4,151 matches
-
ele suficiente pentru a invalida în mod radical principiul? Întrucât omul nu este Unul, filosofia fericirii trebuie să lase loc unor norme sau unor principii de viață antitetice. Trebuie să recunoaștem legitimitatea frivolității hedoniste și, în același timp, necesitatea construirii sinelui prin gândire și acțiune. Filosofia anticilor căuta să formeze un om înțelept care să rămână identic cu el însuși, dorind mereu același lucru în coerența cu sine și respingerea a tot ce e superfluu. Dar este acesta un lucru realmente
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Dar este acesta un lucru realmente posibil, realmente de dorit? Nu cred. Dacă, așa cum sublinia Pascal, omul este o ființă făcută din „contrarietăți”, filosofia fericirii nu trebuie să excludă nici superficialitatea, nici „profunzimea”, nici distracția frivolă, nici edificarea anevoioasă a sinelui. În cursul vieții omul se schimbă, iar noi nu așteptăm mereu aceleași satisfacții de la viață. Așadar, n-ar putea exista altă filosofie a fericirii decât una neuniformă și pluralistă: o filosofie mai mai curând eclectică decât sceptică, mai curând definitivă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în propriul sistem cognitiv și va avea un rol de filtru interpretativ; cu alte cuvinte va interpreta, decoda situația, comportamentul locutorului în funcție de modul în care își reprezintă el situația. Reprezentarea situației de comunicare va fi determinată de trei elemente esențiale: sinele, celălalt și sarcina de îndeplinit. Reprezentare este (după Aabric, 1987) o „viziune despre lume, o viziune funcțională care îi permite individului să dea un sens conduitelor sale(determinându-i comportamentele) și grație propriului sistem de referință, să înțeleagă realitatea, să
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
narcisiace este foarte importantă. Replierea spre sine însuși provine din nevoia ruperii de nevoile și investițiile din copilărie și din distanțarea de ceea ce este perceput ca o supunere față de imaginile oedipiene. În același timp, constatăm destul de des o suprainvestiție a sinelui care începe frecvent prin întrebarea ontologică: „cine sunt eu?”. Într-o oarecare măsură, pentru a se identifica, adolescentul are nevoie să se replieze asupra lui însuși și asupra propriei sale funcționări mentale. Aceste întrebări privind sensul vieții și al morții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Într-adevăr, acesta nu se mai arată la fel de supus proiecțiilor lor idealizante ca atunci când era copil. Mai rămâne atunci a treia sursă: idealizarea sinelui prin sine însuși. În adolescență se observă în mod efectiv aceste tipuri de oscilații în idealizarea sinelui: adolescentul trece uneori prea repede prin perioade de mulțumire de sine, un fel de narcisism exacerbat, apoi prin faze de profundă repliere, de subestimare, de neliniște amplificate adesea. Linia de demarcație dintre devalorizarea celuilalt, mai ales a părinților și devalorizarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe obiectul iubirii infantile, repliere violentă spre păstrarea integrității narcisiace; această fixare conține germenii evoluției depresive. Adolescentul deprimat refuză acest travaliu de distanțare și de punere la distanță, fie datorită faptului că obiectul încorporat este perceput ca fragil, fie pentru că sinele a suferit deja durerea unei pierderi sau a unei amenințări de pierdere precoce. Depresia adolescentului „se aseamănă mai mult cu refuzul unei realități dezamăgitoare și o repliere pe pozițiile fantasmatice infantile legate tocmai de menținerea investiției relațiilor cu aceste imagini
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unui părinte decedat, investiția idealizată a imaginii parentale poate împiedica orice posibilitate a adolescentului de a se detașa, judecata sa morală în legătură cu presiunea Supraeului nefăcând altceva decât să accentueze relația cu imaginea idealizată pe de o parte și să devalorizeze sinele pe de altă parte (cf. cazul lui Thomas). O altă cauză a imposibilității de a se detașa de relația internă poate proveni din fragilitatea reală sau presupusă a uneia dintre cele două figuri ale atașamentului, fie imaginea de sine a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu amenințarea unei rupturi în ceea ce privește sursele sale posibile de identificare din care acesta își extrage sentimentul continuității existenței. Temerile dismorfofobice atât de frecvente în adolescență pot reprezenta o deplasare cu fixație tranzitorie a unei angoase paranoice de discontinuitate spre reprezentarea sinelui printr-un fragment al corpului (cf. cazul lui Sylvie sau al lui Gérard). În același mod, integritatea imaginii parentale nu trebuie să fie amenințată de acest travaliu de detașare: aici intervine nu numai imaginea parentală, ci și părintele real cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
spitalizării, cu un grup martor (de notat importanța „comorbidității” asociate diagnosticului de tulburare depresivă majoră: distimie: șapte, anorexie mentală: cinci, bulimie nervoasă: patru, abuz de substanțe: trei, tulburare de comportament: patru, anxietate: doi). Autorii utilizează o scară de percepție a sinelui (Self-Perception Profile for Adolescent: SPPA) și constată, printre altele, că adolescenții deprimați au la începutul spitalizării o auto-valorizare (self-worth) invers proporțională cu gravitatea depresiei (cu cât depresia este mai gravă, cu atât mai negativă este auto-valorizarea) și diferită statistic de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de depresie (participare socială, competență) dar nu de gravitatea acesteia. În sfârșit, autorii notează o ameliorare a scorurilor la pacienții a căror depresie s-a atenuat sau a dispărut în timpul spitalizării. Autorii discută relațiile dintre depresie și percepția socială a sinelui, „devalorizarea sinelui” fiind, nu trebuie să uităm acest lucru, un simptom tipic al stării depresive. Gotlib și colab. (1993) cercetează existența tulburărilor cognitive la adolescentul deprimat. Ei analizează o populație de 1710 adolescenți cu vârste între 14-18 ani (53% fete
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
participare socială, competență) dar nu de gravitatea acesteia. În sfârșit, autorii notează o ameliorare a scorurilor la pacienții a căror depresie s-a atenuat sau a dispărut în timpul spitalizării. Autorii discută relațiile dintre depresie și percepția socială a sinelui, „devalorizarea sinelui” fiind, nu trebuie să uităm acest lucru, un simptom tipic al stării depresive. Gotlib și colab. (1993) cercetează existența tulburărilor cognitive la adolescentul deprimat. Ei analizează o populație de 1710 adolescenți cu vârste între 14-18 ani (53% fete) din care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
după cum arată unele studii în ceea ce privește trăsăturile de personalitate. Organizarea personalității pare a fi mai puțin împregnată cu reprezentări depresive decât așa cum constatăm că se întâmplă la adult, ceea ce arată, pe de o parte, legătura încă persistentă în adolescență dintre reprezentarea sinelui (încă nu definitiv stabilizat) și natura relației obiectuale incriminată și, pe de altă parte, imperioasa necesitate de a face tot ce este posibil pentru a trata această depresie în timpul adolescenței. 7. TULBURĂRILE BIPOLARE LA ADOLESCENȚĂ De peste cincisprezece ani aproximativ, și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este limitată la câteva culturi și nu datează decât de câteva decenii. De atunci încoace copiii sunt crescuți în ideea că corpul lor le aparține și că nimeni altcineva nu are drept asupra corpului lor. Dar cine este acest proprietar? Sinele? O imagine proastă a self-esteem este un factor de risc major pentru TS la adolescent. Cine este acest sine, cine judecă pe cine, cine aparține cui: corpul aparține psihicului, psihicul corpului? Dacă există mulți adolescenți care își pun aceste întrebări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
această relație de dependență mereu nesatisfăcută explică teama majoră de pasivitate („a asculta de...” devine echivalentul lui „a se supune cuiva...”, ceea ce apare ca o amenințare de confuzie identitară majoră), pasivitate înscrisă imediat într-un registru de homosexualitate primară alienantă. Sinele și obiectul nefiind în mod clar diferențiate, obiectul devine periculos, deoarece poate să pătrundă în sine, să se instaleze acolo, să-l cucerească și să-l alieneze definitiv. De aici rezultă această dublă dificultate întâlnită adesea la adolescenții predispuși la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
organizare psihică dominată de un exces de legături care se organizează adesea în jurul unui Ideal al Eului cu aspect grandios și inaccesibil. Celelalte exprimă deteriorările funcționării psihice, incapabile de a controla excitația puberă nouă și redirecționează adolescentul spre deficiențele limitelor sinelui și ale narcisismului precoce. Orice ar fi, atunci când un adolescent comite o tentativă de suicid, aceasta se întâmplă aproape întotdeauna deoarece acesta vrea să trăiască... dar altfel, încercând să se separe de o copilărie sau să anuleze o excitație, ambele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și evenimentele nu ne sunt indiferente și că, la un moment dat, apare necesitatea unei semnificări, a unei clasificări și a unei ierarhizări a acestora. Omul ființează sub semnul măsurii și al comparației cu anumite repere, cu alții și cu sinele. În plus, întreaga noastră viață se constituie și într-un șir de examene pe care încercăm să le trecem mai bine sau mai rău. Cum este și firesc, practica educațională presupune numeroase prilejuri de convertire a acestor nevoi funciare, desfășurând
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
fără să piardă nimic din natura sa esențială. Empatia înseamnă acordarea la lungimea de undă a clientului. Consilierul trebuie să se acordeze la lungimea de undă specifică clientului (p.113Ă. Congruența Congruența se referă la abilitatea terapeutului de a utiliza sinele său adevărat. Aceasta nu depinde de rolul său profesional, ci mai degrabă de folosirea propriei personalități pentru a crea autenticitate în relație. Pentru a realiza congruneța terapeutul trebuie să știe cum să răspundă în timpul consilierii și să facă acest lucru
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
spune că această dezvoltare a adăugat un grad important de centrare a pacientului precum și activarea resurselor interioare ale pacientului : „Chiar și atunci când nu pare să se întâmple nimic, ea se centrează pe atenția pacientului asupra proceselor esențiale de comunicare cu sinele și câștigă timp pentru continuarea dezvoltării terapeutice în viitor” (Rossi, 1995a, p. 129. Iată câteva exemple (Rossi, 1995a, p. 13Ă: atunci când mintea ta interioară este pregătită; să-ți rezolve problema; mânile tale se vor apropia de la sine? atunci când sinele tău
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cu sinele și câștigă timp pentru continuarea dezvoltării terapeutice în viitor” (Rossi, 1995a, p. 129. Iată câteva exemple (Rossi, 1995a, p. 13Ă: atunci când mintea ta interioară este pregătită; să-ți rezolve problema; mânile tale se vor apropia de la sine? atunci când sinele tău interior poate accesa; toate resursele, amintirile și emoțiile legate de problema ta; va coborî de la sine una din mâinile tale? atunci când inconștientul tău știe; că poate continua acea vindecare internă și atunci când mintea ta conștientă știe că poate coopera
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
astăzi, te vei trezi simțindu-te împrospătat și relaxat? Și atunci când cealaltă minte a ta știe că poate utiliza toate învățăturile din această ședință pentru a te ajuta să rezolvi probleme din viața ta, ochii tăi se vor deschide? Atunci când sinele tău interior a realizat suficientă muncă interioară astăzi, vei găsi că întâi se mișcă picioarele tale, sau mai degrabă se vor întinde brațele pe măsură ce te trezești gata să discuți orice este necesar? (Rossi, 1996, p.198Ă. Atunci când mintea ta inconștientă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de terapie cu vise ulterioare și cu insight-ul. Intervenția 9Bila de cristal Și acum, atunci când ești pregătit și cu ajutorul minții tale inconștiente, îți poți imagina o bilă de cristal specială... În această bilă de cristal mintea ta inconștientă poate proiecta sinele tău viitor, așa cum vei fi atunci când ai integrat experiențe din trecut pe care ai descoperit-o astăzi, atunci când îți este de folos,... liber de sentimentele de distres și reacțiile pe care le-ai trăit cu câteva momente în urmă... atunci când
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mare nevoie de structură și doresc instrucțiuni și îndrumări. Philips și Frederick (1995Ă spun: „Îndrumarea și sugestia directă pot crea un loc familiar pentru asemenea pacienți care își încep căutarea creșterii personale și autonomiei” (p. 84Ă. Sugestiile pozitive pentru valoarea sinelui și eficacitate pot fi făcute atât individual cât și în grup în cadrul hipnozei. Tehnicile descrise mai jos pot fi învățate cu ușurință de către pacient, care le poate apoi practica acasă, poate cu utilizarea unei înregstrări audio realizată de terapeut. Unii
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
orientat în prezent, știind exact unde ești și care sunt intențiile tale imediate... știind că este ceva ce poți face de unul singur și mai târziu acasă. În viitor, oricând dorești să accesezi aceste sentimente de încredere și valoare a sinelui, tot ce ai de făcut este să freci degetul mare de cel arătător. Vizualizarea și imageria Sugestiile directe în întărirea eului au fost modificate prin adăugarea vizualizării și imageriei (Stanton, 1979, 1989Ă. Experiența abilității are de asemenea rezultate excelente în
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
care este bine să atenuăm și să împiedicăm abreacția. Acestea sunt situațiile în care clinicianul trebuie să folosească abordarea eliberării lente (sau „arderii lente”Ă descrisă de Kluft (1988Ă sau „abreacția silențioasă” (H. Watkins, 1980, 1990bă. Acestea au loc atunci când sinele terapeutic al clinicianului nu simte că „noi” (pacientul și clinicanulă putem tolera efectul dur care ne aștepăm să fie eliberat (p.6Ă. Ca alternativă la catharsisul expresiv motric se pot utilza metode de abreacție silențioase. În aceste abordări terapeutul sugerează
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Acum mergi în viitor (la data pe care ai scris-oă chiar dacă se poa În loc de oglindă se poate te să nu știi care este ea, și te folosi televizorul sau un vezi într-o oglindă, privindu-ți Halucinarea datei pentru film. sinele „însănătoșit”.. și te alături rezolvarea cu succes a ție însuți în oglindă... simțindu-te problemei bine, știind că aceasta se poate întâmpla și că procesul de vindecare apare chiar acum deși s-ar Pentru a crește impactul putea să nu
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]