3,287 matches
-
Mică, s-a soldat cu intrarea definitivă a generalului roman în robia farmecului, pasiunii și erotismului reginei Egiptului. L-a acaparat cu banchete fastuoase, cu orgii, încât a amânat campania împotriva parților. Împreună au creat o societate dedicată zeului Dionysos, serbările fiind adevărate orgii. Cleopatra l-ar fi văzut stăpân la Roma și asociat la putere cu Cesarion în Egipt. În timp ce Antoniu era subjugat de farmecul Cleopatrei, oficialii romani, soția lui Antoniu, Fulvia și, după moartea acesteia, în Grecia, următoarea soție
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
inaugurării noului oraș etern, Constantinopol, creat de Constantin cel Mare (306-337) pe locul cetății grecești Bizantion, împăratul devenit creștin după ce, în vis, i s-au arătat Crucea lui Hristos și cuvintele: Prin acest semn vei învinge, s-au desfășurat fastuoase serbări. În Hipodrom, printre grupurile de cântăreți, dansatori, comedianți, s-a remarcat o tânără actriță de pantomimă, frenetic aclamată de publicul stradal. Era Theodora, în greacă, Dar al Domnului, fiica unui îmblânzitor de urși, Acacios, și a unei femei ușoare participante
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
remarca prin frumusețe și se simțea mai puțin iubită decât celelalte surori. Compensa frumusețea prin farmec, inteligență, îndrăzneală, frivolitate, inconformism. La nouăsprezece ani ea a fost aceea care a impulsionat relația afectivă cu viitorul rege Ludovic al XIV-lea. Balurile, serbările, concertele și alte evenimente de la Curte au fost prilejuri ce au stimulat aventura lor amoroasă. Cucerit de farmecul Mariei Mancini, suveranul i-a cerut mâna nepoatei cardinalului Mazarin. Regina-mamă, Ana de Austria, a fost indignată iar cardinalul n-a dat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
trimis-o la Mânăstirea Chaillot. A readus-o la Curte, i-a oferit palatul Brion unde se întâlneau în taină. Louise îl iubea cu pasiune, fără un interes anume, îl însoțea la vânătoare iar suveranul a făcut din ea inspiratoarea serbării Plaisirs de L'Isle Enchantée. Doamna de La Fayette scria despre Louise: Se gândea numai să-l iubească pe rege și să fie iubită de el. Relația lor amoroasă ajunsese să le deranjeze și pe soția regelui, Maria Teresa, și pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și în grațiile regelui Ludovic al XV-lea. Era deopotrivă admirată și invidiată pentru inteligență, simț artistic, pentru gusturile estetice rafinate, pentru toaletele somptuoase, pentru talentul de a amenaja interioare, de a alege mobilierul și obiectele de decor, pentru fastuoasele serbări organizate în cinstea suveranului, pentru mecenatul ei artistic, pentru inițiativele economice, pentru influența pe care o exercita asupra suveranului. Principala preocupare a marchizei era aceea de a-l încânta și delecta pe suveran, de a-l înveseli, de a-l
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de dans copiilor. Apoi toți s-au stabilit în Grecia unde s-a simțit magnetic atrasă de cultura antică și a început să-și conceapă dansurile după imaginile pictate pe amfore. Dansa noaptea, în spectacole, pe Acropole, reînvia coregrafic atmosfera serbărilor închinate lui Dionysos. Unii au fost extaziați de spectacolele ei, alții le respingeau. Ea însă a înfruntat prejudecățile snobilor și ale moraliștilor rigizi, a oferit contemporanilor un mod de a trăi maternitatea ca drept și iubirea ca bucurie a vieții
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
că au căzut în plasa celor ce s-au jucat cu naivitatea lor. Tinerii: Listolier, Fameuil, Blachevelle, Tholomyès au promis tinerelor, mai mult sau mai puțin îndrăgostite, organizarea unei petreceri și... o surpriză. Și întradevăr, le-au invitat la o serbare câmpenească cu cântece deocheate, vin și tirade anecdotice vulgare. Fetele așteptau nerăbdătoare surpriza care a și venit. După ce au plătit, tinerii au lăsat o scrisoare în care erau anunțate că, fără explicații, pleacă la părinții lor. Era un mod necavaleresc
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
trebuiască să vorbim de anaforă asociativă (asocierea copil-mamă reiese de fapt din text). Principiul atribuirii progresive de referenți este foarte frecvent în proza narativă. De exemplu, în acest fragment din Parfumul lui Süskind: T28 Tocmai se gîndea să părăsească plictisitoarea serbare, pentru a se întoarce pe lîngă Galeria Luvrului spre casă, cînd vîntul îi aduse ceva: ceva minuscul, aproape imperceptibil, o fărîmă infimă, un atom de miros, ba chiar și mai puțin, mai degrabă presimțirea unui parfum decît un parfum adevărat
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sau de la Vaslui își rostuiesc vile cât mai departe de ochii vindereilor de la Garda Financiară. Dacă nu vor să cotizeze? Așa a făcut și generalul Cheptine de la Iași, trecut prematur spre rezervă... În fiecare an, pe 15 septembrie, se organizau serbările Vitoriei Lipan, prilej de bucurie cu mici, muzică și bere, dar a dispărut animatorul, și oamenii își mai amintesc de Vitoria cu toată mândria, numai dacă-i întrebi. Râul s-a poluat rău și nu mai este păstrăv mult, ca
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
amenajate. Pereții erau acoperiți cu picturi viu colorate, pline de mișcare, reprezentând scene de vânătoare, plante, păsări sau animale marine. Scenele de vânătoare și de petrecere dovedeau nivelul de viață dezvoltat al Cretei, înclinația pentru distracții, pentru lux și pentru serbări a locuitorilor. Se pare că populația era pașnică și se simțea în siguranță, deoarece palatele și orașele nu erau fortificate și secole de-a rândul soldații nu au purtat armuri. Grecii au păstrat în secolele ulterioare memoria grandorii cretane învăluită
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
fost introduse și întreceri atletice, însă întrecerile artistice aveau întâietate asupra celor atletice. Jocurilor Pythice se desfășurau odată la fiecare patru ani, în al treilea an al Olimpiadei în lunile august-septembrie. Originea apolinică (Apolo era zeul artelor) le oferea acestor serbări un caracter artistic, mai ales la începuturile lor, pentru ca mai târziu întrecerile ecvestre și cele atletice să întregească programul întins pe șapte zile. Jocurile începeau cu acel Nomos pythicos, o pantomimă muzicală prin care se evocau momentele luptei lui Appolo
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cer mereu curat și i-au închinat lui Apollo un cult în care îl sărbătoreau fără încetare. Zeul a stat acolo un an primind omagiile Hiperboreenilor, apoi a revenit în Grecia și a ajuns la Delphi, în miezul zilei printre serbări și cântece. Natura însăși era în sărbătoare pentru el: greierii și privighetorile cântau în cinstea lui, izvoarele erau mai limpezi. În fiecare an la Delphi se sărbătorea astfel venirea Zeului prin sacrificii multiple. La Delphi, Apollo a ucis cu săgețile
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cinstit și mai corect. În memoria victoriei, eroul nostru instituie jocurile și le dedică lui Zeus, căruia îi ridică și un altar. În fine, după multă vreme, Ifitos, coborâtor din Oxylos și contemporan cu Licurg, a reorganizat Jocurile Olimpice, a reînnoit serbările olimpice și armistițiul a cărui tradiție încetase de o bună bucată de vreme. Atunci când voi vorbi despre Olympia, spune Pausanias, voi explica pricina întreruperii jocurilor. Ifitos, văzând așadar că Grecia se distrugea din pricina războaielor interne și din cauza unei boli molipsitoare
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
remarcat acest motiv acolo unde l-a întîlnit e pentru calitățile muzicale ale acestuia. În timp ce un profan este impresionat de un pasaj dintr-o sonată pentru că poate fi fredonat, un muzician își va fixa atenția asupra unui cîntec de la o serbare țărănească pentru că poate să fie notat și să figureze ca temă într-o sonată sau într-o compoziție orchestrată. Profanul selectează melodia din sonată. Invers, muzicianul selectează cîntecul dintre celelalte sau, din cîntec, separă aria de versuri și chiar anumite
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
îl derulează în fața lui și de ce ar fi el frapat mai ales de faptele sau trăsăturile care rețin atenția adulților pentru că aceștia dispun, în timp și spațiu, de numeroși termeni de comparație? Un război, o revoltă, o ceremonie națională, o serbare populară, un nou mijloc de transport, lucrările care transformă străzile unui oraș pot fi privite, într-adevăr, din două puncte de vedere. Acestea sînt fapte unice în domeniul lor, prin care existența unui grup este modificată. Dar ele se descompun
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
epocii sau să citim o istorie a transformărilor pariziene. În orașul și la populația de astăzi un observator bun remarcă trăsăturile de altădată, mai ales în zonele dezafectate, unde se refugiază micii meșteșugari și, în anumite zile sau seri de serbare populară, în Parisul prăvăliilor și al muncitorilor, care s-a schimbat mai puțin decît restul. Dar Parisul de altădată poate fi mai ușor regăsit în orășelele de provincie, unde n-au dispărut tiparele, nici costu-mele sau modul de a vorbi
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de obicei aveam rolul de urător, de veneam dimineață răgușit, dar umplut de daruri. Dar ce folos că viața nu se întoarce înapoi!... Mai târziu, ca elev și student, am organizat la rândumi baluri grandioase la căminul cultural întovărășite de serbări diversificate - cor, teatru, scenete - unde ne distram de minune și plăcut cu întregul tineret școlar al satului și din satele vecine. Toate aceste jocuri și baluri de la noi începeau de obicei cu hora mare cu strigături: unde joc Horodnicenii, acolo
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
însuflețită de o extraordinară dorință de luptă“. Pe 10 mai 1917, parada unităților militare a impresionat pe toată lumea. Constantin Kirițescu, referindu-se la acest eveniment, nota: ,,Ce deosebită a fost revista trupelor de pe platoul Copoului, de spectacolul obișnuit al acestei serbări, din anii păcii! Nu mai era o armată de paradă, care să defileze în fața unor tribune împodobite cu flori și cu steaguri. Ci, pe platoul scăldat de soare, timp de trei ceasuri au trecut, cu pas bărbătesc, trupele unei divizii
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
Inaugurarea școlii 64 65 Cartea de onoare 66 67 Școala de ieri și astăzi în imagini Ateliere 68 Cabinet MOM Laborator de chimie 69 Cabinet de desen Amfiteatru 70 Sala de sport 71 Activități extracurriculare Curs festiv și banchet 2007 Serbare de Crăciun 2008 Tradiții Pascale 2009 72 Elevii noștri actori În excursii 73 BIBLIOGRAFIE: Lăpușan Aurelia, Lăpușan Ștefan, “Mangalia în paginile vremii”, Editura Dobrogea, Constanța, 2007 Situații statistice Regulamentul de organizare și funcționare al CNE Registre de evidență a personalului
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
cosmică este continuu tulburată; de către "Marele Șarpe" la început, care amenință să reducă lumea la "haos"; de către crimele, păcatele și erorile oamenilor, care cer să fie ispășite și "purificate" cu ajutorul diverselor rituri. Dar lumea este periodic regenerată, i.e. "recreată", prin serbarea Anului Nou. "Numele sumerian al acestei sărbători a-ki-til înseamnă "forța care face să trăiască din nou lumea" (til vrea să zică "a trăi" și "a retrăi", astfel un bolnav " (re) trăiește", adică se însănătoșește); tot ciclul legii eternei reîntoarceri este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și originea lumii, în ambele cazuri, materia primă este constituită din substanța unei divinități primordiale decăzute, demonizate și ucise de zeii tineri, victorioși. 22. Sacralitatea suveranului mesopotamian La Babilon, Enuma eliș era recitată în templu, în a patra zi a serbării de Anul Nou. Această sărbătoare, numită zagmuk ("începutul anului") în sumeriană și akitu în akkadiană, se desfășura în primele douăsprezece zile ale lunii Nisan. Ea cuprindea mai multe secvențe, din care sunt de reținut cele mai importante: 1) zi de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și o ocupau pînă la închidere (1 noaptea, în zilele de lucru și 2 noaptea, în zilele de sărbătoare). La cerere (cereri care se înmulțesc an de an), grădina era cedată unor societăți, școli, grupuri de persoane pentru chermeze și serbări, motivate mereu prin necesitatea măririi fondurilor. Deși cadru natural, incinta era pavoazată în astfel de ocazii cu crengi de brad și stegulețe tricolore agățate de chioșc, de pavilion și în copaci. După petreceri (care, în anii ’20, înainte de plecarea poetului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pildă, anunța: „în ultimul timp aflăm ca Ateneul cultural (în care se înscriseseră ca membri „peste două sute de intelectuali” - n. m.) a luat inițiativa să clădească un palat cultural și o bibliotecă. în fiecare joi se va (!) ține conferințe și serbări pentru redeșteptarea mișcării culturale. Peste 20 de conferențiari s-au grăbit să se înscrie cu cîte o conferință. Pînă acum a(u) conferențiat d-l Gr. Tabacaru despre Cultură și pseudocultură și Pr. I. Tălmăcel despre Frumusețile Italiei”.3) „Palatul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un fragment din creația sa în finalul Poemei Romîne, lucru care n-a plăcut criticilor contemporani, deoarece „nu se alipea de tot restul”.1 ) Exuberantă, muzica lui Hübsch edulcora sentimentele reale ale majorității romînilor; muzică ilustrativă, cu intonații tari, pentru serbări, parăzi, „potemkinade”. Personaj anecdotic, el ajunsese un producător de veselie la comandă,2) cît și un paratrăsnet pentru nemulțumirile contemporanilor față de patronul său, Regele, iar numele - o poreclă. Ironic, Romînia, Țara lui Carol I, era numită, prin metonimie, „Țara lui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ei, împreună cu Ștefan Costandache, au pus bazele Gimnaziului), „Cuvîntare la a 50-a aniversare a liceului Ferdinand I” (ținută în sala cinematografului „Victor”, la 1 decembrie 1917), „Cuvîntare ținută, în sala de gimnastică a liceului, la 2 iunie 1929, la serbarea ce mi s a dat de colegi, în urma retragerii mele la pensie la 1 noiembrie 1928”. Ultima cuvîntare a ținut-o la 1 decembrie 1932, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la înființarea gimnaziului și a 25 de ani
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]