5,139 matches
-
roșii, galbene și albastre. Deasupra lor se aflau niște simboluri În alb și negru. — Priviți, se agită Ted, roșu, galben și albastru. Culorile primare. Ăsta-i un element extraordinar! — De ce? se interesă Norman. — Pentru că sugerează că extratereștrii au aceeași dotare senzorială ca și noi, că percep universul la fel ca și noi, vizual, În aceleași culori, folosind același domeniu al spectrului electromagnetic. Asta va ușura enorm stabilirea contactului. Iar semnele acelea În alb și negru... trebuie să fie o mostră din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de dat și de primit, avidul de vecinătate urlă. Și mă surprind-bolnavul V. tresare speriat-că , totuși, o caut. Avînd probabil un izvor comun, bucuria și tristețea, durerea și plăcerea se identifică în final. Un fel organic al spiritului înlocuiește atît senzorialul cît și rațiunea. Doar uniformitatea acestuia mai amintește cumva de moarte. V. din spital, tresar. Pentru o clipă sînt Oedip, orbindu-mă. Sfidînd. Nici ei, nici Doctorul nu ne-am dat seama: ne mișcăm dezinvolți pe lîngă un gigantic iris
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
și foamea regăsiriloră Albul satanic dezmoștenea tristețea coruptibilă a firescului, când genele iubirii își înseraseră peste vederea simțită de atâta apropiereă Și-n cele din urmă simt putrezirea visului înainte de a gusta din carapacea timpului ce-mi domină în umbra senzorială a necuvintelor Descompusă-n nefirescul nopților, m-adun în căutarea cioburilor, cristal peste așteptările mele. De atunci atâta iubire... PESTE TOATE NOPȚILE TRISTE O clipă de alb, întinsă pe un rug de noapte cu viețile de dragoste măslinite de sori
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
și sper vii sau nu... cern nădejdi; clonarea mea continuă, voi trage alt bilet la loz în plic. Metoda secretă hormoni excitanți, induce dopamină dragostea e stăpână, dorințe înșelătoare și atracții alternante. Memorez traumatismele până la ștergerea lor finală. Îngheț cortexul senzorial indecis, promițătoare recunoaștere în confluențe de strategii. Ating un nivel ambiguu, îndepărtat control nedorit și declanșări diluate. Ciclică, nelămurită vendetă.
Programarea omului. Atac by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83906_a_85231]
-
în L3 (teiul este complet înflorit). Francis Tugayé Urme de polen pe o petală de crin - luceafărul Între câine și lup, Venus luceafărul apare în aproape penumbră. Când lampioanele se aprind, noaptea este aproape și realitatea își schimbă tonalitatea. Organele senzoriale (de simț) se ascut și, la rândul lor, imaginația. Aici, imaginea se confundă cu realul și acesta este îmbogățit de variațiile naturii. Acest haiku este un cosmos: infinitul mic o mică perlă o lumină în “infinitul ud”... Imuabilitatea cerului recele
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
tuturor locurilor care izolează și tăinuiesc, au și ele ceva erotic; Însă pădurile sunt oricum niște lucruri nespus de senzuale. Poate că nu depășesc ca număr speciile altor habitate, dar sunt cu mult mai bogate și mai dramatice În impresii senzoriale. Nicăieri altundeva cele două importante mijloace contemporane de reproducere a realității - cuvântul și camera de luat vederi - nu sunt mai neputincioase, mai puțin capabile să surprindă sunetul (sau lipsa lui), mirosurile, temperaturile și stările, preajma, multiplele niveluri de ființare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
lui), mirosurile, temperaturile și stările, preajma, multiplele niveluri de ființare pe verticală, de la sol spre vârful arborelui, ca și În varietatea formelor de viață și În subtilitatea interrelațiilor lor. Într-un anume fel, pădurile sunt ca marea, mult prea diversificate senzorial și mult prea necuprinse pentru a lăsa să li se surprindă altceva decât suprafețele sau lucirile. Amândouă ies biruitoare din Înfruntarea eu teleobiectivul, cu foaia de desen, cu pânza - nu pot fi cuprinse Într-un cadru; iar cuvintele sunt la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
și inconștient (primul caz) și dintre voință și putință (al doilea caz)<footnote Idem, op. cit., pp. 19-20. footnote>. Ideea este continuată pe parcursul unui alt “despre”, analizând problematica atitudinală față de actul componistic. Aici delimitează atitudinea empirică - bazată pe tatonarea unor experiențe senzoriale, spontane sau sedimentate - de atitudinea reflexivă - care ia în calcul faptul că gestul creator trece prin filtrul inteligenței, rațiunii, judecății și determină un model analitico-sintetic axat pe recompunerea proiectului componistic din părțile lui componente. Procesul componistic, spune autorul, reunește multă
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
pornit de la relația osmotică afectivitate-intelect. Astfel, orice stimulare a creierului care tinde să producă o modificare la nivel de cunoaștere intelectuală produce simultan și o reacție emoțională de diferite intensități. Acest mecanism se bazează pe faptul că primele integrări senzoriale se produc la nivelul hipotalamusului și formației reticulate, care sunt zonele de producere a emoției. Activizarea scoarței cerebrale este o consecință a valorii emoționale a informației; astfel o informație cu valoare emoțională pozitivă produce o activizare foarte intensă, ceea ce mărește
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Motive stabile. Klinemberg (1954) constată în urma studiilor întreprinse că fiecare ființă umană, în fiecare formă de cultură sau socială „vrea“ sau „dorește“. El a oferit și o listă de instincte stabile: foamea, setea, repausul, somnul, eliminarea, respirația, activitatea, apetitul senzorial. Cu o frecvență mai mică se constată: agresivitatea, fuga, instinctul de achiziție și alte scheme comune. e) Pulsiunile. Teoria aparține școlii behavioriste și este strâns legată de teoria stimul-răspuns. Pulsiunile sunt imboldurile permanente către activitate. Ele pot fi primare (înnăscute
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
unui smochin agățător. Orhidee care se desfăceau și scarabei alergând printre frunzele moarte, ca niște muguri. Un aguti apăru, o văzu și plecă degrabă. Undeva în stânga, o maimuță, atârnând într-un copac maiestuos îi cânta puiului ei să adoarmă. Supraîncărcătura senzorială era prea însemnată. Fu nevoită să închidă ochii în fața abundenței de creaturi gureșe. Mai târziu (o oră? o zi?) în mijlocul rădăcinilor aparente ale marelui copac apăru o fisură. Aceasta se lărgi, dând la iveală torsul unei maimuțe-veveriță ocupată cu datul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA UNIVERSITATEA "PETRE ANDREI" DIN IAȘI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI MIHAELA ȘERBAN Metode și tehnici experimentale Suport de curs INSTITUTUL EUROPEAN 2011 CUPRINS INTRODUCERE 9 CAPITOLUL I. PROCESELE SENZORIALE 11 1. PRAGURILE SENZORIALE 11 2. MĂSURAREA PRAGURILOR SENZORIALE 13 2.1. Măsurarea pragului absolut 13 2.2. Măsurarea pragului diferențial 14 3. METODE, INSTRUMENTE SI TEHNICI DE INVESTIGARE A SENZATIILOR 15 3.1. Senzațiile interne 15 3.2. Senzațiile
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA UNIVERSITATEA "PETRE ANDREI" DIN IAȘI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI MIHAELA ȘERBAN Metode și tehnici experimentale Suport de curs INSTITUTUL EUROPEAN 2011 CUPRINS INTRODUCERE 9 CAPITOLUL I. PROCESELE SENZORIALE 11 1. PRAGURILE SENZORIALE 11 2. MĂSURAREA PRAGURILOR SENZORIALE 13 2.1. Măsurarea pragului absolut 13 2.2. Măsurarea pragului diferențial 14 3. METODE, INSTRUMENTE SI TEHNICI DE INVESTIGARE A SENZATIILOR 15 3.1. Senzațiile interne 15 3.2. Senzațiile kinestezice și de echilibru
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
in ROMANIA UNIVERSITATEA "PETRE ANDREI" DIN IAȘI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI MIHAELA ȘERBAN Metode și tehnici experimentale Suport de curs INSTITUTUL EUROPEAN 2011 CUPRINS INTRODUCERE 9 CAPITOLUL I. PROCESELE SENZORIALE 11 1. PRAGURILE SENZORIALE 11 2. MĂSURAREA PRAGURILOR SENZORIALE 13 2.1. Măsurarea pragului absolut 13 2.2. Măsurarea pragului diferențial 14 3. METODE, INSTRUMENTE SI TEHNICI DE INVESTIGARE A SENZATIILOR 15 3.1. Senzațiile interne 15 3.2. Senzațiile kinestezice și de echilibru 16 3.3. Senzațiile olfactive
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
3. FACTORI CARE INFLUENTEAZA MEMORAREA 54 4. TIPURI, FORME SI ASPECTE ALE MEMORIEI 56 4.1. Memoria de scurtă durată și de lungă durată 56 4.2. Memoria de scurtă, de medie și de lungă durată 57 4.3. Memoria senzorială 57 4.4. Memoria explicită și memoria implicită 58 CAPITOLUL IV ÎNVĂȚAREA 61 1. CONDIȚIONAREA CLASICĂ 61 2. CONDIȚIONAREA INSTRUMENTALĂ 64 3. ÎNVĂȚAREA PERCEPTIVĂ 65 4. ÎNVĂȚAREA SENZORIO-MOTORIE 65 5. ÎNVĂȚAREA VERBALĂ 67 CAPITOLUL V. MOTIVAȚIA 70 1. MOTIVAȚIE ȘI
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
tehnicilor experimentale în studiul diverselor procese și activități psihice; b) instrumental-aplicative: aplicarea metodelor și tehnicilor experimentale în studiul diverselor procese și activități psihice; c) atitudinale: promovarea metodelor și tehnicilor experimentale în studiul diverselor procese și activități psihice. Capitolul I Procesele senzoriale Obiectiv central: însușirea metodelor și tehnicilor de investigare a senzațiilor. 1. Pragurile senzoriale 2. Măsurarea pragurilor senzoriale 2.1. Măsurarea pragului absolut 2.2. Măsurarea pragului diferențial 3. Metode, instrumente și tehnici de investigare a senzațiilor 3.1. Senzațiile interne
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și tehnicilor experimentale în studiul diverselor procese și activități psihice; c) atitudinale: promovarea metodelor și tehnicilor experimentale în studiul diverselor procese și activități psihice. Capitolul I Procesele senzoriale Obiectiv central: însușirea metodelor și tehnicilor de investigare a senzațiilor. 1. Pragurile senzoriale 2. Măsurarea pragurilor senzoriale 2.1. Măsurarea pragului absolut 2.2. Măsurarea pragului diferențial 3. Metode, instrumente și tehnici de investigare a senzațiilor 3.1. Senzațiile interne 3.2. Senzațiile kinestezice și de echilibru 3.3. Senzațiile olfactive 3.4
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
studiul diverselor procese și activități psihice; c) atitudinale: promovarea metodelor și tehnicilor experimentale în studiul diverselor procese și activități psihice. Capitolul I Procesele senzoriale Obiectiv central: însușirea metodelor și tehnicilor de investigare a senzațiilor. 1. Pragurile senzoriale 2. Măsurarea pragurilor senzoriale 2.1. Măsurarea pragului absolut 2.2. Măsurarea pragului diferențial 3. Metode, instrumente și tehnici de investigare a senzațiilor 3.1. Senzațiile interne 3.2. Senzațiile kinestezice și de echilibru 3.3. Senzațiile olfactive 3.4. Senzațiile gustative 3.5
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
instrumente și tehnici de investigare a senzațiilor 3.1. Senzațiile interne 3.2. Senzațiile kinestezice și de echilibru 3.3. Senzațiile olfactive 3.4. Senzațiile gustative 3.5. Senzațiile cutanate 3.6. Senzațiile auditive 3.7. Senzațiile vizuale 1. Pragurile senzoriale G.T.Fechner a avut meritul de a stabili experimental și statisticomatematic procedee de cuantificare a senzației. El a pornit de la observația că nu dispunem de o unitate de măsură a senzației prin sine dar o putem raporta la parametrii fizici
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Fechner are meritul de a fi introdus în psihologie aprecierea obiectivă. S.S.Stevens a adoptat metodologia psihofizicii subiective, stabilind scări de apreciere subiectivă, unități convenționale de evaluare a raportului senzație excitație. În practica experimentală operăm cu trei tipuri de praguri senzoriale, acestea fiind și principalele mărimi ce trebuie determinate cu ajutorul unor criterii specifice; valorile pragurilor se exprimă prin coeficienți energetici ai excitațiilor. Pragul absolut al senzației reprezintă valoarea sau mărimea minimă a unui stimul care poate determina un răspuns. Această valoare
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
minimă a unui stimul care poate determina un răspuns. Această valoare reprezintă în general intensitatea unui stimul dar poate fi și o calitate a acestuia (ex. înălțimea unui sunet sau frecvența). Această valoare minimă a stimulilor diferă de la o modalitate senzorială la alta, dar se înregistrează diferența chiar și în limitele aceluiași stimul. Valoarea pragului absolut este o valoare statistică și exprimă mărimea cea mai probabilă. Pragul diferențial reprezintă cea mai mică diferență între două valori ale aceleiași stimulări, care pot
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
se înregistrează diferența chiar și în limitele aceluiași stimul. Valoarea pragului absolut este o valoare statistică și exprimă mărimea cea mai probabilă. Pragul diferențial reprezintă cea mai mică diferență între două valori ale aceleiași stimulări, care pot determina o experiență senzorială diferită, manifestată printr-un răspuns discriminativ. Valoarea pragului diferențial este o valoare statistică și exprimă mărimea cea mai probabilă. "Măsurând pragul absolut sau diferențial noi nu măsurăm senzații ci mărimi fizice" (Fraisse, P., apud Roșca, Al., 1971, p. 44). Deoarece
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
poate să o perceapă. Acest prag este mai rar menționat deoarece, atunci când este vorba de intensitatea unui stimul depășirea unei anumite intensități îl face să devină dureros și deci să pericliteze integritatea funcțională a organelor de simț. 2. Măsurarea pragurilor senzoriale Măsurarea pragurilor se poate realiza prin diferite metode experimentale. 2.1. Măsurarea pragului absolut Metoda limitelor (este o procedură relativ simplă pentru măsurarea pragurilor absolute și diferențiale); constă în a prezenta subiectului un stimul clar perceptibil, apoi stimuli mai slabi
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
electrică; senzațiile vibratile apar ca rezultat al unei stimulări mecanice și electrice. Dacă se produce o anestezie cutanată locală se constată că diferitele senzații nu dispar și nu reapar deodată, ceea ce dovedește posibilitatea disocierii lor și deci existența unor sisteme senzoriale diferite pentru tipurile de senzații menționate. Deși, nu s-a stabilit o ordine precisă de dispariție și apariție a senzațiilor cutanate, se admite cu destulă certitudine că sensibilitatea termică este prima care dispare și ultima care reapare, după anestezie. În
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și numai după aceea, pe măsură ce boala progresează, este afectată și sensibilitatea termică, apoi cea tactilă. Sensibilitatea cutanată este o sensibilitate punctată, distribuția receptorilor în suprafața cutanată este punctiformă, spațial discretă, unele puncte răspunzând la anumiți stimuli, cu o anumită experiență senzorială, alții la alți stimuli cu alte senzații, iar între diferitele puncte senzitive s-au putut identifica puncte sau arii non-senzitive. Senzațiile de presiune Pentru exploatarea senzației de presiune se utilizează esteziometre cu fir de păr (de cămilă sau din coamă
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]