4,690 matches
-
aripă a oblonului se putea deschide ca să pătrunzi în interior. Jean a rămas pe pervaz, gata să se prăbușească la orice suflare de vânt, iar eu am sărit, prin rama gea mului încrustată cu bucăți tăioase de cioburi, în camera scufundată-n penumbră. Era un dormitor cu mobilă veche: un pat larg, o oglindă, un scaun, un gheridon. Deasupra patu lui, un raft cu cărți groase, delabrate. Singura ușă, pe peretele opus ferestrei, era bătută-n cuie. Ulti mele raze ale
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
iar cerul cu creștetul ei de cariatidă, vorbind la mobilul al cărui ecran învăpăiat îi fulgera pe obraz, femeia profilată pe vânt și pe scoici n-a mai venit după-amiaza la plajă, și-atunci am știut că discul ei se scufundase în mare. Ajungea să privesc în jur ca să știu că plecase: băr bații și femeile zăceau pe nisip carbonizați, fu megând... Prin pielea crăpată le ieșiseră coastele acoperite de sare. Marea însăși se umpluse de alge băloase, mucuri de țigări
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
am pornit iarăși de-a lungul malului către vârfurile stâncilor ca să pot vedea în larg. Cred că ar fi trebuit să-mi fie foarte frică, dar eram prea intrigat și prea năucit. Câteva clipe mi-am lăsat mintea să se scufunde în ceață parcă și întreaga mea experiență de viață se anula, iar fantomele îi luau parcă locul. Ceea ce trăisem mi se părea totuși prea material, mai ales că îndurasem foamea, frigul și teama. Parcă trebuia să observ că nu era
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
Cred că nu știu încă ce este dragostea, îmi ziceam. Decât o simplă legătură fizică. Cred că sunt un dezastru pe lume, îmi ziceam. Mă simțeam ca pe o insulă, eu însumi parcă eram o insulă care se putea oricând scufunda și dispărea pentru vecie. Și iarăși se lăsase noaptea deasupra mării. Stăteam lungit pe spate, întins pe nisip. Marea îmi devenise casă, sursă de hrană și adăpost. Când noaptea mă învăluia, timpul se dilata parcă, ducându-mă în urmă cu
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
știa ce însemna noua lor legătură și cu ce s-ar putea alege el din asta, asta dacă se va alege cu ceva. Pentru ea, întâlnirile cu el însemnau diferența între a rămâne pe linia de plutire și a se scufunda. După o nouă zi în haosul noului regat al lui Mark, se pomenea că inventează pretexte ca să ia legătura cu Daniel. Față de el putea exprima orice, de la cea mai nebunească speranță legată de ultimul triumf minuscul al lui Mark, până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de proiect de restaurare a preriei. Pe verandă e bătut în cuie un panou negru cu portocaliu, INTRAREA INTERZISĂ, care e o glumă. Nimeni n-a mai locuit aici de ani întregi. Dacă e să fim sinceri, familia Schluter a scufundat de tot șandramaua, iar locatarii care au urmat n-au fost nici unul în stare s-o refacă. Părăsită din ’99, dar acum e prima oară când vine el s-o vadă. Șopronul se înclină rău spre dreapta, de zici că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
străzi gonește pe lângă ei. Producătoare la Cablenation News. Știi tu: găsești un subiect piperat, îl dezvolți, faci munca de teren, filtrezi interviurile, alegi informațiile. Întotdeauna am încercat să... fiu la fel de tare ca subiectul. Întotdeauna am încercat să scormonesc, să mă scufund în material. Cred că asta m-a terminat. Am fost editor șapte ani și producător trei ani și jumătate. Puteam să ajung pe un post important, unde să-mi duc traiul liniștită până când mă trimiteau la plimbare. El se holbează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
case. Pentru că o încăpere aflată într-o navă spațială - în special, după cum avea motive să creadă, o navă de luptă - se aștepta să fie o încăpere unde se aflau, de asemenea, aparate. Primul semn că, probabil, călătoria prin holurile metalice, scufundate în penumbră, era aproape de capăt, fu acela că Vocea Unu și Vocea Doi își încetiniră mersul. Strângându-l de brațe, îl obligară și pe el să încetinească. Cum era normal, își potrivi mersul după al lor. Și, puțin mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
mă numesc, adăugă ea, și pe urmă se va întâmpla totul între noi. Ei spun - pauză - că te va preocupa sensul cuvintelor și că numele meu va avea o semnificație deosebită pentru tine. - Cuvintele? repetă Gosseyn. Aproape simți cum se scufundă într-un punct de vedere analitic Troog. Era oare posibil ca străinii să fie derutați de, așa-zisele fragmente, pe care le-au surprins din cunoștințele sale din Semantică Generală? Iar această întâlnire era menită să profite de o slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
scaunul se târî cu zgomot) - și spuse aproape țipând: - Veen, nu mai ești bun de comandant. Așa că eu, Yona, mă numesc comandant în locul tău! Străinul care fusese așa de neașteptat strigat pe nume, nu scoase nici un sunet. Păru că se scufundă în scaun; și ceea ce era uimitor, nu contrazise spusele celuilalt Troog. Se părea că, în această societate supercompetitivă, nu era înțelept să te lași luat prin surprindere sau cu garda jos. Așadar, Gilbert Gosseyn Trei era acum un individ care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
am văzut stufărișul trecînd pe lîngă noi mai repede, iar cu picioarele, umerii și spatele meu împingeam apa cu din ce în ce mai multă putere, îndepărtînd-o. Apoi a fost ca și cum ceea ce țineam mi-ar fi fost brusc smucit din mînă, lama s-a scufundat și a încercat să tragă vîsla paralel cu barca, partea laterală a coborît și am luat apă. David s-a aruncat în direcția opusă, iar eu instinctiv am făcut la fel, în același timp apucînd sălbatic mînerul vîslei. Barca s-
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
tras picioarele afară din pliurile de piele legate cu șireturi groase de extensor, cînd am simțit apa alunecîndu-mi de-a lungul trupului, mai întîi într-o ploaie și apoi absorbită treptat de hainele mele. Capul meu abia dacă s-a scufundat. Am privit înspre locul în care capul lui David a apărut la suprafață, dintr-o dată fără bucle. Chiar așa, reușea să aibă nu doar o expresie surprinsă, ci una mai degrabă ironică. Apoi am privit pe țărm, de unde răsună un
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
ultima, dacă buba ar plesni acum și întreaga terasă cu toate amintirile sale despre plăceri și păcat, s-ar bălăbăni înainte, încet, într-o mișcare lentă ca în filmele moderne, dispărînd în adîncuri și nemairevenind la suprafață niciodată. Orașul se scufundă, imersîndu-ne într-o catedrală de apă. Rîul, ciudat, nu se mai ține deoparte. Se revarsă peste maluri, vălurește peste rămășițele acoperișurilor și ale pereților, îndepărtează istovirea din ele. E un miracol că nu am fost văzut. Ori poate nu e
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
de hectare, despre care aflat-am că se îngrijește să pună în comună de-o filială peremistă, zice următoarele sentențe memorabile: "na', ați văzut unde a adus țapu' țara românească, sărăcie că nu mai avem ce pune pe masă". Electoratul scufundat în farfuriile umplute cu supa galbenă, cu tăiței producție autohtonă, îi dă dreptate, clatină toți îngrijorați din cap. Las un timp să treacă, nu lung, și contraatac duios: "d-apăi", zic, "și domnu Iliescu dă țara la ruși, ați văzut cu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Prin urmare, aceste acțiuni nu pot fi înțelese corect doar prin teoria care vede ritul magic ca acțiune ex opere operato: de exemplu, în 2Rg 5,9-15 se povestește că Elizeu îl vindecă pe leprosul Naaman cerându-i să se scufunde de șapte ori în Iordan, dar textul subliniază de mai multe ori că însănătoșirea se datorează acțiunii de vindecare divine, nu ritului cerut de Elizeu. De fapt, când Elizeu trimite să i se spună lui Naaman să se scalde de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și descurajare și disensiune printre noi. Dați-mi voie să-l asigur pe acest dublu agent mesianic că nu va reuși. Nimeni nu-i mai capabil să lupte cu consiliul decît Scougal și cu mine. Ne iubim poporul. Ne vom scufunda sau înota cu orașul Unthank. Pînă atunci, propun ca toți membri comitetului să combată tendința demoralizatoare a tiradei oaspetelui nostru, prefăcîndu-se că n-a auzit. — O, n-a fost o tiradă, Gow! zise Ritchie-Smollet cu blîndețe. Lanark n-a rostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dar asta nu înseamnă că ne vor sîngele. Comisarul de trafic al consiliului a vorbit cu mine la telefon. Echipele lui de degajare se luptă cu un dezechilibru de la uzina de clonare Cortexin. Jumătate din Atlantida de Vest o să se scufunde dacă nu stabilizează asta în primul rînd. Dar mișcă munții să aducă oamenii rapid aici. Așa mi-a spus. îl cunosc. E un om cinstit. N-ați observat cum lucrează consiliul pe timp de pace? întrebă Grant. Nu se poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
arbust țepos și strîmb. O pală puternică de vînt rece împrospătă aerul. Iureșul se transformase în talazuri și gîlgîituri, și în drumul dintre necropolă și catedrală gonea o spumă albă, urmată de vălurele și valuri puternice, cu pescăruși care se scufundau și țipau deasupra. Rîse cît putu de tare, urmărind potopul cu ochii minții, îndărăt, în mersul lui de la rîul de unde pornise, la rîul care își lățea albia spre mare. Obrazul îi fu atins de ceva care se mișca în vînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
oi fi scriind despre cadavre, m-a întrerupt Mica, femeia care îmi aduce în fiecare dimineață lapte, ca să-mi comunice că fetița înecată astă iarnă și pierdută sub gheața râului a fost regăsită astăzi, 5 mai, prinsă de crengile copacului scufundat în dreptul locului denumit „la Dărâmătură“. De aceea nu mai continui cu al doilea cadavru, căruia nu i-am văzut decât piciorul, galben ca lămâia, ieșind de după un paravan, în sala de morgă a unui spital unde nimerisem tot din întâmplare
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
semnale ce-i indicau prezența navei. Energie, materie... Impresii vagi se învălmășeau în creierul lui amorțit. Simți o durere aprigă, ca și cum un mușchi, multă vreme nefolosit, ar fi prins să-i zvâcnească. Durerea se potoli. Gândul se spulberă. Creierul se scufundă din nou în somnu-i adânc. Ixtl se întoarse în vechea și deznădăjduita lume a beznei presărate cu pete de lumină. Însăși ideea de energie și de materie deveni vagă, ca un vis. Deodată, însă, mesajul își croi încă o dată drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
poate să fie, s-a păstrat un secret neobișnuit -, apoi doi escroci care-i păcălesc pe naivi cum făcea și faimosul Andronic, adică le iau toți banii ca să-i înmulțească într-o „mașinărie“... ăăă, ce mai e... un vas turcesc scufundat în Marea Neagră. Și, a, da, asta e cel mai important, s-ar părea că la Senat se propune în fine o lege contra duelului. Am auzit că Principesa a trimis depeșă mamei lui Lahovary, să-și exprime compasiunea... — Nu, îl
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
semănați cu cineva care, în clipa asta, e foarte important pentru mine. Se duse la fereastră și încercă să străpungă cu privirea ceața, dar nu se vedea decât un val lăptos ca o mare în ale cărei ape s-a scufundat tot orașul. 3 N-aș avea curaj să ies acum în oraș, mă rătăcesc și când e vreme bună, darămite acum, cu ceața asta care parcă s-a revărsat din mine și a inundat strada. În schimb, nu-mi vine
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Costache. Cele două linii ale cărții, una fantastică și cealaltă detectivistică, formează un contrapunct ce grăbește din ce în ce mai ritmat către un final comun. Tema fantastică urmează arhetipul Caspar Hauser: tânărul Dan Krețu se trezește într-o lume necunoscută, într-un București scufundat în timp. Pentru toți, el e un străin, îmbrăcat ciudat, arătând altfel decât oamenii obișnuiți. Pare un locuitor al unei alte lumi și fiecare personaj are ipoteza lui cu privire la el. Pe tot parcursul romanului el se va mișca somnambulic printre
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
oară mai apărat, după atâta zbucium. În plus, crengile de ulm ninse, cu soarele prins între ele ca într-un coș, liniștea picurată și vântul îi aminteau de Tabriz, de pomii de-acasă și de ce mai pierduse. — Să nu te scufunzi chiar din prima zi în butoiul cu nostalgie! îi strigase Godun, ajungându-l din urmă. Mâine mergem să pescuim o știucă la copcă, iar de poimâine o să uiți de necazuri, fiindcă benchetuim! Omar se întoarse cu ochii spre curte, unde
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
de berbec și de porc, încinse în ulei, de la animale sacrificate chiar în dimineața aceea. Restul se înfruptau dintr-un ied tăvălit în jar, cu vreo două ore în urmă, însă nimănui nu-i plăcea cât ei. Lua cu degetele scufundate în grăsime bucăți mici din momițele celui ce urmase s-ajungă vier și le trimitea drept sub limbă, ca un pelican când înghite peștele. Omar o privea nemișcat și un nod fierbinte de silă, dar și de surpriză îi urcase
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]