3,853 matches
-
simbolice“ sunt conexiuni între actele individuale de cunoaștere și solul transcendental al acestora, reprezentat de cunoașterea actuală a perfecțiunii. Analiza lui Benjamin asupra filozofiei transcendentale face auzite, în fundal, o serie de elemente mistice iudaice, mai precis ideea unei revelații „sparte“ în multiple fragmente care conțin, fiecare, scântei ale luminii divine neîmpărțite. La fel, conceptul de „experiență“ face ca ordinea mundană, finită, să poată fi privită din perspectiva Întregului metafizic care o cuprinde. Mai târziu, a vedea lucrul nu în statutul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
William Blake, romantic târziu cu certe note decadente, spre exemplu, Vârtej de îndrăgostiți (1824-1827), ilustrație la Infernul lui Dante. Fiecare dintre personajele feminine din tabloul lui Burne-Jones posedă un instrument muzical, vioară, trompetă, flaut etc. sugerând o orchestră angelică, tavanul spart lasă să se vadă o pereche de porumbei și, în plus, nu există o mare varietate fiziognomică, nicidecum una vestimentară, astfel că toate aceste personaje împărtășesc o condiție surorală. Spre deosebire de Blake, unde corpurile par să-și detașeze volumul în felul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tot felul de lucruri pe baza unui scenariu bine prelucrat de diversele comisii care erau pe atunci în cinematografie. Se ajungea cu materialul în studio, se monta, se puneau vorbele. Într-o cabină era un crainic. Erau vocile acelea metalice, sparte, solemne, dacă vi le mai amintiți, care comentau cu multă emfază și pioșenie realizările socialismului. Nu le-am utilizat niciodată. Filmele mele nu au comentariu. Eu pot să mă laud că am fost unul dintre primii care au folosit înregistrarea
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
uși și aștepți să ți-o deschidă cineva, că altfel nu te poți mișca în interiorul penitenciarului, există și impresia unei energii negative, violente. Condamnații sunt ținuți în celule, ca animalele în cuști. Apoi ce auzi când treci prin curte, borcane sparte, ce se strigă de la geam, ce-și strigă între ei, lucruri deloc plăcute. Pe urmă, când ajungi să-i cunoști, constați că viața îți dă o lecție și că, de fapt, toate lucrurile sunt complexe, că nu există doar bine
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
podurile din comună așa cum se angajaseră membrii „celulei”? După cum se va vedea mai jos, nu. Așa-i românul: o ia din loc cu entuziasm și când aude că munca nu este plătită ci „voluntar patriotică”, se dezumflă ca o minge spartă! b. Comuniștii au inventat ședințele „de partid” fără număr și noimă Ne vom opri acum la ședința imediat următoare, cea din 25 septembrie 1945, la care a participat și un tovarăș de vază de la Vaslui: Vasile Gh. Turbatu. De aici
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1914), lucrările au produs în rândul locuitorilor orașului o stare de vie nemulțumire. Noroiul, sau, dimportivă, praful, mormanele de pământ, trotuarele stricate, străzile care se surpau (de exemplu străzile Precista, BunaVestire, I. S. Sturdza), crăpăturile apărute în pereții caselor, conductele sparte, infiltrațiile etc., au creat orașului o imagine dezolantă. Proiectele de mărire a capacității de producție energetică a orașului au continuat să fie derulate și pe parcursul perioadei interbelice. Primul dintre acestea a fost inițiat în primăvara anului 1922, atunci când administrația locală
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
următorii: „...în fruntea acestor țărani am văzut pe N. Strâmbu, D. Stratan, Gh. Mardari din Parpanița și Gh. Potcoavă și Cost. A Andrioaei și tot atunci mercuri am văzut pe V. Bulgar aducând de dinapoi pe Leibiș Goldștein cu capul spart, pe cari l’am luat și ascuns în casa mea și V. Bulgar îmi impută că de ce i’am am luat jidanul din mână (subl.ns.)”. Continuându-și relatarea, comerciantul român din Negrești a mai spus: „...mercuri seara, Petrache Stanliovici
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
religie, română sau istorie. N. Costea se declara gata de a preda „șciințele” naturale și alții. De asemenea, comitetul lucra pentru îmbunătățiri aduse imobilului adresându-se primăriei Vaslui în luna octombrie cu o cerere de ajutor care viza înlocuirea geamurilor sparte „în urma exploziei din 1918”. Relativ la subiect, trebuie spus că orășelul Vaslui a fost zguduit, literalmente, din toate încheieturile de o explozie a unui depozit de muniție constituit pentru nevoile războiului ce abia se sfârșise. Pentru localul închiriat era nevoie și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ritul creștin-ortodox, renunțând la vechea lor religie. Recensămintele secolului al XIX au consemnat și aceste botezuri de...nevoie! a. Ocupațiile evreilor Desigur, evreii migrați în țările românești apoi de-a binelea în România, nu veneau cu mâna goală și buzunarul spart, ci și cu anumite sume de bani cu care intenționau să-și dezvolte afacerile tradiționale. Astfel, cu mici excepții, la Vaslui comerțul a fost acaparat de către evrei care au construit și moderne spații cu etaj având dublu scop: locuință și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Calea Victoriei. N-avem timp să vă spun cum a spart-o; rade absolut tot. Nu bijuterii din astea obișnuite, cum găsești la orice magazin de pe Calea Victoriei. Ăștia aveau un seif, patent englezesc, vestit în lume că n-a fost nicio-dată spart și atunci toate marile bijuterii din București erau date în custodie la ăsta și plăteau chirie. Și toți răufăcătorii știau de treaba asta. Nu toți, câțiva mari, care făceau adevărate piruete să obțină informația. Nu, așa, la o cafea, erau
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Traseele și punctele de întîlnire sînt, de obicei, decise și coordonate prin convorbiri telefonice. Mergem peste tot pe unde se poate: înconjurăm curtea rectoratului Universității, trecem prin fața Ministerului Educației și a birourilor administrative de la Politika, către sediul împroșcat cu ouă sparte al Televiziunii sîrbe. Uneori, participanții merg în cerc, la fel ca deținuții în pauză. Vremea este neobișnuit de rece aici. Minus zece grade sau și mai mult. Simpatizanții oferă celor din coloane hrană, ceai sau cafea. Organizațiile studențești îi sfătuiesc
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
insistentă în ultimele două secole, a unor vremuri de referință istorică, obiecte ale unui cult retrospectiv și totodată modele de organizare colectivă. "De la romani încoace lumea s-a golit", proclamă Saint-Just, și recunoaște rolul pe care 1-a avut imaginea Spartei și a Romei republicane nu numai în retorica iacobină, dar, și mai profund, în universul intelectual și moral al celor din Convenția montagnarzilor și al celor ce s-au vrut urmașii lor. Se cunoaște, de asemenea, insistenta referire la Evul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
excepțional, de fapt, în care proiectul politic poate apărea ca derivînd din inspirația mitică, putînd fi definit fără echivoc drept o transcripție cvasiimediată a exigențelor mitului. Unii, totuși, în imediata posteritate rousseauistă, vor satisface aceste exigențe. Imaginea Cetății antice, a Spartei, a Republicii romane de la începuturile ei este mereu prezentă în arierplanul Contractului social. Pentru a aprecia persistența tenace a aceluiași vis al regăsirii, prin instaurarea unei ordini politice și sociale, a purității originare inspirate din marile modele ale Antichității clasice
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
exercitării concrete a drepturilor fundamentale de a dispune liber de tine însuți. "Instituțiile bune, ajunge să scrie Rousseau, sînt acelea care sînt capabile să transfere eul în unitatea tuturor". Dar legenda eternă a Cetății antice, evocarea la zi a măreției Spartei și a Romei republicane continuă să furnizeze un inepuizabil sistem de referințe. Exemplul lor nu și-a pierdut nici valoarea demonstrativă, nici exigența deosebită. Luîndu-le ca model instituțiile, prin imaginea lor oamenii de azi vor putea, probabil, să-și regăsească
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
diferite, simplitatea ei, ideea de destindere, de înțelegere, de liniște, sentimentul împăcării pe care-1 aduce în suflet au în ele ceva emoționant..." Cîțiva ani mai tîrziu, la puțin timp după Rousseau, și tot cu referire la marile modele dispărute ale Spartei și Romei, oamenii Convenției, preocupați să pună bazele unei noi liturghii civice, vor evoca funcția unificatoare, de asimilare a sărbătorii. In Republică, potrivit lui Saint-Just, se cere ca însuși ritmul de viață al cetățenilor să se confunde cu succesiunea memoriilor colective
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
el însuși, e vorba de o societate "parțială", "unitară, strîns legată", spune Rousseau, care confirmă, de altfel, faptul că pe măsură ce se extind, colectivitățile umane sporesc riscurile confruntărilor interne, ale divizării și ale conflictelor. Nostalgie pastorală sau vis al unei noi Sparte, utopii falansteriene sau construcții ideologice ale istoricismului conservator, mitologia Vîrstei de aur tinde întotdeauna sau aproape întotdeauna să construiască modelul unei comunități închise, unificate într-o caldă intimitate protectoare. Dacă, pe de altă parte, admitem că episodul Clarens din Noua
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
astfel construită, încît doi oameni pot urca în același timp, fără să se vadă. Luată în sine, ea pare un mic templu izolat; ca și bisericile franceze, e susținută și ocrotită de arcadele aripilor ei subțiri, străvezii, aidoma unei broderii sparte. Piatra docilă s-a mlădiat parcă sub degetele arhitectului, lăsîndu-se plămădită, dacă ne putem exprima astfel, după capriciile fanteziei sale. Cu greu ți-ai putea închipui cum au fost schițate planurile și în ce cuvinte li s-a explicat muncitorilor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pe faianța tăiată în forme hexagonale, spartă în mai multe locuri (în altele parcă sfărmată) stau împrăștiate, printre bucăți de mortar, fel de fel de obiecte sau ce-a mai rămas din ele (bucăți de lemn, cărămizi, cioburi de sticlă spartă, balamalele scoase de la vreo fereastră, un sac gol din doc, mototolit, o sticlă răsturnată goală, de culoare verde, pe care se-așezase un praf alb, pe dinăuntru zărindu-se, pe-o parte, o crustă vineție de tanin uscat și crăpat
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
schemele 5 și 8 corespund acestei proceduri descriptive prin aspectualizare. De asemenea, exemplul balzacian (23) corespunde descompunerii obiectului descris în sub-teme (PĂRȚI) legate de tema-titlu ("dale", "ziduri", "tavan"). Fiecare sub-temă este dezvoltată apoi prin predicate calificative PRq ("dale mari și sparte", "pereți prăfuiți") sau funcționale PRf ("tavanul stătea îndoit fără să se prăbușească") care le atribuie astfel proprietăți (PROPR). 3. Tematizarea Această operație este generatoarea expansiunii descriptive: "orice aspect este susceptibil [...] de a fi tematizat" (Apothéloz, 1983, p. 9), adică poate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dramatice cauzate de nerespectarea legilor lui Eros. I se întîmplă și lui Apolo, de asemenea dăruit cu liră. Plînsul acestuia, prelins pe coardele lirei, pornește din durerea că zeul l-a ucis, fără voie, pe prietenul său Hyiakinthos, fiul regelui Spartei (Ovidiu îi spune Hiacinte, care este, de fapt, numele mitic al plantei în care s-a transformat victima) și seamănă, în modalitate și vers, cu acela al lui Orfeu: Pururi în gînd te-oi avea și gura mea, credincioasă, Numele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și o zgardă cu botniță. Și când frații mei mai mari ieșeau cu el la plimbare și erau atacați de câini, și erau mulți atunci, la fiecare casă câte doi trei, îi lăsau botul liber și, bineînțeles, tata plătea oalele sparte. Apoi, povestea fratele meu mai mare, tata l-a dat unui țăran dintr-un sat, Găureni, în schimbul unei căruțe cu struguri. Copiii nu știau nimic de acest schimb. Într-una din zile, hălăduind fratele meu cu alți copii prin satul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
călare Aurel, ce groapă trebuie să facă atunci când explodează? Văzând tata că nu mă poate scoate din ale mele și că toate ziulicele le petreceam printre tancuri și obuze, s-a hotărât să mă trimită la muncă. Și încă la spart piatră, pe strada Mihail Sturza, unde zeci de oameni făceau această muncă pentru modernizarea străzii. În plus, aveam nevoie de hăinițe și încălțări, iar el, cu pensioara lui, n-avea putere să mi le cumpere. Nu era greu la piatră
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
tu ce e munca. În viață nu-ți dă nimeni un blid de mâncare pe gratis. N-am spus nimic, am ieșit pe ușă și m-am aciuat în stejarul meu cel secular. Mi-o spusese tata răspicat, dar la spart piatră nu m-a mai trimis. În toamna aceea, când a trebuit să merg la școală, aveam ghete noi în picioare și o hăiniță deasemenea nouă. Niște pantaloni de la un frate mai mare, prefăcuți de mama la mașina noastră „Zinger
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de lei pensie și alții au zece mii, apăi dreptate-i asta? Ce au muncit aceia așa de greu de li s-a calculat asemenea pensii de mari? - Da' tu n-ai aflat că în țara asta dreptatea umblă cu capul spart, și asta-i cam de multișor poveste, nu știu care poet a spus-o! și țâșni și el un scuipat în noroiul din fața lui, chisând cu toiagul foarte absent. - Auziți, săptămâna trecută, primarul a trecut pe la porțile oamenilor și i-a îndemnat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de aceea mam îmbrăcat așa, ca de ploaie și mi-am dat pantofii cu cremă, după care i-am lustruit, de-ți făceai musteața în luciul lor. De ce vă spun chestia asta? O să vedeți imediat. De alături se auzea vocea spartă și afonă a vecinului meu. Se îmbătase iar și, în sinea lui, cânta „Opriți timpul”, acel șlagăr cântat atât de frumos de Corina Chiriac. Cânta de parcă comanda o trupă de soldați; „opriți timpul” și atât, căci atâta știa din cântec
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]