3,952 matches
-
Din izvor de verb. Poezii, Editura Marineasa, Timișoara, 2008 ; Paul Miclău, Curge durată. Poezii, Editura Marineasa, Timișoara, 2008 ; Paul Miclău, Puits intérieur. Sonnets, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008 (même édition, Rafael de Surtis, Paris, 2008) ; Paul Miclău, Din parfum de gand. Sonete, Editura Universității din București, 2009 ; Paul Miclău, Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, Editura Cavaliotti, București, 2009 ; Paul Miclău, Comorîștea. Sonete, Editura Mirton, Timișoara, 2009 ; Paul Miclău, Sonetul despre sine, Editura Semne, București, 2009 ; Paul Miclău, Starea de sonet, Muzeul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
intérieur. Sonnets, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008 (même édition, Rafael de Surtis, Paris, 2008) ; Paul Miclău, Din parfum de gand. Sonete, Editura Universității din București, 2009 ; Paul Miclău, Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, Editura Cavaliotti, București, 2009 ; Paul Miclău, Comorîștea. Sonete, Editura Mirton, Timișoara, 2009 ; Paul Miclău, Sonetul despre sine, Editura Semne, București, 2009 ; Paul Miclău, Starea de sonet, Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2009 ; Paul Miclău, Roată timpului. Sonimagini, Editura Universității din București, 2010. 1129 Paul Miclău associe să
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
édition, Rafael de Surtis, Paris, 2008) ; Paul Miclău, Din parfum de gand. Sonete, Editura Universității din București, 2009 ; Paul Miclău, Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, Editura Cavaliotti, București, 2009 ; Paul Miclău, Comorîștea. Sonete, Editura Mirton, Timișoara, 2009 ; Paul Miclău, Sonetul despre sine, Editura Semne, București, 2009 ; Paul Miclău, Starea de sonet, Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2009 ; Paul Miclău, Roată timpului. Sonimagini, Editura Universității din București, 2010. 1129 Paul Miclău associe să décision d'écrire en français à une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
gand. Sonete, Editura Universității din București, 2009 ; Paul Miclău, Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, Editura Cavaliotti, București, 2009 ; Paul Miclău, Comorîștea. Sonete, Editura Mirton, Timișoara, 2009 ; Paul Miclău, Sonetul despre sine, Editura Semne, București, 2009 ; Paul Miclău, Starea de sonet, Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2009 ; Paul Miclău, Roată timpului. Sonimagini, Editura Universității din București, 2010. 1129 Paul Miclău associe să décision d'écrire en français à une sorte de " pulsion " : " La poussée de la substance poétique a abouti l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
120-121. 1190 V. Ion Barbu, Nadir latent/Nadir latent, volume bilingue, sélection, traduction et préface par Paul Miclău, op. cît. 1191 V. Ion Barbu, Joc secund, traducere de Yvonne Strat, Editura Eminescu, București, 1973, 293 p. 1192 Vasile Voiculescu, Ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginara/Leș derniers sonnets de Shakespeare. Traduction imaginaire, traduction et préface par Paul Miclău, op. cît., p. 21. 1193 V. Ibid. 1194 Idem, p. 28. 1195 Paul Miclău, " Avant-propos du traducteur (La transposition de la poésie de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Parnas până în preajma celui de-al doilea război; cu înclinații de moralist, cultivă maxima și paradoxul, pastelul neoclasic, catrenul umoristic. Produce, cu elan artizanal, pantume în special (ceea ce speră, cu naivitate, să-l singularizeze în peisajul literar), rondeluri și sonete, modeste altfel și departe de turnura impecabilă ce o pretinde genul. De regăsit frecvent în periodice, pseudonimul favorit, Cridim, e preluat și pe coperta culegerilor editate compact întrucâtva după 1900, apoi la intervale tot mai mari; excepție face întâia carte
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
dar și la „Foaia populară”, „Epoca”, „Noua revistă română”, „Convorbiri critice”, precum și la unele dintre periodicele conduse de Victor Anestin - „Tribuna familiei”, „Țara literară și populară”, „Orion”, „Tribuna” ș.a. Placheta de debut, Câteva strofe, apărută în 1898, este urmată de Sonetele Uraniei (1902) și de Marginalia (1911). Anunța tot atunci alte volume de versuri (Ad Coelum, Pensieri prohibiti) și de schițe (Peisagii sufletești), un roman (Confesiunea lui Cantemir) și tălmăciri. Dar abia peste trei decenii văd lumina zilei versiunile la Sonete
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
Sonetele Uraniei (1902) și de Marginalia (1911). Anunța tot atunci alte volume de versuri (Ad Coelum, Pensieri prohibiti) și de schițe (Peisagii sufletești), un roman (Confesiunea lui Cantemir) și tălmăciri. Dar abia peste trei decenii văd lumina zilei versiunile la Sonete de Shakespeare (1940) și florilegiul Poeme romantice. Sonetele Uraniei și altele (1942). Acestea, dar mai ales prezentarea lui în antologia Din poezia noastră parnasiană a lui N. Davidescu determină o adevărată redescoperire a poetului. D. este inclus de „Vieața nouă
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
tot atunci alte volume de versuri (Ad Coelum, Pensieri prohibiti) și de schițe (Peisagii sufletești), un roman (Confesiunea lui Cantemir) și tălmăciri. Dar abia peste trei decenii văd lumina zilei versiunile la Sonete de Shakespeare (1940) și florilegiul Poeme romantice. Sonetele Uraniei și altele (1942). Acestea, dar mai ales prezentarea lui în antologia Din poezia noastră parnasiană a lui N. Davidescu determină o adevărată redescoperire a poetului. D. este inclus de „Vieața nouă” printre cele „cinci frumoase stele” de curând ivite
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
cuprinzând juvenilă lirică erotică, nu se detașează în fapt de producția minoră a vremii. O anume acuratețe a versificării releva totuși travaliu, dovedit apoi și în traduceri din Leconte de Lisle, E.A. Poe, Paul Verlaine. Un incontestabil progres aduce volumul Sonetele Uraniei și altele. Autorul vădește o sensibilitate deosebită față de lumea astrelor, față de imensitatea cosmică și de misterele ei, iar studiile astronomice, întreprinse cu patimă, îi vor îmbogăți lexicul cu sonorități insolite, dar și cu percepții noi, ce vor da substanță
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
Mi Cephei, Orionul, Palidul Selene, Nebuloasa din Andromeda, ori a unui fascinant „Nord letargic”, iluminat de fastuoase aurore boreale. Ulterior, D. a încercat să-și diversifice inspirația, în câteva elegii erotice și meditații, îndeobște discursive, diluate. Notabile mai sunt câteva sonete (Lui Ludovic II al Bavariei, Învinsul, Semper idem...) și poemul Statuia, deseori antologat. Traducerea sonetelor shakespeariene este și ea meritorie, în ciuda câtorva deficiențe, ca o etapă intermediară spre desăvârșita lor transpunere în românește. SCRIERI: Câteva strofe, Buzău, 1898; Sonetele Uraniei
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
de fastuoase aurore boreale. Ulterior, D. a încercat să-și diversifice inspirația, în câteva elegii erotice și meditații, îndeobște discursive, diluate. Notabile mai sunt câteva sonete (Lui Ludovic II al Bavariei, Învinsul, Semper idem...) și poemul Statuia, deseori antologat. Traducerea sonetelor shakespeariene este și ea meritorie, în ciuda câtorva deficiențe, ca o etapă intermediară spre desăvârșita lor transpunere în românește. SCRIERI: Câteva strofe, Buzău, 1898; Sonetele Uraniei, București, 1902; Marginalia, București, 1911; Poeme romantice. Sonetele Uraniei și altele, București, 1942. Traduceri: Shakespeare
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
câteva sonete (Lui Ludovic II al Bavariei, Învinsul, Semper idem...) și poemul Statuia, deseori antologat. Traducerea sonetelor shakespeariene este și ea meritorie, în ciuda câtorva deficiențe, ca o etapă intermediară spre desăvârșita lor transpunere în românește. SCRIERI: Câteva strofe, Buzău, 1898; Sonetele Uraniei, București, 1902; Marginalia, București, 1911; Poeme romantice. Sonetele Uraniei și altele, București, 1942. Traduceri: Shakespeare, Sonete, București, [1940]. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXIII, 322; N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană, București, 1943, 61-62; Perpessicius, Opere, X, 133-145; Caracostea, Scrieri
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
idem...) și poemul Statuia, deseori antologat. Traducerea sonetelor shakespeariene este și ea meritorie, în ciuda câtorva deficiențe, ca o etapă intermediară spre desăvârșita lor transpunere în românește. SCRIERI: Câteva strofe, Buzău, 1898; Sonetele Uraniei, București, 1902; Marginalia, București, 1911; Poeme romantice. Sonetele Uraniei și altele, București, 1942. Traduceri: Shakespeare, Sonete, București, [1940]. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXIII, 322; N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană, București, 1943, 61-62; Perpessicius, Opere, X, 133-145; Caracostea, Scrieri, II, 283-288; Ciopraga, Lit. rom., 258; Piru, Ist. lit.
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
shakespeariene este și ea meritorie, în ciuda câtorva deficiențe, ca o etapă intermediară spre desăvârșita lor transpunere în românește. SCRIERI: Câteva strofe, Buzău, 1898; Sonetele Uraniei, București, 1902; Marginalia, București, 1911; Poeme romantice. Sonetele Uraniei și altele, București, 1942. Traduceri: Shakespeare, Sonete, București, [1940]. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXIII, 322; N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană, București, 1943, 61-62; Perpessicius, Opere, X, 133-145; Caracostea, Scrieri, II, 283-288; Ciopraga, Lit. rom., 258; Piru, Ist. lit., 259; Dicț. scriit. rom., II, 124-125. V.D.
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
este susținută de I. Maloș-Râpeanu în articolul Pentru un destin al sângelui și al spiritualității românești. Cu poezie colaborează, în afară aceluiași I. Maloș-Râpeanu (Metamorfoze, Voievodul), si George Popa, redactorul revistei „Lanuri” de la Mediaș (Frunte lângă arbori, Trestia), Ion Oana (Sonet pentru tine), V.I. Spiridon (Fragment de scrisoare), Romeo Dăscălescu (Cântec de leagăn), Gr. P. Poruțiu ( Din lanțul strâns al vremii), Emil Zegreanu (Versurile toamnei) și L. Emandi (Gândul). Slabă reprezentare a prozei este compensata de calitatea ei. Semnează I. Negoițescu
CURŢILE DORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286606_a_287935]
-
îngrijit ediții din scrierile lui Eminescu, C. Stamati-Ciurea, Veronica Micle. SCRIERI: Creația lui Eminescu și basmul, Chișinău, 1960; Aspecte ale artei eminesciene, Chișinău, 1966; Elemente de poetică (limbaj, versificație, specii), Chișinău, 1970; Versul moldovenesc (de la origini până la 1850), Chișinău, 1970; Sonetul moldovenesc, Chișinău, 1973; Versul moldovenesc în jumătatea a doua a sec. XIX, Chișinău, 1974; Versul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1977; Studii de teorie a literaturii (în colaborare), Chișinău, 1979; Busola filologului cercetător (Scurt îndrumar istorico-filologic), Chișinău, 1981; Moldavskoe stihoslojenie: istoria, teoria
CURUCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
Gelu Cozianu. Între 1940 și 1944 scoate la Iași revista „Cetatea Moldovei”, unde dă la lumină poezii, note de drum, studii și un fragment dintr-o lucrare dramatică în versuri. După ce în 1938 tipărește placheta Amurg, îi mai apar volumele Sonete (1940) și Vifor subt stele (1943), precum și însemnările din Bugeacul (1941). În decembrie 1943, pe scena Teatrului Național din Iași are loc premiera piesei sale Armașul lui Ștefan cel Mare. Conștient, probabil, de resursele nu foarte bogate și de nesincronizarea
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
Bugeacul (1941). În decembrie 1943, pe scena Teatrului Național din Iași are loc premiera piesei sale Armașul lui Ștefan cel Mare. Conștient, probabil, de resursele nu foarte bogate și de nesincronizarea cu lirica nouă, C. se orientează de la început către sonet. În tiparul acestuia sunt turnate peisaje, preponderent rurale (ciclul Pasteluri), dar și trăiri personale (Varia, Frunze de toamnă, Lui Eros), portrete ale unor personalități ori tipuri istorice (Chipuri, Letopiseț). Continuând aici pe Mateiu I. Caragiale, Mihai Codreanu și Al. O.
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
dea personajului principal un chip pe măsura tradiției. Cursive, cu numeroase observații ascuțite privitoare la oameni și locuri, sunt notele de drum din Bugeacul, suferind însă din cauza alunecării în pledoarie politică și a unor prejudecăți apăsătoare. SCRIERI: Amurg, Iași, 1938; Sonete, București, [1940]; Bugeacul, Iași, 1941; Vifor subt stele, București, [1943]. Repere bibliografice: Ion Sân-Giorgiu, Sonetele lui George Cuza, CML, 1940, 54; Gh. A. Cuza, CGM, 1940, 6-8 (semnează Toma Vlădescu, Radu Dragnea, D. Florea Rariște, Teofil Mareș ș.a.); I. Gr.
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
oameni și locuri, sunt notele de drum din Bugeacul, suferind însă din cauza alunecării în pledoarie politică și a unor prejudecăți apăsătoare. SCRIERI: Amurg, Iași, 1938; Sonete, București, [1940]; Bugeacul, Iași, 1941; Vifor subt stele, București, [1943]. Repere bibliografice: Ion Sân-Giorgiu, Sonetele lui George Cuza, CML, 1940, 54; Gh. A. Cuza, CGM, 1940, 6-8 (semnează Toma Vlădescu, Radu Dragnea, D. Florea Rariște, Teofil Mareș ș.a.); I. Gr. Periețeanu, Sonetistul Gh. A. Cuza, UVR, 1940, 24; Predescu, Encicl., 247; Nichifor Crainic, Gh. A
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
Mai e și ostilitatea lui dintotdeauna în fața inovației, fie ea în literatură, pictură sau muzică. Altfel, pastișele după Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, M. Eminescu, G. Coșbuc fac dovada unei virtuozități de netăgăduit. Și tot așa, ciclul de parodii simboliste (Cameleon-femeie, sonet decadent, simbolist-vizual-colorist ș.a.). În afara câtorva epigrame și a unor atacuri la adresa spiritismului hasdeian, C. va reveni, ca autor de versuri, cu niște strofe antidinastice (Mare farsor, mari gogomani) și, în „Convorbiri critice”, cu fabule inspirate de răscoalele țărănești din 1907
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Richepin, piesă pe care o tradusese el însuși. Între 1891 și 1957 colaborează cu versuri, traduceri, articole pe teme diverse, evocări, comentarii la un mare număr de periodice, între care „Lumea ilustrată”, unde debutează, la cinsprezece ani, în 1891, cu Sonet și Glossă, „Noutatea”, „Evenimentul”, „Viața literară și artistică”, „Viața românească”, „Mișcarea”, „Însemnări ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., semnând cu inițiale și cu pseudonimele Cain, Cod, Codreanu-Cain, Don Sallust, Don Saluste, Dragoș, Harold, Macbeth, Mihai, Prib, Pribeag. În 1909 se numără
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
distincții, între care Ordinul Național al Legiunii de Onoare din Franța (1929), precum și Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române (1915), Premiul Direcției Generale a Teatrelor (1919), Marele Premiu Național de Poezie (1925). Debutează ca poet la cincisprezece ani, în 1891, cu un Sonet și o Glossă, în revista „Lumea ilustrată”, condusă de A. de Herz. Un număr important de sonete i-au fost traduse în limbile franceză, maghiară și rusă. Primele două volume ale lui C., Diafane (1901) și Din când în când
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
1915), Premiul Direcției Generale a Teatrelor (1919), Marele Premiu Național de Poezie (1925). Debutează ca poet la cincisprezece ani, în 1891, cu un Sonet și o Glossă, în revista „Lumea ilustrată”, condusă de A. de Herz. Un număr important de sonete i-au fost traduse în limbile franceză, maghiară și rusă. Primele două volume ale lui C., Diafane (1901) și Din când în când (1903), înmănunchează specii diferite - meditația, glosa, elegia, pastelul, serenada, sonetul. Unele poeme cu tematică socială, în general
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]