8,651 matches
-
de diferențele celorlalți. Alegerea de a integra diferențele personale într-un proiect de viață comună, care să acorde o demnitate egală fiecărui individ, are o valoare existențială și teleologică: existențială întrucât însăși existența umană se întemeiază nu atât pe competiția selectivă cât pe reciprocitatea ce îmbogățește persoanele; teleologică deoarece permite să se recunoască și să se integreze darurile primite de fiecare într-un unic proiect al lui Dumnezeu. Deci, nu-i de ajuns doar să se lucreze mai bine împreună, ci
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
113 O temă ambiguă În discursul Partidului Comunist Român: problema evreiască 125 O relație problematică: sionism și comunism 133 Evrei În eșaloanele superioare ale P.C.R. 145 O ideologie veche În haine noi: antisemitismul comunist 161 Concluzii 171 Glosar 173 Bibliografie selectivă 183 Indice de nume proprii 189 Introduceretc "Introducere" Pe autorul acestei cărți câteva imagini aveau să-l Însoțească o viață Întreagă. Ele erau expresia intrării brutale a istoriei În universul unei copilării petrecute În condiții de anormalitate istorică. Cea mai
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
o bogată activitate sionistă: din 1931 este președintele de onoare al Partidului Evreiesc din România. Președinte al Oficiului de Emigrări. Arestat În 1951 și implicat În procesul liderilor sioniști. Eliberat În 1956, emigrează În xe "Israel"Israel. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Documentxe "Andreescu"e Andreescu, Andreea; xe "Năstasă"Nastasă, Lucian; xe "Varga"Varga, Andreea (editori), Evreii din România. Mărturii documentare (1945-1965), Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, xe "Cluj"Cluj-Napoca, 2002. xe "Baciu"Baciu, Nicolae, Agonia României. 1944-1948. Dosarele secrete acuză
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
eșecurilor tranziției 183 Două opțiuni strategice ale explicației 183 Structura modelului explicativ 184 Cinci structuri ale explicației în funcție de etapele evoluției tranziției 188 Ieșirea din dogmatismul epistemologiei problemelor cu soluție unică 189 Epilog: istoria merge mai departe, dar cum? 191 Bibliografie selectivă 193 Mărturisiretc "MĂrturisire" Această carte a început să se închege încă din primele zile de după Revoluție. Ea nu este un exercițiu rece de sociologie asupra unei teme particulare, ci expresia unui angajament intelectual și emoțional global, pe care mă simt
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
publice asupra opțiunilor politice fundamentale și a direcțiilor de dezvoltare. O asemenea schimbare de stil se simte tot mai clar și în modul de raportare la guvernare: o scădere a criticii fundată pe suspiciunea de principiu cu o susținere/critică selectivă. Complementar, în ultimul timp au apărut în mass-media semne de iritare față de unele intervenții occidentale, precum și rezerve față de unele componente ale strategiei tranziției. Este predictibil că se va intra într-o fază tot mai accentuat realist-critică. Capitolul 8tc "Capitolul 8
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de partid. Ce trebuie să învețe colectivitatea? Să depășească pasivitatea în care a fost împinsă și menținută și să-și dezvolte interesul activ pentru opțiunile strategice ale dezvoltării, în locul poziției de spectator la „meciul” dintre actorii politici. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Bădescu, Ilie et al., 1999, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Bădescu, Ilie, 2004, „Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica sociologiei tranziției”, Sociologia Românească, nr. 3. Belli, Nicolae, 2001, Tranziția mai grea decât un război. România 1990-2000, Editura Expert
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cu pierderea a șase locuri în ierarhie. Obiectivul strategic pe termen mediu al României la orizont 2020 ar trebui să fie încercarea de depășire a cotei medii PIB a țărilor lumii, pe care România nu a atins-o niciodată! Bibliografie selectivă 1. Allaire, Y., Fârșirotu, M. (1998), Management strategic, Editura Economică, București 2. Allen, R.G.D. (1971), Analiza matematică pentru economiști, Editura Științifică, București 3. Andrei, T., Stancu, S. (1995), Statistica. Teorie și aplicații, Editura All, București 4. Axtell, R.L. (2001), „Zipf
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
revoluției din decembrie 1989. Bibliografietc "Bibliografie" *** Decembrie ’89 în presa italiană. Reportaje, interviuri, comentarii (selecție de texte și note de Nicolae Luca, traducere de Nicolae Luca și Alina Ciofu), Editura Sempre, București, 1999 *** E un început în tot sfârșitul. Culegere selectivă din programele radiodifuzate în zilele de 17-25 decembrie 1989, Societatea Română de Radiodifuziune. Departamentul Secretariat General. Direcția Patrimoniu. Secția de Istorie Orală, Editura Casa Radio, București, 1998 *** Însemnări din zilele revoluției. Decembrie 1989, Editura Militară, București, 1990 *** Întrebări cu și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
înțelegerea, sprijinul și simpatia populației. În Irlanda de Nord, spre exemplu, s-a înregistrat o puternică reacție populară împotriva actelor cu caracter terorist. Aceasta a făcut ca ulterior, în acțiunile lor antibritanice, membrii Armatei Republicane Irlandeze (IRA) să caute să fie mai selectivi în alegerea obiectivelor, atacând îndeosebi pe cele cu caracter militar. În ultimii ani, a fost remarcat faptul ca terorismul este tot mai mult adoptat ca metodă de acțiune și de către mișcările naționaliste, separatiste, precum și de organizații și grupări ce pretind
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Structurate în formula lui Campiche, rezultatele eforturilor comune depuse de delegații timp de aproape o jumătate de an se concretizau în Recomandările finale ale Consultărilor de la Helsinki, adevărat embrion al viitorului Act Final al CSCE. O privire retrospectivă și foarte selectivă asupra activității desfășurate pentru promovarea pozițiilor românești la Dipoli și, apoi, în ansamblul primei conferințe dedicate securității și cooperării în Europa evidențiază unele puncte cheie, la care mă voi referi sumar în cele ce urmează. Obiectivul central al Bucureștiului avea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
asupra posibilităților și limitelor relațiilor țărilor nemembre cu Consiliul Europei: În opinia sa, există o abordare globală care stimulează contactele și schimburile de vizite, pentru a se vedea în ce măsură se pot realiza relații mai strânse. Tendința este spre o alegere selectivă. Se au în vedere domenii mai accesibile, precum și țările mai apropiate de concepțiile Consiliului Europei. Până acum, nu s-a mers mai departe de acest punct. Consiliul Europei depinde de atitudinea unor țări membre. Secretariatul Consiliului are influență în interiorul Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
structuri responsabile pentru gestionarea programului. Ca urmare a implementării acestui program, se preconizează ca până la sfârșitul anului 2015 să se obțină următoarele rezultate: 70% din populația României va fi racordată la sistemele de apă și canalizare la nivel regional; colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile se va aplica pe scară largă și vor exista depozite ecologice în 30 de județe. Pentru alte șapte județe există, deja, depozite ecologice; se va reduce semnificativ poluarea cauzată de sistemele centralizate de termoficare; 240 de arii
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
faptul că indivizii recepționează și interpretează în mod diferit informațiile pe care le obțin prin intermediul celor cinci simțuri. Faptul că oamenii pot avea percepții diferite față de același stimul poate fi explicat prin mecanismul manifestării celor trei procese de percepție: atenția selectivă, distorsiunea selectivă, reținerea selectivă. a) Atenția selectivă poate fi definită<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
indivizii recepționează și interpretează în mod diferit informațiile pe care le obțin prin intermediul celor cinci simțuri. Faptul că oamenii pot avea percepții diferite față de același stimul poate fi explicat prin mecanismul manifestării celor trei procese de percepție: atenția selectivă, distorsiunea selectivă, reținerea selectivă. a) Atenția selectivă poate fi definită<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
și interpretează în mod diferit informațiile pe care le obțin prin intermediul celor cinci simțuri. Faptul că oamenii pot avea percepții diferite față de același stimul poate fi explicat prin mecanismul manifestării celor trei procese de percepție: atenția selectivă, distorsiunea selectivă, reținerea selectivă. a) Atenția selectivă poate fi definită<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
mod diferit informațiile pe care le obțin prin intermediul celor cinci simțuri. Faptul că oamenii pot avea percepții diferite față de același stimul poate fi explicat prin mecanismul manifestării celor trei procese de percepție: atenția selectivă, distorsiunea selectivă, reținerea selectivă. a) Atenția selectivă poate fi definită<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un individ va observa
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un individ va observa cu predilecție stimulii legați de nevoile sale cele mai presante. b) Distorsiunea selectivă exprimă procesul perceptual prin care oamenii încearcă să asigure o concordanță între informația primită și imaginea preexistentă în mintea lor<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>, altfel spus, se referă la tendința oamenilor de a da informațiilor o interpretare
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
prin care oamenii încearcă să asigure o concordanță între informația primită și imaginea preexistentă în mintea lor<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>, altfel spus, se referă la tendința oamenilor de a da informațiilor o interpretare proprie. c) Reținerea selectivă este procesul prin care oamenii încearcă să rețină doar informațiile care le susțin atitudinile și convingerile. Ei vor reține informațiile referitoare la marca sau produsul dorit și vor uita aprecierile făcute la adresa celorlalte produse. Ca orice proces, și procesul perceptual
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
depășește un nivel minim, denumit prag perceptual<footnote Ibidem. footnote>. Atenția reprezintă capacitatea resurselor de procesare a informațiilor, utilizate de consumator pentru a prelucra stimulii la care este expus. Deoarece capacitatea de procesare este o resursă limitată, consumatorii sunt foarte selectivi<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 196. footnote>, ceea ce explică faptul că în timp ce unii stimuli vor primi atenție, alții vor fi ignorați. Înțelegerea este procesul cognitiv care-i permite consumatorului să atașeze fiecărui stimul o anumită semnificație, să-l interpreteze. Înțelesul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
dispoziția clienților săi potențiali atât produse/servicii de o înaltă calitate, cât și o serie de informații legate de acestea, astfel încât starea de incertitudine pe care o poate traversa consumatorul să fie cât mai mult diminuată sau chiar eliminată. Bibliografie selectivă Althen, G., 1998, Aproape totul despre americani, București, Business Tech International Press SRL Anghelina, A., 2011a, „Aspecte microeconomice clasice și moderne ale comportamentului de consum al populației”, Studia Universitatis, Seria Științe economice, nr. XXI, Partea 1, Arad, pp. 554-560 Anghelina
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
faptul că indivizii recepționează și interpretează în mod diferit informațiile pe care le obțin prin intermediul celor cinci simțuri. Faptul că oamenii pot avea percepții diferite față de același stimul poate fi explicat prin mecanismul manifestării celor trei procese de percepție: atenția selectivă, distorsiunea selectivă, reținerea selectivă. a) Atenția selectivă poate fi definită<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
indivizii recepționează și interpretează în mod diferit informațiile pe care le obțin prin intermediul celor cinci simțuri. Faptul că oamenii pot avea percepții diferite față de același stimul poate fi explicat prin mecanismul manifestării celor trei procese de percepție: atenția selectivă, distorsiunea selectivă, reținerea selectivă. a) Atenția selectivă poate fi definită<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
și interpretează în mod diferit informațiile pe care le obțin prin intermediul celor cinci simțuri. Faptul că oamenii pot avea percepții diferite față de același stimul poate fi explicat prin mecanismul manifestării celor trei procese de percepție: atenția selectivă, distorsiunea selectivă, reținerea selectivă. a) Atenția selectivă poate fi definită<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
mod diferit informațiile pe care le obțin prin intermediul celor cinci simțuri. Faptul că oamenii pot avea percepții diferite față de același stimul poate fi explicat prin mecanismul manifestării celor trei procese de percepție: atenția selectivă, distorsiunea selectivă, reținerea selectivă. a) Atenția selectivă poate fi definită<footnote Philip Kotler, Gary Armstrong, John Saunders, Veronica Wong, op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un individ va observa
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
op. cit., p. 363. footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un individ va observa cu predilecție stimulii legați de nevoile sale cele mai presante. b) Distorsiunea selectivă exprimă procesul perceptual prin care oamenii încearcă să asigure o concordanță între informația primită și imaginea preexistentă în mintea lor<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>, altfel spus, se referă la tendința oamenilor de a da informațiilor o interpretare
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]