienii care o consideră un excelent instrument pentru mobilizarea electoratului lor. Dată fiind situația etnică a Letoniei, sistemului scrutinului proporțional este cel mai adecvat, pentru că el permite grupurilor minoritare să aibă o reprezentare în parlament. Există un prag de 5% (ceea ce înseamnă că un partid trebuie să obțină acest procentaj la nivel național pentru a obține locuri în parlament
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]