2,780 matches
-
al Capitalei și în timpul zilei; o doamnă Orăscu și fiica sa Cleopatra au fost găsite în pimniță, moarte prin strangulare. Iată cum s-a petrecut crima: Doamna Orăscu locuia cu fiica sa Cleopatra și avea în serviciul său un bătrân servitor român și o servitoare unguroaică, anume Rosa. Servitoarea Rosa se învoi cu amantul ei, un ungur și cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și o servitoare unguroaică, anume Rosa. Servitoarea Rosa se învoi cu amantul ei, un ungur și cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani ca să aducă pentru stăpânele sale niște mostre; după plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei doi unguri în pimniță, apoi a chemat pe domnișoara ca să-i arate în pimniță ceva. Servitoarea mergea în urmă. Când fiica doamnei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un ungur și cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani ca să aducă pentru stăpânele sale niște mostre; după plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei doi unguri în pimniță, apoi a chemat pe domnișoara ca să-i arate în pimniță ceva. Servitoarea mergea în urmă. Când fiica doamnei Orăscu ajunse jos, cei doi unguri se repeziră asupra ei și o prinseră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
solidaritate profesională, care la noi nu poate fi exprimat. Presa reacționează imediat la eveniment, e peste tot „reflector” și „control al puterii”. E o mare satisfacție să vezi că meseria noastră mai are căutare, că publicistul nu e doar un „servitor al puterii”, o unealtă pentru propagarea insistentă a „adevărurilor” lansate de „Ministerul Adevărului”, pentru lingușirea vanităților unor indivizi (inclusiv a piticilor locali), pentru ascunderea unor rele care îmbolnăvesc ireversibil organismul societății. Da, cînd citesc „Les Nouvelles de Moscou” ale cărei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fost fiu de gospodar cu suprafață de pământ redusă, unde traiul nu a fost ușor, ați fost copii mulți la părinți, ați fost și închis. La fel am fost și eu. Tata și mama au fost angajați înainte de căsătorie ca servitori, deoarece puținul pământ ce l au avut părinții nu-i putea întreține pe toți. Am început să fac liceul, pe care am fost obligat să-l întrerupt în clasa a III-a din lipsă de mijloace materiale. Studiile mi le-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
destinde în activități mondene și sportive (automobilism, vânătoare, petreceri, vizite la Curte). Membru fondator al Societății Scriitorilor Români (1909), este ales în 1911 în comitetul de conducere. În 1914 inițiază Cercul bibliofil român. În anul următor, la 5 aprilie, un servitor încearcă să-l omoare în timp ce dormea, înfigându-i un pumnal până în creier. Tudor Arghezi publică, în „Cronica”, un necrolog, semn că se răspândise vestea morții lui. Cu o constituție robustă, rănitul supraviețuiește, însă tot restul vieții va rămâne țintuit într-
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
va fi purtat pe străzile orașului gol și călare pe un măgar, cu fața întoarsă către coada dobitocului și femeia conducând ea însăși asinul de dârlogi; 27. Răpirea unei femei va fi pedepsită cu moartea; 28. Sclavul, omul salariat sau servitorul care ar răpi o femeie, va fi ars de viu; 29. Răpitorul va trebui să fie prins și pedepsit oriunde se va găsi; 30. Acel ce va răpi cu consimțământul său o femeie adulteră nu va suferi nici o pedeapsă; 31
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
târg", termen care însemna „toți amploaiații Domniei", un delegat al Vornicului cel mare, care priveghea o anumită activitate (justiția de exemplu, urmărind pe făcătorii de rele, adunatul gloabelor, plata cu capetele celor vii a prădăciunilor) și având în subordine alți servitori: globnicii, deșugubinarii. Vornicul de Huși a existat și în veacul al XVIIIlea, sub Grigore Ghica la 1733... Referindu-se la vornicul de Dorohoi, care după cum spune Ureche își avea începutul de pe vremea lui Alexandru cel Bun, Gh. Ghibănescu trage concluziile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
canoanele bisericești referitoare la judecarea clerului care ar fi căzut în fapte de vinovăție, ajunseseră a fi neștiute și nebăgate în seamă de autoritățile civile, la 24 februarie 1649, urmare a jăluirii clerului, care în fața pârcălabilor, globnicilor, deșugubinarilor, ori altor servitori domnești, nu mai știau de cine depind și unde săși caute judecata și dreptatea, Domnul convoacă Sfatul țării să stabilească ce avea să urmeze. În baza pravilelor bisericești se stabilește modul în care clerul poate fi judecat pentru fapte săvârșite
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
copiii. „În copilărie și eu am învățat la un dascăl din aceștia - un bătrân anume Nicolau, sârb de neam și legător de cărți, foarte bețiv și care bătea rău", completează Melchisedec. Cu învățarea copiilor, pe la sate și orașe, se ocupau servitorii bisericești inferiori: ponomarii, ceteții, cântăreții. De aici denumirea profesiei: dascăl, adică învățător. Chiar la Huși, din planul cadastral al vechii Episcopii, „se vede la nr. 15 că a existat o astfel de școală, înainte de incendiul din 1847când împreună cu orașul au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi aduse a îndeplinire de către însuși ministru din Întru. Semnau hotărârea: Kogălniceanu, L. Steege, General Iacovachi, Papiu, Bălănescu, P. Orbescu, D. Bolintineanu. În același timp cu nr. 4044 din 6 februarie 1864, „cu cel mai profund respect”, „pre-plecați și presupusul servitor ministru secretar de stat la Departamentul din Întru” Kogălniceanu se adresa Prea-Înaltului Domn Alexandru Ioan care cu „Înalta sa rezoluție” aproba Jurnalul încheiat de Consiliul miniștrilor în ședința sa din 14 ianuarie 1864. * În ce privește situația de la Huși, noi am relatat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un loc de scandal și un obiect de gâlcevire între coborâtorii persoanelor cu drit de fondație să i se desființeze numirea de schit care sigur o posădează și biserica să rămâie biserică de satu, așezându-se un preot de mir servitor și îngrijitor de popor, iar în chiliile ce sunt la acest schit, reparându-se, să se statornicească o școală sătească." Redând cele de mai sus, din alte surse documentare se menționează: „Preotul și profesorul urmau a fi întreținuți din veniturile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
consiliilor comunale pentru înființarea școlilor au devenit zadarnice. Intervenția către proprietarul moșiei a făcut să se închirieze o casă unde s-a aranjat școala, dar pentru că membrii consiliului n-au respectat condițiile de înțelegere, „în școală s-a așezat un servitor al proprietarului, învățătorul G. Teodorescu fiind oprit de a mai tine clasă". Învățătorul cerea ministrului să ordone cu urgență facerea unei case de școală, pentru că mulți din elevi nu mai frecventează regulat școala (Monitorul, 14-26 iunie 1866). În raportul institutorului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poliție judiciară și de interes general erau date comisarilor de ocol care înlocuiau subprefecții. Funcția de primar și ajutor deveneau onorifice. Comunei îi era rezervat dreptul de a vinde băuturi spirtoase dar rămânea datoare a plăti pe preoți și pe servitorii bisericilor. i) În 1890, alt proiect de lege, ministrul de interne fiind generalul Manu, cu noi dispoziții, rămâne doar în faza de deziderat. j) În anul 1899, fără a ajunge în dezbaterea corpurilor legiuitoare, ministru de interne fiind D.G.Grig
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
România la Congres: "Excelența Voastră, Am primit raportul nr. 6524 din 20 august curent, cu veștile care sunt un semn al grijii și amabilității dvs. Vă mulțumesc mult și cu sinceră și deosebită stimă, am plăcerea de a mă declara servitorul Excelenței Voastre..." (Ibidem, f. 711). 821 Ibidem, f. 698. 822 Ibidem. 823 Ibidem, busta 19, fascicolo 59, ff. 699-708. 824 Ibidem, f. 698. 825 Ibidem. 826 Ibidem, ff. 699-708. 827 Ibidem, f. 699. 828 Georgescu a afirmat: "Așa se prezintă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și sensibilitatea exacerbată față de cea mai mică lipsă nu este paradoxală decât în aparență. Modestia este o conduită obligatorie semnificând poziția "umilă" a celui care primește. Să te comporți ca un mare senior înseamnă totodată să te prefaci că ești servitorul oaspetelui. Un astfel de understatment de sine este necesar pentru a compensa ostentația, bogăția etalată a mesei și pentru a dezamorsa puterea celui care primește, orgoliul de a da, datoria beneficiarului 9. Astfel, e o gravă impolitețe din partea gazdei să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
iar ospățul însuși este evocat foarte rapid, pe când la Menelau, nu se face nici un sacrificiu, iar ospățul este pus în prim-plan. Ospitalitatea lui Nestor este mai călduroasă, mai personală (însuși Nestor și familia sa se ocupă de oaspete, nu servitorii), în timp ce Menelau rămâne mai distant. Ospitalitatea astfel descrisă la începutul Odiseei este paradigmatică și, așa cum observă Steve Reece, funcționează ca o scenă standard pentru ceea ce ar trebui să fie veritabila și autentica ospitalitate, cu care celelalte scene din Odiseea ar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
suprimat multe elemente fantastice proprii acestui gen de povestire și a înzestrat personajele cu însușiri umane: Eol, zeul vânturilor, trăiește într-un oraș; Lestrigonii, căpcăuni canibali și antropofagi, țin sfat în agora; Circe, vrăjitoarea, locuiește într-un palat plin de servitori. Una din instituțiile umane cele mai persistente, chiar și în caracterul popular al poveștii, este ritualul xenia. Dar ospitalitatea descrisă îi subliniază aici mai ales perversiunile: mâncarea oferită de Lotofagi îi face pe oameni să uite (9.94-97)82; Circe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
scenă ține de xenia, pentru că, în lumea homerică, xenia se referă la relația între oameni cu același statut social. Oaspetele este un cerșetor, un implorator și nu un xenos propriu-zis. Este de o ironie evidentă și emoționantă să vezi un servitor care oferă ospitalitate stăpânului său. Primirea este în același timp indubitabilă, dar fiind vorba despre cocioaba unui porcar, dicția este lipsită de emfaza tradițională, iar Homer recurge la un limbaj vernacular, adaptându-l dicției unui eveniment ne-eroic. Această scenă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai frecvent, un potop, o inundație, dar și o avalanșă, niște căderi de pietre, o ploaie de sulf și de foc și alte calamități care conduc la distrugerea comunității. Vechiul Testament oferă numeroase exemple ale acestor practici ospitaliere. Abraham însuși trimitea servitori la poartă care să ofere ospitalitate, uneori el însuși se așeza pe prag pentru a-i invita pe străinii care treceau. El oferă astfel îngerilor pe care îi ia drept oameni, apa pentru a-și spăla picioarele, pâine și poruncește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în germană pentru clipă se spune Augenblick, altfel spus, clipa este momentul fugitiv al unei priviri, luată din scurt, într-un scurt-circuit temporal și cauzal. Căsuța are o arhitectură făcută să evite privirea celuilalt. Ea permite îndepărtarea de societate (chiar servitorii sunt puțini, când nu sunt concediați). Este un spațiu de intimitate, de intimitate libertină și Le Camus de Mézières, într-un capitol despre arta de a plăcea în arhitectură, insistă asupra artei de a grada care trebuia să domnească în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
292. El se plânge printre altele de atitudinea celor din casă, a valeților care îl servesc scrâșnind din dinți și care i-au "smuls" mulți bani, "în case în care altădată am făcut prostia să mă duc și în care servitorii m-au făcut întotdeauna să plătesc scump ospitalitatea stăpânilor" (A noua plimbare). Voltaire nu se înșeală când se răzbună cu o ironie superbă pe Rousseau prin spațiul închis al unei ospitalități fără rezerve. Este cunoscută anecdota în care Voltaire, căruia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fine, Flaubert însuși sugerează că episodul final cu leprosul ar fi o formă extremă de halucinație datorată poverii amintirii: "Adeseori închidea ochii, încercând să-și regăsească în amintire tinerețea; vedea curtea unui castel, cu câini de vânătoare la scară, cu servitori în sala de arme, și sub un leagăn din ramuri de viță, un băiețandru cu păr bălai între un bătrân castelan îmbrăcat în blănuri și doamna sa cu scufă înaltă: dar în aceeași clipă i se suprapunea în minte imaginea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
puternic. Fiindcă deși este o onoare să primești în vizită personaje eminente, riscul permanent este de a fi detronat la tine acasă. Gestul de ospitalitate care face din oaspetele tău o ființă privilegiată, poziția gazdei care se plasează ca un servitor față de cel pe care îl găzduiește, sunt de fapt, în mod implicit anulate chiar din cauza statutului de oaspete. Există ici nu numai un paradox (să vrei să te plasezi cu generozitate într-o poziția umilă deși ocupi deja această poziție
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
stăpânire acasă la cel care este menținut la distanță de ceea ce apare, se constituie ca un secret. Asistăm atunci la stranii întoarceri de situație în care invitatul devine stăpânul stăpânului (un joc complex devreme ce stăpânul casei se dă drept servitor al oaspetelui său, care la rândul său pentru a avea trecere trebuie să devină sclavul sclavului său etc.). În jurul acestei constelații, avem mai multe figuri: cea a gazdei afabile (sau a gazdei neprietenoase), dar care nu se destăinuie, lăsându-l
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]