6,711 matches
-
influențează destinele individuale ale candidaților, putând să deschidă - sau dimpotrivă - noi „șanse de viață”. În secțiunea de față, m-aș opri asupra unor problematizări față de această frenezie evaluativă generalizată și aș începe prin a preciza că punem sub semnul întrebării simulările atotcuprinzătoare la scară națională ce prefațează examenele naționale. În primul rând, ne îndoim de acest experiment pedagogic pentru că e lipsit de elementare precauții deontologice. O testare de o asemenea proporții lasă urme destul de evidente asupra actorilor implicați, perturbând și funcționarea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
a arătat că, în zilele respective, orele nu se mai țin, din pricina „confiscării” elevilor sau a unor școli întregi. Cum de este îngăduit să se perturbe programul firesc al procesului de învățământ? În al doilea rând, respingem această practică pentru că simularea nu are o finalitate clară și justificată. Se va spune că astfel îi obișnuim pe elevi cu starea de examen, cu tensiunea și stresul inerent. Care tensiune, care stres? Totul nu-i decât o prefăcătorie. Elevii știu că nu-i
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
obișnuim pe elevi cu starea de examen, cu tensiunea și stresul inerent. Care tensiune, care stres? Totul nu-i decât o prefăcătorie. Elevii știu că nu-i așteaptă nici o ratificare, nici o sancțiune, profesorii așijderea. Se va mai spune că prin simulare supunem la probă și omologăm instrumentele de evaluare (dacă sunt fidele, valide, obiective etc.). Aplicându-le la întreaga populație școlară din țară? Orice metodologie de cercetare arată că un instrument poate fi validat aplicându-l pe un eșantion, nu pe
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
un elev dintr-un sat oarecare (și nici nu-i bine să fie același!). E mai puțin, dacă suntem în cazul unei evaluări de zi cu zi, sau mai mult, în cazul unei testări naționale. Asta nu înseamnă că respingem simularea secvențială de examene la scară mică, având obiective și scopuri clare. Este firesc ca școlile sau alți factori de decizie să cunoască permanent gradul de încorporare de către elevi a conținuturilor puse în joc. Funcția constatativă se va completa cu una
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de la evaluările naționale vor deveni caduce. În principiu, fiecare universitate poate recruta studenți pornind de la repere și competențe diferite. Examenul împrumută ceva din Judecata de Apoi, care se consumă o singură dată, fără „înfățișări” sau înscenări prealabile, fără „fentări” sau simulări absurde! Temă Invocați câte patru avantaje și prejudicii ale simulării unui examen național, după cum ați putut constata din experiența dumneavoastră de organizatori sau evaluatori. 1.6. Examenele și învățământul paraleltc "1.6. Examenele și învățământul paralel" Pentru cei care încă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
poate recruta studenți pornind de la repere și competențe diferite. Examenul împrumută ceva din Judecata de Apoi, care se consumă o singură dată, fără „înfățișări” sau înscenări prealabile, fără „fentări” sau simulări absurde! Temă Invocați câte patru avantaje și prejudicii ale simulării unui examen național, după cum ați putut constata din experiența dumneavoastră de organizatori sau evaluatori. 1.6. Examenele și învățământul paraleltc "1.6. Examenele și învățământul paralel" Pentru cei care încă mai au dubii, învățământul paralel se referă la „meditațiile” făcute
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
unei evaluări prin raportare la standarde fixe, acestea nu mai sunt apanajul actorilor din interior (nici elevi, nici profesori), ci al unor factori de decizie sau „specialiști” din exterior ce doar uneori mai „corectează” o serie de probe prin posibile simulări sau pretestări ale respectivelor strategii docimologice. Cu cât ne situăm „mai jos” pe această axă, antrenând pe elevi și profesori în stabilirea acestor criterii și a reușitelor propriu-zise, cu atât dimensiunea formativă a evaluării este mai pronunțată (și deci toată lumea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
experimentale în contextul disciplinelor cu caracter practic-aplicativ. Probele evaluative de ordin practic se pot gândi în următoarele perspective: - executarea de către elevi a unor produse pornind de la un model; - realizarea de către elevi a unor acțiuni pornind de la un proiect de acțiune; - simularea unor acțiuni în condiții speciale (pe calculator, în sălile de simulare etc.). Facem precizarea că probele practice, în măsura în care sunt bine concepute, ratifică în modul cel mai elocvent ceea ce elevii cunosc și pot să facă. Rămâne ca sarcină de perspectivă dimensionarea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
practic se pot gândi în următoarele perspective: - executarea de către elevi a unor produse pornind de la un model; - realizarea de către elevi a unor acțiuni pornind de la un proiect de acțiune; - simularea unor acțiuni în condiții speciale (pe calculator, în sălile de simulare etc.). Facem precizarea că probele practice, în măsura în care sunt bine concepute, ratifică în modul cel mai elocvent ceea ce elevii cunosc și pot să facă. Rămâne ca sarcină de perspectivă dimensionarea unor probe care, în mod indirect, dar decisiv, pot da seamă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
tip creion-hârtie, concepute ca instrumente de măsurare-evaluare a unor componente psihice sau psihofiziologice în sine; se impune o preocupare mai susținută pentru apropierea conținutului testelor de natura și specificul situațiilor reale, valorificând în acest sens valențele moderne de modelare și simulare. Bibliografie Anastasi, A. (1968), Psychological Testing (3rd Edition), Macmillan Publishing Co., Inc. Toronto. Eysenck, H. (1953), The Structure of human personality, Methuen, London. Eysenck, H. (1968), Fact and Fiction in Psychology, Penguin Books, Victoria, Australia. Golu, M. (1993), Dinamica personalității
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
controlate prin design. Înainte de realizarea sarcinii experimentale, participanții au completat un test de abilități cognitive și un chestionar de personalitate. 6.4.2. Sarcina de lucru În acest studiu am adaptat și transformat în sarcină experimentală computerizată o activitate de simulare denumită „Tragedie în orașul Tudor” realizată de Phil Darg în 2001 (sursa: www.edusim.net). Această simulare este folosită în activități decizionale de grup, fiind considerată un exercițiu realist. Acest studiu este configurat pentru sarcini independente realizate individual. Fiecare individ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
chestionar de personalitate. 6.4.2. Sarcina de lucru În acest studiu am adaptat și transformat în sarcină experimentală computerizată o activitate de simulare denumită „Tragedie în orașul Tudor” realizată de Phil Darg în 2001 (sursa: www.edusim.net). Această simulare este folosită în activități decizionale de grup, fiind considerată un exercițiu realist. Acest studiu este configurat pentru sarcini independente realizate individual. Fiecare individ a stat în fața calculatorului și a luat 30 de decizii, timp de 60 de minute. Sarcina se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
puncte și păstrarea indicelui de libertate peste 8 puncte. Participanților li se va spune că vor fi evaluați pe baza rezultatelor, și nu după caracteristicile individuale. După fiecare sesiune decizională prin care indivizii alocă resurse pentru măsurile de securitate dorite, simularea oferă participanților feedback ce constă în scorul obținut la securitate și la libertate. Aplicația asigură și înregistrarea diferențelor absolute între scorul obținut de ei la securitate și scorul optim de 10 puncte. Participanții exersează trei situații decizionale și primesc feedback
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
c) „capacitatea volitivă”, de caredepinde atât persevereanța și curajul atitudinal, cât și înfrânarea la nevoie a unor impulsuri afective. Imaturitatea caracterologică — concretizată în tendințe egocentrice, indiferență și dispreț față de activitatea sistematică, dorința realizării unei vieții ușoare, autocontrolul insuficient, tendința spre simulare și disimulare, orgoliul excesiv, îngâmfare, intoleranță față de normele juridice și morale, indolența, subestimarea greșelilor comise etc., — ne face să înțelegem numeroasele și variatele conflicte cu cei din jur. De fapt, conduita morală a omului nu reprezintă altceva decât o formă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
diferitelor persoane, situații, sau cerințe normative — de pe poziția unei neîncrederi excesive în viață și a unui dispreț față de om, determină un comportament aparte: fie unul de ostilitate, consumat pe plan acțional sau verbal, fie unul de izolare, cu elemente de simulare și disimulare). În cazul comportamentului agresiv, persoana respectivă adoptă, într-o situație conflictuală obișnuită, o atitudine ostilă disproporționată cu elementul declanșator, urmărind distrugerea fizică sau simbolică a agentului frustrant. Desigur, un asemenea mod de comportament constituie un grav simptom de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
factor cauzator de noi conflicte și frustrări, deoarece o astfel de rezolvare a unei situații conflictuale este în contradicție cu modelele de acțiune acceptate în culturile avansate. În cazul comportamentului de izolare, prin care se refuză contactul social cu semenii, „simularea” și „disimularea” reprezintă formele principale de exteriorizare a atitudinii de infatuare și dispreț pe care individul respectiv o manifestă față de sine și față de semeni. Veșnicul camuflaj, continua preocupare de a se preface, de a face să pară adevărat ceva inexistent
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
frecvent unor acțiuni de introspectare și de analiză supercritică a vieții și a rezultatelor activității lor, îi face să trăiască acute sentimente de inferioritate și de inutilitate socială. Când, în sfârșit, în structurarea patologică a personalității psihopatului predomină tendințele spre simulare și confabulație, se vorbește de psihopatia de tip isteric, iar când psihopatul „fuge” de realitate și se refugiază în el însuși, unde se închide ca într-o carapace (ca semn de protest față de egoismul agresiv sau primitiv al celor din
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
domina politica mondială. Despre acest fenomen politic, eu am scris și publicat în SUA o carte în care analizam jocul strategic global ce angaja marile puteri ale acelui moment. Teoria mea se reducea la un model matematic, un fel de simulare a jocului în care erau angajate aceste mari puteri. Ipoteza mea de lucru era că, indiferent de ideologia pe care o afișează, socialistă sau capitalistă, marile puteri participă la acest joc cu egală intensitate și fervoare. La acea vreme, erau
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
sigure. Dacă supravegherea se distinge prin dorința de a instrumentaliza informațiile obținute, răsturnarea ludică poate fi derutantă: ea iese uneori din făgașul prevăzut și prilejuiește neașteptate derapaje. Nu cruță pe nimeni și afectează destinele tuturor. Substituire și simularetc "Substituire și simulare" Schimbarea temporară a identității ar putea fi considerată un procedeu specific „răsturnării ludice”; uneori, însă, ea este mai mult decât atât, în sensul producerii unei percepții a supravegherii total diferite, derutante chiar. Înrudirea cu răsturnarea ludică este cât se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
împăcarea finală dintre Conte și Contesă. Răsturnarea ludică este însoțită întotdeauna de sancționarea unui viciu pe care comunitatea vrea să-l îndrepte folosindu-se de o asemenea strategie. În fond, este vorba de o revanșă colectivă. Substituirea poate aluneca spre simulare, și ea înzestrată cu virtuți comice. Ne aflăm atunci într-un spațiu în care procedeele, fără a se confunda unul cu celălalt, întrețin raporturi deosebit de strânse. În Volpone a lui Ben Jonson, protagonistul, care vrea să testeze reacțiile celor din
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
-l țintuiește la pat, stare ce-i permite să-i supravegheze nestingherit. De data aceasta, el însuși pune la punct strategia menită să-l protejeze și să-i apere bunurile. Volpone se convertește într-un „spion din interior” prin intermediul unei simulări deliberate. O situație aparent identică va fi exploatată de Pirandello în Henric al IV-lea, unde protagonistul, închis într-un ospiciu după o criză de nebunie prelungită, supraveghează intrigile și mașinațiunile celor ce-l înconjoară și care, crezându-l cu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
măsură să facă descoperiri cu consecințe întotdeauna complexe: Mercur, în Amphitryon - de la greci până la Molière sau Kleist -, sau Clarin, într-o piesă mai puțin cunoscută a lui Calderón, El Mejor enconto Amor, unde, metamorfozat în maimuță, surprinde faptele lui Leporello. Simulare sau substituire - iată două procedee legate de schimbările identitare la care se apelează în cazul operațiilor de supraveghere, ludică sau nu. Ele se înscriu în aceeași sferă ca și practicile travestirii, atât de frecvente în comediile lui Shakespeare, Goldoni sau
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
obiectiv anume, o țintă principală, dar deschide totodată și alte perspective, care vin să se adauge celei fundamentale, explicite, diversificând-o. Tartuffe ilustrează convingător această afirmație: aici, atacul frontal este îndreptat împotriva Bisericii și, într-un mod mai subtil, împotriva simulării credinței în ideologia dominantă a epocii (adaptarea lui Bulgakov a insistat mai ales asupra acestui ultim sens, făcând din Tartuffe o piesă subversivă în contextul terorii staliniste!). Criticii puterii ecleziastice i se adaugă, de asemenea, motivul supravegherii; el participă la
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
rostite, să se repercuteze cu o forță înzecită. Între zidurile casei, oamenii se sfâșie între ei, nesocotind nici măcar una dintre regulile conduitei burgheze și, deopotrivă, ale limbajului: aici totul este direct, brutal. Totul încearcă să rănească, în numele unui refuz al simulării, dar și al oricărei protecții înșelătoare. Nici că se putea imagina un cadru mai potrivit pentru această distrugere reciprocă, violentă și necruțătoare, decât spațiul închis al unui interior fără guri de aerisire și fără ieșire în caz de pericol. Locatarii
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
9 Modele Dispozitiv de supraveghere și spectator suprainformat 23 Supraveghere, observare, voyeurisme 28 Supravegherea focalizată 33 Supravegherea de proximitate 36 Supravegherea ostentativă 42 Coprezența impusă 47 Reciprocitatea trunchiată 51 Ierarhiile supravegherii 56 Vulnerabilitatea pragului 59 Răsturnarea ludică 63 Substituire și simulare 67 Deghizări și travestiri 70 Supraveghere aleatorie și suprainformație comică 76 Ambivalența informațiilor 81 Activitate scriptică și arhivare 85 Opere Hamlet sau supravegherea generalizată 93 Tartuffe sau dubla supraveghere 103 Școala femeilor sau îngrădirea securitară 109 Britannicus sau supravegherea totalitară
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]