KorAP: Find »[drukola/base=separație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...90 91 92 ...153 >

3,823 matches

Corola-website/Law/175130_a_176459

punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, arată că reglementarea criticată nu contravine textelor constituționale invocate în susținerea excepției, întrucât prin înființarea Consiliului Concurenței nu se aduce atingere principiului separației și echilibrului puterilor în stat. Consideră că dispozițiile de lege criticate nu îngrădesc dreptul părților interesate de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, nu conțin norme contrare libertății economice și posibilității oricărei persoane de

DECIZIE nr. 89 din 7 februarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a), art. 16, 26, 33, 34 şi 36 din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/175130_a_176459]
la convocare la sediul Consiliului Concurenței. ... (4) Exercitarea puterilor de inspecție se face în conformitate cu regulamentul privind organizarea, funcționarea și procedura Consiliului Concurenței." ... Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației puterilor în cadrul democrației constituționale, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, coroborate cu art. 40 privind dreptul de asociere și art. 45 privind libertatea economică, precum și

DECIZIE nr. 89 din 7 februarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a), art. 16, 26, 33, 34 şi 36 din Legea concurenţei nr. 21/1996. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/175130_a_176459]
Corola-website/Law/176747_a_178076

permite divorțul ori îl admite în condiții deosebit de restrictive, se aplică legea română, în cazul în care unul dintre soți este, la data cererii de divorț, cetățean român. Articolul 23 În cazul în care soții sînt în drept să ceară separația de corp, condițiile acesteia sînt supuse legii prevăzute de art. 20, care se aplică în mod corespunzător. Articolul 24 Legea care reglementează cerințele legale pentru încheierea căsătoriei se aplică nulității căsătoriei și efectelor acestei nulități. Nulitatea unei căsătorii încheiată în

LEGE nr. 105 din 22 septembrie 1992 (*actualizata*) cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/176747_a_178076]
Corola-website/Law/176153_a_177482

reprezinte persoanele juridice, creează o "plenitudine de activitate profesională" a avocatului în detrimentul consilierului juridic și, prin urmare, o discriminare între cele două categorii profesionale. Referitor la art. 82 din Legea nr. 51/1995 , se arată, în plus, că încalcă principiul separației puterilor în stat, întrucât permite legiuitorului desființarea persoanelor juridice autorizate prin hotărâri judecătorești, prin acte administrative sau jurisdicționale, în condițiile în care hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Cu privire la textele criticate

DECIZIE nr. 200 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. d) şi e), art. 25, art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/176153_a_177482]
În motivarea criticii de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. d) și e), art. 25 și ale art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 , se invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale, art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, art. 41 alin. (1) privind munca și protecția socială a muncii, art. 45 care consacră libertatea economică, art. 53 referitoare la

DECIZIE nr. 200 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. d) şi e), art. 25, art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/176153_a_177482]
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 28 iunie 2005, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995 , statuând că acestea nu încalcă dreptul de asociere și nici principiul separației puterilor în stat. De altfel, alin. (3) al art. 82 din Legea nr. 51/1995 stabilește că "Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispozițiilor Legii nr. 514/2003 privind

DECIZIE nr. 200 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. d) şi e), art. 25, art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, precum şi a dispoziţiilor art. 52 alin. 5 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/176153_a_177482]
Corola-website/Law/175799_a_177128

întrucât durata pentru care a fost dispusă suspendarea judecării tuturor acțiunilor judiciare îndreptate împotriva societăților comerciale enumerate de ordonanța menționată nu mai este proporțională cu situația care a determinat-o. Consideră că suspendarea unei proceduri judiciare de către Guvern contravine principiului separației puterilor în stat, statuat de art. 1 alin. (4) din Constituție. În plus, în opinia sa, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2004 creează o situație mai favorabilă anumitor societăți comerciale, încălcând astfel prevederile art. 16 din Constituție. Potrivit

DECIZIE nr. 190 din 2 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/175799_a_177128]
Corola-website/Law/163537_a_164866

consideră că acestea nu sunt în concordanță cu statutul judecătorilor, consacrat de art. 125 din Constituție, întrucât ministrul justiției - ca membru al guvernului, deci al puterii executive - poate exercita o anumită influență asupra autorității judecătorești. Astfel, este afectat și principiul separației și echilibrul puterilor în stat, reglementat prin normele constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4). Apreciază, în continuare, că implicarea unui exponent al autorității executive în raporturile privind puterea judecătorească "nu poate fi o protecție juridică pentru judecători", iar singura

DECIZIE nr. 455 din 28 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 100 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/163537_a_164866]
și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul oricărei persoane la un proces echitabil. Dispozițiile art. 100 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 303/2004 sunt, în opinia autorului, contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4), referitoare la separația puterilor în stat, ale art. 125 alin. (2), referitoare la competența Consiliului Superior al Magistraturii de a sancționa judecătorii, și ale art. 133, referitoare la "Rolul și structura" Consiliului Superior al Magistraturii. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele

DECIZIE nr. 455 din 28 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 100 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/163537_a_164866]
Corola-website/Law/170197_a_171526

demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. ... (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. ... (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."; ... - Art. 11: "(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin

DECIZIE nr. 333 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi ale Legii nr. 92/1992 în integralitatea sa. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/170197_a_171526]
Corola-website/Law/168447_a_169776

constituționale ale art. 40 privind dreptul de asociere, precum și instrumentelor juridice internaționale care consfințesc acest drept, și anume Convenția europeană a drepturilor omului și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Totodată arată că prin dispozițiile legale criticate este încălcat și principiul separației puterilor în stat, printr-o imixtiune inadmisibilă a legislativului în activitatea judecătorească, constând în instituirea interdicției de exercitare a oricăror activități juridice în afara structurilor organizate ale avocaturii, deși asemenea activități fuseseră autorizate anterior de către autoritățile competente. În opinia autorului excepției

DECIZIE nr. 260 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168447_a_169776]
decanii barourilor au obligația și autorizarea să urmărească ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1) și (2) și să ia măsurile legale în acest sens." ... Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 40, precum și principiului separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, prevederi care au următorul conținut: - Art. 1 alin. (4): "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale."; - Art. 40: "(1) Cetățenii

DECIZIE nr. 260 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168447_a_169776]
excepției susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 40, precum și principiului separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, prevederi care au următorul conținut: - Art. 1 alin. (4): "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale."; - Art. 40: "(1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere. (2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin

DECIZIE nr. 260 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168447_a_169776]
este un serviciu public și nu o autoritate publică, aceasta nu se circumscrie puterii judecătorești, așa cum în mod greșit consideră autorul excepției și, drept urmare, reglementarea legală a acesteia, potrivit opțiunii legiuitorului, nu poate fi calificată ca o încălcare a principiului separației puterilor. De altfel, chiar dacă teza autorului excepției, în sensul că avocatura face parte din puterea judecătorească, ar fi adevărată, ceea ce nu este cazul, atâta vreme cât, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute

DECIZIE nr. 260 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168447_a_169776]
parte din puterea judecătorească, ar fi adevărată, ceea ce nu este cazul, atâta vreme cât, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, reglementarea dedusă controlului nu are cum să contravină principiului separației puterilor. A admite o atare susținere ar însemna a refuza legiuitorului posibilitatea de a reglementa în această materie, ceea ce, evident, contravine Constituției. Curtea observă că în realitate autorul excepției face o confuzie, extinzând interdicția imixtiunii în actul de justiție, constând

DECIZIE nr. 260 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168447_a_169776]
Corola-website/Law/167899_a_169228

demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. ... (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. ... (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."; ... - Art. 11: "Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din

DECIZIE nr. 130 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi a celor ale art. 57 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167899_a_169228]
Corola-website/Law/168057_a_169386

constituie o incriminare penală, nu definește conținutul unei infracțiuni, deci nu se poate spune că ar încălca principiul legalității incriminării" și, totodată, "fiind rezultatul voinței membrilor Parlamentului care au adoptat legea [...], nu se poate vorbi de o încălcare a principiului separației puterilor în stat". Art. 10 din Legea nr. 87/1994 nu încalcă - în opinia instanței - dreptul la apărare, prezumția de nevinovăție și nici principiul legalității incriminării, susținerile autorului excepției fiind neîntemeiate. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.

DECIZIE nr. 241 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi 10 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168057_a_169386]
neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată în acest sens că dispozițiile art. 7 din Legea nr. 87/1994 "nu definesc conținutul unei infracțiuni, astfel încât nu încalcă principiul legalității incriminării" și, de asemenea, nu încalcă principiul separației puterilor în stat, "întrucât au fost adoptate prin lege, de către Parlament". Referitor la dispozițiile art. 10 din Legea nr. 87/1994 , se arată că nu încalcă prezumția de nevinovăție sau dreptul la apărare, "întrucât organele judiciare au obligația de a

DECIZIE nr. 241 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi 10 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168057_a_169386]
demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. ... (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."; ... - Art. 16 alin. (1) și (2): "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără

DECIZIE nr. 241 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi 10 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168057_a_169386]
excepției având în vedere caracterul lacunar al normelor criticate, care ar putea conduce la pronunțarea unor soluții nelegale. Or, potrivit competenței sale, așa cum este prevăzută în art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 și respectând principiul constituțional al separației puterilor, Curtea Constituțională nu se poate pronunța decât asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea completa sau modifica prevederea legală supusă controlului. În ceea ce privește limitele "controlului" realizat de instanța învestită cu soluționarea cauzei, a cărei "clarificare" se

DECIZIE nr. 241 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi 10 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168057_a_169386]
Corola-website/Law/168808_a_170137

afectează statul de drept. În numele stabilității juridice, nu se poate accepta legalizarea unei nedreptăți istorice și nici abuzurile comise în aplicarea legilor fondului funciar până în prezent. Guvernul consideră că nu poate fi primită nici critica privind pretinsa încălcare a principiului separației puterilor în stat, prevăzută în art. 1 alin. (4) din Constituție, în sensul că legea stabilește obligația unei autorități administrative de a revoca un act, întrucât actele emise de comisiile de fond funciar, care sunt autorități publice cu activitate administrativă

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
considerabile și alte consecințe nedorite. Câtă vreme organul administrativ își poate rectifica propria greșeală, este firesc ca acesta să o poată face. Posibilitatea - și nu obligația - de a revoca titlurile emise ilegal nu are cum să fie contrară nici principiului separației puterilor în stat deoarece autoritatea administrativă este aceea care decide asupra oportunității unui astfel de act, în funcție de condițiile concrete ale titlului de proprietate și de eventualele cauze de nulitate ale acestuia. Semnatarii sesizării citează voit trunchiat prevederile de modificare a

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, acestea rămânând doar atribute ale Consiliului Superior al Magistraturii. 1. Cu privire la obiecțiile de neconstituționalitate privind modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii: a) Se invocă o încălcare a principiul separației puterilor în stat prin textul propus al art. 39 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 care instituie obligativitatea prezentării de către Consiliul Superior al Magistraturii a rapoartelor anuale asupra stării justiției și asupra activității proprii. ... Critica face, în mod voit

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
care instituie obligativitatea prezentării de către Consiliul Superior al Magistraturii a rapoartelor anuale asupra stării justiției și asupra activității proprii. ... Critica face, în mod voit abstracție de faptul că art. 1 alin. (4) din Constituția României, republicată, consacră nu numai principiul separației, ci și pe acela al echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. În încercarea de a da substanță ideii de echilibru între autoritatea legislativă și cea judecătorească doctrina s-a găsit adesea în impas. S-a susținut că

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]
român art. 61 alin. (1) din Constituție. Este de observat că atribuția Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la elaborarea raportului anual privind activitatea sa și a celui privind starea justiției și prezentarea acestora în fața Parlamentului nu încalcă în nici un fel separația puterilor în stat. Principiul separației puterilor în stat nu presupune o izolare a respectivelor "puteri" ci, dimpotrivă, o colaborare permanentă a acestora, cu respectarea strictă a atribuțiilor fiecăreia și cu luarea în considerare a independenței autorităților publice în exercitarea atribuțiilor

DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/168808_a_170137]