2,779 matches
-
spectatorul neputincios, chiar ostatecul celor ce dau naștere sau proliferează conflictele. Educația nu a reușit până acum să remedieze această stare de lucruri. Există strategii educaționale în măsură să mijlocească evitarea conflictelor, soluționarea lor pe cale pașnică, prin cultivarea respectului față de semeni, față de cultura și de valorile lor spirituale? Sarcina educației este atât de a reliefa diversitatea speciei umane, cât și de a facilita conștientizarea asemănărilor dintre indivizi și interdependența acestora. Școlile, dar și părinții, trebuie să profite de orice ocazie pentru
ARTA DE A FI PĂRINTE by Magda Paşca () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93079]
-
rol, al celui care ar dori să fie. - îndepătarea de lumea reală, de natură;părinții transferă obligațiile lor educaționale / afective ale copilului calculatorului; - se folosește prea mult timp în fața calculatorului în detrimentul sănătății - lipsa de mișcare; - scade gradul de afecțiune față de semeni; - copilul poate descărca fișiere dăunătoare, care conțin viruși sau care le dau posibilitatea unor hakeri să controleze computerul, acest lucru ducând la expunerea familiei la pericole; - copiii pot face cumpărături pe Internet cu cardul bancar al părinților sau pot da
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
și Mozambic. Specificitatea regimurilor de inspirație sovietică Unui observator îi poate veni greu să degajeze originalitatea și specialitatea comunismului african în raport cu alte sisteme politice de pe continent. Criteriul drepturilor omului nu este deosebit de semnificativ într-o regiune în care respectul pentru semeni nu-i lucrul cel mai bine ilustrat. Neîncrederea față de sectorul privat și edificarea unei economii centralizate și planificate rămân criterii mai sigure, deși neexclusive. Astfel, multinaționalele au fost uneori răsfățate, ca, de exemplu, companiile petroliere din Angola. Cât despre instituții
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
frații inamici se vor înfrunta pe parcursul a șapte decenii, chiar dacă, din motive tactice, se aliază pentru moment - de exemplu, în Franța, în timpul Frontului Popular* sau al unirii stângii. Niciodată însă, după 1917, socialiștii și comuniștii nu s-au mai considerat semeni. Socialismul științific Odată cu „materialismul istoric” (sau „socialism științific”), opus „socialismului critico-utopic” al lui Saint-Simon, Fourier sau Proudhon, istoria este declarată obiect al unui științe exacte, supusă unor legi ale transformării născute din nevoia oamenilor de a produce viața prin muncă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Man, propun un model asupra omului concret ca om ingenios, evaluator și maximizator. Modelul lor este cunoscut sub denumirea de REMM (Resourceful, Evalutive, Maximising Model). Iată câteva idei ale modelului: oamenii sunt interesați de aproape totul (bani, artă, statut social, semeni, bunăstare etc.); ei sunt gata oricând să facă unele compromisuri sau substituiri, să abandoneze o cantitate mică de anumite bunuri pentru o cantitate mai mare de alte bunuri ; omul preferă mai mult decât mai puțin din bunurile cărora le acordă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
locuit de un suflet. Or, recunoașterea semenului este o experiență sensibilă. Faptul că celălalt om este perceput drept semen nu este altceva decât experiența sensibilă pe care o permite democrația. Tocqueville afirma că, În societățile aristocratice, „nu sunt văzuți ca semeni decât ceilalți membri ai castei proprii”. Dimpotrivă, În societățile democratice, oamenii văd În ceilalți oameni membri ai umanității, Îi percep de la bun Început drept semeni de-ai lor. Desigur, fiecare Îl percepe pe celălalt În calitatea sa de...: bărbat sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe care o permite democrația. Tocqueville afirma că, În societățile aristocratice, „nu sunt văzuți ca semeni decât ceilalți membri ai castei proprii”. Dimpotrivă, În societățile democratice, oamenii văd În ceilalți oameni membri ai umanității, Îi percep de la bun Început drept semeni de-ai lor. Desigur, fiecare Îl percepe pe celălalt În calitatea sa de...: bărbat sau femeie, prieten sau rudă, necunoscut etc., Însă Întotdeauna și În calitatea sa de semen. Ar fi exagerat să asimilăm această experiență democratică experienței fenomenologice legate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
uniți prin philia, asociați Într-o comunitate. Legătura dintre un om și celălalt capătă astfel, În cadrul cetății, forma unei relații reciproce, reversibile, care Înlocuiește raporturile ierarhice de dominație și supunere. Toți cei care participă la stat se definesc ca homoioi, semeni, iar apoi ă mai abstract ă ca isoi, egali. În ciuda a tot ceea ce Îi desparte În viața socială concretă, cetățenii se percep, În plan politic, drept niște unități interschimbabile din interiorul unui sistem a cărui lege este echilibrul și a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
iar teoria milei nu a fost oare pusă În aplicare pe post de doctrină de guvernare din „zelul compătimitor” al celui mai ilustru dintre elevii lui Rousseau, adică Robespierre? Și, mai important, cum s-a putut ca bunătatea naturală față de semeni să ducă la Teroare? Milă și compasiune: blânda voce Jean-Jacques Rousseau scria, În Discurs asupra originii inegalității Între oameni, că prima legătură dintre aceștia este mila: „Oamenii n-ar fi fost decât niște monștri, dacă natura nu le-ar fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
său ca o reflectare armonioasă a propriei sale interiorități. Ceea ce o face pe Hannah Arendt să spună că mila sau compasiunea lui Rousseau l-au făcut pe acesta mai atent la propriile emoții decât la soarta semenilor. Dacă mila față de semeni este totuna cu conservarea de sine, ne putem Întreba dacă mai rămâne ceva străin În Întâlnirea cu celălalt. O astfel de doctrină morală, religioasă și politică mai permite oare existența cuiva diferit de noi Înșine? Domnia politică a compasiunii: Revoluția
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acolo Încât devenim ostatici, ea este corectată, spune Lévinas, de prezența terțului, a terțului care nu este exclus, care aduce „cumpănire, măsură și gândire obiectivă În lume”, adică justiție. „Subiectul incomparabil” devine astfel membru al societății În care oamenii sunt semeni, legea fundamentând singură o nouă experiență a alterității, cea a pluralismului și a diferențelor. Compasiunea nu poate exista cu adevărat decât atunci când ne Îndreptăm spre o persoană unică, cu gesturi de bunăvoință. Regăsim astfel sensul Învățăturilor marilor religii monoteiste care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
față de ceilalți (Lévinas, 1963, pp. 24-41). Însă, atunci când Îl evoc pe semenul meu, care mă solicită și mă precedă, nu Înseamnă că păstrez de fapt asimetria, inversând-o? Jacques, privilegiind relația de interlocuțiune, pune În evidență colaborarea dintre mine și semeni În raportarea la lume. Relația constituie astfel, În același timp, faptul fundamental al realității umane și norma centrală a acestei realități. Studiul genezei teoriilor științifice susține această perspectivă, punând În lumină colaborarea deliberativă dintre protagoniști. Putem astfel să deducem că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trebui oare această concluzie să ne facă să ne raliem la tezele partizanilor nediferențierii, pentru care lupta Împotriva prejudecăților presupune dispariția entităților colective În numele Rațiunii pure? Realitatea empirică ne arată că universalismul se poate degrada În asimilaționsim, În vreme ce toleranța față de semeni se poate perverti În diferențialism. Prin urmare, trebuie să Încercăm să scăpăm de alternativa următoare: fie exaltarea exclusivă a diferenței, fie universalul abstract care reduce importanța oricărei apartenențe colective. „Dreptul la diferență” trebuie Înțeles așadar ca o implicație a drepturilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este legea iubirii care-i unește pe oameni și face din toți o familie” (Circulară către reprezentanții departamentelor, 1848), aceeași ipoteză stă la baza tuturor discursurilor, oricare ar fi miza sau circumstanțele: oamenii au fost concepuți sau s-au născut semeni, fiindcă au același creator, ceea ce Îi predestinează la a se uni și a se iubi. Desigur, acest ideal umanist intenționează să nu excludă pe nimeni de la principiul umanității și să-i acorde fiecăruia partea sa de demnitate. Însă ține prea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
opuse. Pe de o parte, sunt necesare deoarece sunt scheme cognitive indispensabile pentru Înțelegerea și producerea de discursuri (Dufays, 1993). Pe de altă parte, constituie o viziune generalizatoare și reducționistă asupra realității, care antrenează adesea o lipsă de toleranță față de semeni. Este așadar esențial ca pedagogul să lucreze cu elevii săi asupra reprezentărilor cu privire la celălalt. Demersul său trebuie să fie dublu. Mai Întâi, trebuie să-i facă să descopere anumite coduri culturale proprii culturii-țintă și să-i Învețe să le manipuleze
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
n-a știut să concilieze iubirea de sine cu iubirea de aproapele” (Le Bras-Chopard, 1992, p. 17). Or, iubirea de sine, ceea ce Adam Smith numea self-love, apare ca un element constitutiv determinant al solidarității. Cum să fie autentic interesul pentru semeni fără iubirea de sine, care nu este, pentru Smith, decât o formă a simpatiei? Omul lui Smith are, Într-adevăr, așa cum notează pe bună dreptate Jean-Pierre Dupuy, „o nevoie disperată de semeni pentru a-și putea construi o identitate” (Dupuy
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al solidarității. Cum să fie autentic interesul pentru semeni fără iubirea de sine, care nu este, pentru Smith, decât o formă a simpatiei? Omul lui Smith are, Într-adevăr, așa cum notează pe bună dreptate Jean-Pierre Dupuy, „o nevoie disperată de semeni pentru a-și putea construi o identitate” (Dupuy, 1992, p. 152). Această nevoie de semeni stă la baza solidarității: „Oricare ar fi gradul de iubire de sine pe care i-l atribuim omului, există evident În natura sa un principiu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este, pentru Smith, decât o formă a simpatiei? Omul lui Smith are, Într-adevăr, așa cum notează pe bună dreptate Jean-Pierre Dupuy, „o nevoie disperată de semeni pentru a-și putea construi o identitate” (Dupuy, 1992, p. 152). Această nevoie de semeni stă la baza solidarității: „Oricare ar fi gradul de iubire de sine pe care i-l atribuim omului, există evident În natura sa un principiu de interes pentru ceea ce li se Întâmplă altora, principiu care face ca fericirea lor să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
textul biblic cultura evreilor În privința primirii străinilor: „Amintește-ți că și tu ai fost străin În Egipt”. Surprinzător la această atitudine este locul determinant pe care ea Îl ocupă pe lista obligațiilor (Misvot) și În contextul alegerii unei responsabilități față de semeni. Îndatoririle față de străin (ospitalitatea) sunt puse pe același plan cu cele față de „sărac, văduvă și orfan”. Desigur, străinul care nu este el Însuși supus celor 613 Misvot nu cunoaște „jugul Torei” și nu trebuie să se convertească. În schimb, imperativul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mine. Am citit în aceeași seară scenariul. Filmam de o lună într-o localitate de lângă Sofia unde numai copiii vorbeau engleza, așa că noul personaj mi s-a părut asemănător cu ce trăiam eu. Crezi că ai fost ales și pentru că semeni puțin cu Cristian Nemescu? Nu m-am gândit, deși cred că semănăm puțin fizic. Alter-ego-ul lui Cristi în film e o combinație între mine și personajul interpretat de Alex Muntean. Cristi era ca și mine, mai retras, mai intimidat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
slăbesc, și-au pierdut încrederea în ei înșiși. Neavând ideea de a merge la un medic nutriționist (omagii Roxanei, colega de editură care mi-a dat pontul), se tot dau jos de pe cântar cu ochii în lacrimi... Pentru toți acești semeni nefericiți ai mei, încredințez tiparului și difuzării naționale a „Suplimentului de cultură“ Dieta, cu majusculă: Mic dejun (8.00): 3 felii de mușchi filé sau șuncă de pui (50 g); o felie de brânză Mozzarella sau caș (50 g); roșie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
greu pentru mine pentru că, mutându-ne destul de des, nu aveam prieteni. Mă simțeam izolat. Eram timid din fire, cu probleme de limbă. Să fii străin e totdeauna complicat. De aceea am un mare respect pentru străini. E o provocare fără seamăn să cauți să te integrezi, să fii mai mult sau mai puțin la fel ca ceilalți în cadrul unei societăți străine. Părinții au luat-o de la zero... Pe unde au peregrinat? Marseille, Nice. Îmi amintesc de coasta Mediteranei, văzută de pe vapor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
oricum. Să nu aștepți pentru a lua-o de la capăt. (A nu uita să-ți faci buni camarazi!)“. AMAZOANE: „Prințese care-i urăsc pe prinți. Se hrănesc cu carne crudă (ca tătarii) și se antrenează în mânuirea knutului. Călărețe fără seamăn, dorm călare. Îi sperie pe fiecare și nu se tem de absolut niciunul, nici chiar de căpcăunul Isidor“. STEJAR ALBASTRU: „Extrem de rar, acest stejar albastru e-o specie protejată-n pădurile de la noi. Se recunoaște de departe după aroma lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
de exemplu, și când am Îndrăznit să atac tema și personajul Don Juan, În plină medievalitate. Când rigoarea, rigiditatea și absurditatea instituțiilor și a celor puternici se amestecau, alternau cu o voioșie și libertate a spiritului și a moravurilor fără seamăn. Când, printre „altele”, a fost redescoperită natura - Natura! - prin vocea suavă a Sfântului Francisc din Assisi, care se minuna, Încă o dată, de păsări, de soare, de apă și de moarte, aducându-le omagiul său Înfiorat: când Christos și duioasa lui
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pentru acest „al doilea timp” am creat și un termen, cel de „platformă”, „a rezista pe platforma vârfului artei tale!”. Mai ales pentru „fibra latină”, adăugam eu, care se bucură de marile atuuri ale Îndrăznelii creatoare, ale unei originalități fără seamăn și a unei mari capacități de a imita creând, sursă a avansării În artă, dar care, vai, adeseori, ne arată dramaticele exemple ale unor genii care se sting de timpuriu, incapabile să desăvârșească acea operă pe care frumosul lor orgoliu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]