3,082 matches
-
ani. într-o primă etapă, el a fost perceput ca fiind „ciudat” sau ca avînd „rezonanță slavă”. Dacă lui I. M. Rașcu și lui Vladimir Streinu, doi filologi rafinați, li s-a părut așa,2) sau dacă un cercetător al simbolismului îl va considera „sinistru”, cu „rezonanțe de cavou”,3) cum li se va fi părut celor fără un simț lingvistic deosebit? Ca să știe ce înseamnă „Bacovia” ar fi fost necesare anumite cunoștințe de istorie și de geografie locală, adică de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se pierdea abia șoptit, și ghitara tăcu...” 5) Citit în original, cu Romances sans paroles, Sagesse, Les Fêtes Galantes, Verlaine („Sărmanul Lelian”) e gustat de posteminescieni, pentru simplitatea și muzicalitatea sa. El trece, cum e și firesc, ca fruntaș al simbolismului și ca exemplu de „suprem poet”, neobosit șlefuitor al versului. Ștefan Petică îl așază în „marea treime” poetică franceză a anilor ’70: „Jules Laforgue, Paul Verlaine, Arthur Rimbaud”6). Bacovia l-a citit atît în colecția „Les Hommes d’aujourd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
M. Rașcu, ,, G. Bacovia”, în ,,Amintiri și medalioane literare, Editura pentru Literatură, 1967, p. 12-13 și Vladimir Streinu, ,,G. Bacovia, I, Cu prilejul unui volum epuizat”, în Pagini de critică literară, IV, Ed. Minerva, 1979, p. 29. 3. Ovidiu Drimba, ,,Simbolism romînesc - Gh. Bacovia”, în ,,Noua Gazetă de Vest”, nr. 329, 26 mai 1937, p. 2. Dincolo de această ,,aproximație” nereușită, articolul său conține însă cîteva aprecieri corecte și ferme despre poezia lui Bacovia. 4. Opere, Ed. Minerva, Ediție [îngrijită] de Mihail
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în ,,Clopotul”, 1, nr. 3, 5 noiembrie 1922, p. 10. „Princese” 1. Opere, p. 41. 2. „O, rămîi”, Poezii. ediția cit., p. 71. 3. „Nunta Zamfirei”, în Versuri, ediție citată, p. 10. 4. „Cînd vioarele tăcură’’, XV, apud: Zina Molcuț, Simbolismul european, 2, Ed. Albatros, „Lyceum”, 1983, p. 457. în Opere (1938), „princese”, din același vers, e înlocuit cu „prințese” (p. 62). 5. „Concert nupțial”, în Calendarul Luceafărul 1915, p. 66. 6. „Țiganul”, în Obraze și măști, Ed. Cartea Romînească, 1922
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
această vorbă, nu prea am crezut-o. îmi mirosea a adaptare după Goethe: „Mehr Licht!” M-am interesat apoi cum mor scriitorii, îndeosebi poeții, ce fac, ce gînduri îi încearcă înaintea clipei finale. Jean Moréas, unul din principalii militanți ai simbolismului, își calma durerile, citind pe Sainte-Beuve. La fel Tristan Corbière. Vlahuță al nostru s-a consolat - scrie un memorialist - cu versuri din Dante. „Cu judecata limpede, cu vocea adîncă (...) și-a exprimat dorința ca manuscrisele nepublicate să fie arse. Lucrător
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vom insista în capitolul următor al lucrării de față. În acest înțeles, „complexul” include următoarele elemente componente: a) motivația inconștientă (adică acel sistem de idei și reprezentări accentuate emoțional ce sunt refulate), b) conflictul (mai mult de origine intrapsihic), c) simbolismul (care cuprinde fenomene de sublimare, transfigurare). The complex of frustration, 1956, New York, p. 2. Pentru aceștia, amintiri traumatice uitate și ignorate de „eul” conștient, evocate de către bolnavi sub stare de hipnoză, sunt în „inconștient” și de acolo influențează asupra stării
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lume). Este cât se poate de evident că potențialul interpret al unui astfel de text, emblematic pentru maniera de construcție a lui Acosmei, are de luptat cu toate inerțiile de lectură ale unui cititor obișnuit să ceară de la poezie metaforă, simbolism și expresivitate formală (instanța auctorială îl avertizează de altfel onest chiar de la început, într-o inedită artă poetică ce deschide cartea, Palinodie, să nu ceară "argumente/ nici înveșmântarea ideii în materie sensibilă"). Și totuși, deși poemelor marca Acosmei pare a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de interferență, "în zborul albastru și chymic/ în intermundii, în corpul fluid și fosforescent" (Cine...). De aici, glisarea permanentă între descripția nudă și caligrafia metaforizantă a realului, între notația albă a stărilor, obiectelor și peisajelor, respectiv învestirea lor cu un simbolism greu. Toate secțiunile acestui prim volum de poezii scris de Liviu Antonesei (Partea frigului, Căutarea căutării Un cvartet (Încercare polifonică), Autonevroze sau Păcatele capitale, Călătorie în erele geologice și alte poeme de dragoste, Acum Infernul) se nutresc, prin urmare, dintr-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tiparul dublei reflectări. Și substanța, și retorica discursului glisează, în permanență, între poli antitetici. Pe de o parte, avem de-a face cu un discurs criptic, dens până la asfixiere, în orice caz, plin de referințe culturale de tot felul (de la simbolismul astrologic și creștin medieval până la ontologia începutului de secol XXI, de la misteriile eleusine până la riturile ordinelor secrete contemporane); pe de altă parte, în spatele tuturor acestor referințe, în interiorul și deasupra lucrurilor, un apăsător sentiment al deșertăciunii universale, al inconsistenței lumii evocate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
simboliste" românești. Mai mult decât orice altceva, rescrierea (uneori într-o cheie ludică, relaxată, alteori într-una apăsat parodică) denotă, firește, admirația nedezmințită pentru modelul poetic minulescian, ceea ce implică mai întâi utilizarea unei recuzite de împrumut, specifice primei vârste a simbolismului românesc. Astfel se explică preferința pentru teme și motive precum marea călătorie (corabia, pelerinul, gara, marea), geografia exotică, misterul, artificialul, pietrele prețioase, parfumurile rare ș.a.m.d. Dar și ușurința de invidiat a versificării pe aceste motive date, notabilă mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Sociologia speranței, Calmann-Levy, Paris, 1973. A se consulta, de asemenea, numărul special din "Cahiers internationaux de sociologie" din decembrie 1962. 2. Din vasta operă a lui Mircea Eliade a se citi, în legătură cu tema cărții noastre, Imagini și simboluri. Eseuri despre simbolismul magico-religios, Gallimard, Paris, 1952; Aspecte ale mitului, Gallimard, Paris, 1963; Mituri, vise și mistere, Gallimard, Paris, 1965; Sacrul și profanul, Gallimard, Paris, 1965. 3. Iată trei exemple ale acestei analize a mitului văzut ca mistificare: Roland Barthes, Mythologies, Ed. du
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
serile de vară (...) urca pînă la noi o mireasmă de plante de grădină (...). Din staul aburul se ridica". El opunea artei naturaliste un impresionism pitoresc apropiat de subiectivismul punctului de vedere [...]. Puțin cîte puțin, noua tehnică începea să se contureze (...). Simbolismul se îndrepta din ce în ce mai mult către riguroasa tehnică a punctului de vedere; referindu-se la Bysance al lui Jean Lombard, Alfred Valet nota: "Descrierea sa (...), ceea ce unii descriptori naturaliști nu au înțeles niciodată, este fracționată, gradată, mereu corespunzătoare și proporțională acțiunii
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Profile, 93-100; Chendi, Fragmente, 199-206; Petre Grimm, Traduceri și imitațiuni românești după literatura engleză, DR, 1922-1923; Ion Gherghel, Schiller în literatura română, București, 1933, 42-48; Călinescu, Ist. lit. (1941), 469, Ist. lit. (1982), 531-532; Ciorănescu, Lit. comp., 195, 234-236; Bote, Simbolismul, passim; Dicț. lit. 1900, 815-816. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]
-
Michel de Ghelderode... trente ans après (1995). Novalis, prima monografie românească dedicată poetului german, e concepută de V. ca o „cercetare sistematică de literatură comparată”, în care opera acestuia e studiată în raport nu doar cu romantismul, ci și cu simbolismul, suprarealismul, urmărindu-se și receptarea critică în context românesc. Biografia, socotită importantă doar în măsura în care are un rol în formarea conștiinței poetice, va fi aproape neglijată. Capitolele Mitul poetului, Periplu, Inițiere orfică, Imperiul poeziei, Magicul imperiu subteran consemnează minuțios traseul spiritual
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale), Târgu Mureș, 1998; Timp și temporalitate în opera lui Eminescu, Târgu Mureș, [2000]; Ana Blandiana, Brașov, 2000; Scriitori români contemporani, Târgu Mureș, 2002; Poezia clasică și romantică de la Dosoftei la Octavian Goga, Brașov, 2002; Simbolism, modernism, tradiționalism, avangardă, Brașov, 2002. Ediții: Un destin istoric: Biserica Română Unită. Ancheta revistei „Vatra”, Târgu Mureș, 1999 (în colaborare cu Al. Cistelecan, Cornel Moraru și Virgil Podoabă). Repere bibliografice: Al. Cistelecan, Iulian Boldea, ECH, 1994, 1-3; [Rodica Draghincescu], Profil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
de poetul George Bacovia. Acesta, împreună cu celălalt redactor, Gr. Tăbăcaru, i-a imprimat un caracter modern, definit de opțiunea limpede pentru estetica simbolistă. Asumarea acesteia transpare fără echivoc atât din câteva texte critice semnate de Gr. Tăbăcaru (articolele Asupra originii simbolismului și Despre Bacovia), cât și, mai ales, din literatura publicată de revistă. Se disting, înainte de toate, o seamă dintre poemele lui Bacovia însuși. Între altele: Note de primăvară, Singur, Scântei galbene, Umbra, Amurg, Toamnă, Nocturnă, Plumb de iarnă, Fanfară. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]
-
seamă dintre poemele lui Bacovia însuși. Între altele: Note de primăvară, Singur, Scântei galbene, Umbra, Amurg, Toamnă, Nocturnă, Plumb de iarnă, Fanfară. În A.c. sunt tipărite apoi câteva poezii inedite ale lui Ștefan Petică, privit ca un însemnat reprezentant al simbolismului românesc, din nefericire dispărut prematur (Cântece de seară, Între luptă și vis), și, de asemenea, versurile unor poeți minori, dar având toți, mai mult sau mai puțin, afinități cu orientarea simbolist-modernistă: Ion Amaru, N. Țintă, Agatha Grigorescu, G.D. Apostol, Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]
-
sau animate de un elan vitalist, unele decorative, altele tinzând către viziune, în care se celebrează taina unei naturi însuflețite. Totul gravitează în jurul unor lexeme precum suflet / inimă, apă, lacrimă, somn, blând, lună, vis etc. Cuvintele-metafore trimit adesea la un simbolism panteist-național: „Dar într-o peșteră din soare bate inima lui Zamolxe/ bate pentru un prunc/ botezat într-o cofă cu luceferi/ și mâinile mele caută în semințe rădăcini/ pentru alcătuirea de chip/ sub care visez” (Alcătuire de chip). Dacă elementarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
Georges Sorel și lașitatea burgheză, Antiromantismul și Pierre Lasserre. Se publică traduceri din Maurice Maeterlinck, Jean Moréas, José Maria de Hérédia și Paul Bourget. Majoritatea celor care scriu la R. aparțin pleiadei de poeți trecuți prin cenaclul macedonskian și promovează simbolismul, G. Bacovia fiind socotit „un inovator fericit și un precursor al poeziei românești noi”. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289293_a_290622]
-
imagine dinamică și una auditivă. 4.Explică rolul prozodic al cratimei, în structura De-atâtea... 5.Precizează două mărci ale subiectivității din textul literar. 6.Notează două structuri care sugerează planurile interior - exterior. 7.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea în simbolism. 8.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic, la alegere. 9.Interpretează semnificația titlului, în raport cu textul. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC Testul nr. 41 Rezolvă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în primul vers. 2.Evidențiază, prin două elemente, prezența eului liric. 3.Explică rolul interogației. 4.Precizează valoarea expresivă a punctelor de suspensie. 5.Transcrie o imagine auditivă. 6.Interpretează prezența adverbului poate. 7.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea în simbolism. 8.Comentează titlul, în relație cu textul literar. 9.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic, la alegere. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Testul nr.
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
virgulelor din primul vers. 5.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 6.Notează două figuri de stil din versul: Copacii albi, copacii negri. 7.Precizează tipul de lirism prezent în text. 8.Ilustrează, prin două trăsături, încadrarea textului în simbolism. 9.Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, opinia în legătură cu afirmația poetului: Pictorul întrebuințează în meșteșugul său culorile: alb, roșu, violet. Le vezi cu ochii. Eu am încercat să le redau cu inteligență prin cuvinte. Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare. Barem
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
larg și nu se mai întorc.[...] (Ion Minulescu, Celei care pleacă) 1.Prezintă, pe scurt, tema literară existentă. 2.Evidențiază, prin două mărci, tipul de lirism. 3.Interpretează două figuri de stil diferite. 4.Motivează, prin două trăsături, încadrarea în simbolism. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un eseu, de 1-2 pagini, în care să argumentezi apartenența unui text liric studiat la curentul literar modernism. În redactarea eseului, vei avea în vedere: • Prezentarea pe scurt a curentului literar; (0, 5
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
mărită cu regele, căruia îi era făgăduită, ci cu Shreck, de dragul căruia se preschimbă într-o variantă feminină de căpcăun, nostimă și la fel de verde și de urâtă. Comparația dintre Sir Gawain și Shreck ar putea șoca un medievalist. Totuși, în afara simbolismului culorii verzi, care în ambele cazuri are semnificații pozitive (întoarcerea la natură, fertilitate), există și alte similarități între cei doi. Orizontul de așteptare al publicului este bulversat de răsturnări neașteptate de situație; atât cititorul, cât și spectatorul filmului sunt în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cu semnificații este o operație arbitrară (a priori și nu a posteriori). Semnificatul casă este asociat în franceză semnificantului mai-son, în engleză semnificantului house, în germană lui Haus ș.a.m.d. Uneori semnificanții pot evoca anumite sunete (onomatopei, verbe cu simbolism fonetic de tipul a vui, a scîrțîi etc., dar și aici există paradoxul cocoșului galic care cîntă cocorico și nu cucurigu sau kikiriki). Semnele integral arbitrare realizează cel mai bine procedura semiologică; de aceea limba, cel mai complex și răspîndit
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]