55,270 matches
-
ape mîloase unde niște bărbați născocesc comunismul. Pe care și-l amestecă, apoi, o vreme, în considerațiuni de tot felul. În 1998, Lev Dodin pune în scenă la Malîi Teatr din Sankt Petersburg o dramatizare proprie după acest roman emoționant. Spectacolul, pentru mine, este răvășitor. Esențial pentru felul în care mă interesează teatrul, literatura, oamenii, ființa mea, adîncurile ei cunoscute și necunoscute, luminoase și întunecate. Pe care Dodin m-a ajutat să le cercetez, să le descopăr, să mi le înțeleg
Apostolii comunismului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10050_a_11375]
-
care mă interesează teatrul, literatura, oamenii, ființa mea, adîncurile ei cunoscute și necunoscute, luminoase și întunecate. Pe care Dodin m-a ajutat să le cercetez, să le descopăr, să mi le înțeleg. Simplu. Extrem de simplu și de direct. Așa cum este spectacolul lui. Mă obsedează raportul lui Dodin cu tema comunismului, în care el însuși a trăit, cu mecanismul unei aberații ce se ivește parcă dintr-o șuetă inofensivă și ajunge să producă monștri. Conviețuiesc cu imagini din acest spectacol jucat și
Apostolii comunismului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10050_a_11375]
-
Așa cum este spectacolul lui. Mă obsedează raportul lui Dodin cu tema comunismului, în care el însuși a trăit, cu mecanismul unei aberații ce se ivește parcă dintr-o șuetă inofensivă și ajunge să producă monștri. Conviețuiesc cu imagini din acest spectacol jucat și la București, pe scena Teatrului Național. Mi se pare o confesiune a unui mare și profund artist, mi se pare un tip de analiză pe textul lui Platonov ca și pe propriul destin, pus acum sub lupă. O
Apostolii comunismului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10050_a_11375]
-
prozator, ,el înțelege că mersul lumii nu poate fi oprit (...) fiindcă el mai știe un lucru extraordinar, că el este cheia lumii întregi, el e stăpînul lumii, el, ciobanul, omul,. Nu ne putem opri de la asocierea unor atari exaltări cu spectacolul în care marii voievozi ai românilor erau puși, în costumația lor solemnă, să-și aducă închinăciunea unei dezgustătoare dictaturi ce se șubrezea... Atît Marin Preda cît și D. R. Popescu se lasă mînați de pornirea protocronistă de a-și înzestra
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
mai fie ironie. A patra trăsătură a ironiei este amuzamentul. Ironicul e omul căruia amuzamentul pe care îl trăiește în fața vanității adversarului îi procură o plăcere ce întrece cu mult dorința de a-i arăta celuilalt că e un prost. Spectacolul orgoliului arogant e mai frumos decît scena înfrîngerii adversarului. Și pentru a savura cît mai mult plăcerea provocată de o vanitate care nu e conștientă de ridicolul în care se află, spiritul ironic renunță la gîndul de a-și înjosi
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
urmă de hochei (unde se consumă patimi interetnice întreținute artificial) sau de alte sporturi. Totuși, există remedii. Trebuie doar să știm să învelim mâna de fier într-o mănușă de catifea. Englezii au făcut-o la timpul potrivit, iar numărul spectacolelor scandaloase a scăzut. Însă dacă ieșim din fotbal și ajungem în alte zone (volei, tenis etc.), constatăm că situația arată onorabil. Aici, paradoxal și nu prea, avem civilizație în tribune, dar stăm mai prost cu sportul ca atare. Cert este
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
narcisismul absolut al limbajului, fie că este vorba despre regresul umanității pînă la limita sălbăticiei, acolo unde se situează decapitarea ostaticilor din Irak, înjunghierea adversarilor din Afganistan, execuțiile prin împușcarea în ceafă din China etc. etc., evenimente care devin, cumva, spectacole cvasificționale, pîndite de riscul pierderii substanței lor reale și al deposedării de dramatism, filmele prezentate își păstrează pînă la capăt statutul lor artistic. Ele reconstruiesc lumea preluîndu-i mesajele, redefinesc omul dezvăluindu-i măreția sau dezvăluindu-i stocul de animalitate, rediscută
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
pictura înțeleasă ca act ceremonial și ca formă de restaurație a echilibrului și a ordinii raționale a lumii sensibile, derivă, în ultimă instanță, și preocuparea exclusivă a artistului pentru momentul creației, al elaborării, și într-o măsură extrem de mică pentru spectacolul expunerii și pentru ieșirea în public. Deși interesat de tot ceea ce ochiul poate să absoarbă, de la accentul de culoare întîmplător la forma spontană, de la construcțiile simbolice de o mare complexitate și pînă la amplele simfonii cromatice pe care istoria artei
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
-i totuși nedrept ca Bacovia să nu-și împartă cu el eticheta de "monocord". O melodie ca verdele de Rin, amestecînd ceva natural și ceva metalic, ceva apropiat-liniștitor și altceva maiestuos-distant, plăcerea contradictorie a unei monotonii ce se înfățișează ca spectacol. Cîntecele "în violet minor", mărci ale unui simbolism ca la carte, însoțesc o lume acvatică, bocind imperial, care-și schimbă cromatica după toanele unor iriși deschiși la culoare, ape-ape cînd plîng. O feerie cu peisaj este Priveliște, una nu tocmai
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
Marina Constantinescu Când m-am dus, prin '92 sau '93, să văd la Teatrul Național din București spectacolul Ghetou în regia lui Victor Ioan Frunză, m-am ales cu cîteva senzații. Puternice. A trebuit să revin însă, ca să-l pot vedea cu adevărat. Ceva extrem de ciudat s-a întâmplat atunci în seara aceea... O doamnă de lîngă mine
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
de la femeia cu părul roșu ca focul, frumoasă, care transmitea prin muzica ei, prin interpretarea la pian, o energie fabuloasă. Era un centru pe scenă. Un punct solid, inedit pentru mine. Un personaj implicat pînă în adîncul ființei și al spectacolului. De cîte ori se înfigea în clapele pianului, mă făcea să mă înfior de emoție. Sînt două cîntece pe care le fredonez și astăzi. Cu aceleași senzații proaspete, nemodificate. Așadar, prin '92 sau '93, am văzut un spectacol cu zeci
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
și al spectacolului. De cîte ori se înfigea în clapele pianului, mă făcea să mă înfior de emoție. Sînt două cîntece pe care le fredonez și astăzi. Cu aceleași senzații proaspete, nemodificate. Așadar, prin '92 sau '93, am văzut un spectacol cu zeci de actori pe scenă pentru un singur personaj: Dorina Crișan Rusu. Mai tîrziu, povestindu-i toate acestea, a amuțit. Mi-a spus că mama ei a murit de mult. Ar fi fost, cu alte cuvinte, imposibil să fie
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
zeci de actori pe scenă pentru un singur personaj: Dorina Crișan Rusu. Mai tîrziu, povestindu-i toate acestea, a amuțit. Mi-a spus că mama ei a murit de mult. Ar fi fost, cu alte cuvinte, imposibil să fie la spectacol. Halucinant... Cineva a fost așezat lîngă mine ca să-mi atragă atenția într-un mod tenace asupra Dorinei. Atunci. Cineva mi-a dăruit această șansă pe care am deslușit-o, pe care am înțeles-o și pe care am exploatat-o
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
care am înțeles-o și pe care am exploatat-o, fără încetare, de atunci pînă mereu. Am descoperit, datorită muzicii Dorinei Crișan Rusu, datorită patimii ei, datorită transei în care se cufunda pe scenă, lumile sunetelor care înnobilează lumile unui spectacol. Am descoperit un mare artist care a trăit, a visat, a compus, a rîs, s-a încruntat, care a existat pentru muzică, pentru teatru. Pe scenă ardea. Era un partener excepțional al actorilor și al spectatorilor, deopotrivă. Prezența ei la
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
provocat să se nască, să ardă. Ca ea însăși. își cînta live propriile stări. Le trăia. Era un personaj care, în loc de cuvinte, folosea sunete. Ele vorbeau, cîntau, povesteau despre lumea Dorinei Crișan Rusu, despre ce și cum simțea, despre tensiunea spectacolului, despre seducție, despre patimă, despre iubire, despre orgoliu și vanitate, despre cuprinsul și necuprinsul din noi, despre viață, despre moarte, despre neputință. Pe scenă ardea. Am urmărit-o de zeci de ori în spectacole, în aproape toate, la repetiții, în
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
ce și cum simțea, despre tensiunea spectacolului, despre seducție, despre patimă, despre iubire, despre orgoliu și vanitate, despre cuprinsul și necuprinsul din noi, despre viață, despre moarte, despre neputință. Pe scenă ardea. Am urmărit-o de zeci de ori în spectacole, în aproape toate, la repetiții, în atelierele cu studenți sau actori tineri. Am văut-o și am ascultat muzica ei originală de scenă la Ghetou, Trupa pe butoaie, Fuga, Pelicanul... Am studiat felul în care a însoțit-o pe Maia Morgenstern
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
vroia regizorul sau actorul. îți lua mințile, cînd îi ieșea ceva așa cum a simțit. Știa și rîdea. Cu voluptate. Și trăia. Cu voluptate. Era frumoasă, cochetă, cu o noblețe în trup, în mîinile ei minunate. Acum cîteva săptămîni, am văzut spectacolul lui Horațiu Mălăele cu Revizorul de la Teatrul de Comedie. M-a frapat muzica. Extrem de dramatică, de tulburătoare, un comentariu bizar de sunete de clopote, de sunete venite din străfunduri de lume, de ființă. Cu totul altceva decît a compus vreodată
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]
-
Oricine va citi această lucrare își va da seama că eu am omis un tip de delicte care a acoperit Europa de sânge omenesc și care a înălțat acele estrade funeste, unde corpurile umane vii serveau de aliment flăcărilor, când spectacolul era vesel și armonia plăcută pentru mulțimea oarbă la auzul gemetelor confuze și surde ale nenorociților care ieșeau din vârtejurile de fum negru, fum de membre omenești, între trosnetul oaselor carbonizate și sfârâitul viscerelor palpitând încă. Dar oamenii cu judecată
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
întreținute de ne-șansa de a întâlni cât mai multe ansambluri de o atare calitate. Cu asemenea interpreți, muzica românească se cade să iasă în lume. O lume în care, în sfârșit, interpreții noștri pot juca roluri principale, înălțând un spectacol de privit și nu o problemă de rezolvat.
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
constat, este obiectivul dirijorului, ceea ce îmi confirmă și specialistul de lângă mine, Dariusz Pacak. Mă întreb, câți, oare, dintre melomani înțeleg acest efort enorm pentru a se ajunge la perfecțiunea de pe scenă? Am stat cuminți, in ultimul rând al sălii de spectacole, cu respirația tăiată. Aplaudam în sinea mea munca depusă pe „altarul” zeiței Euterpe. Mi-a trecut, totuși, prin gând, ce ne spunea în orele de muzică distinsul meu profesor Constantin Mâșulescu, de la Cole giul N. Bălcescu din Craiova (actualul Colegiu
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
nu am sesizat niciun dezacord, nicio imperfecțiune. Totul a decurs magistral, iar soliștii - soprana Georgeta Grigore și tenorul Răzvan Săraru - s-au sincronizat excelent cu orchestra, sub bagheta Maestrului. Ropote de aplauze. Felicitări tuturor! Ne-am simțit onorați că, după spectacol, directorul filarmonicii vâl cene, maestrul Mihail Ștefănescu, directorul filarmonicii din Bacău, maestrul (vâlcean de origine) Ionescu Pavel ( Toni, cum îl numeau cu drag prietenii) și maestrul Valentin Doli au acceptat să stea cu noi, o jumătate de oră, la un
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
m-a avertizat/ nu cumva naiada să-mi reteze mâna cu care scriu". Lungul poem în opt părți numit Portrait d^une femme, este istoria unei aventuroase idile cu o mică Evă; filonul epico-dramatic este pus în slujba aceluiași fastuos spectacol poetic, spre a-i nuanța emoția și patosul oniric: "ŤO misiune scandaloasăť mi-a zis mica Evă/ când am revenit la Onești și-n apartament/ păianjenul blond i-a șoptit la ureche:/ ŤAzi acasă nu te mai duciť./ Arătându-i
Parfum gotic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10117_a_11442]
-
Vartic Într-un interviu programatic, în care și-a prezentat proiectul Festivalului Național de Teatru, d-na Marina Constantinescu, directoarea festivalului, a explicat ce înțeles are, aici, sintagma ,cu participare internațională": ,Mă interesează să aduc șdin străinătateț două sau trei spectacole mari, solide, grele, ale unor regizori mari, spectacole care au marcat istoria teatrului". Asemenea spectacole și personalități străine într-un festival românesc ,au rostul de a ne conecta la ceea ce se întîmplă important în lume" și, totodată, ,de a ne
Chéreau, Dodin și ,teatragiul" român by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/10051_a_11376]
-
a prezentat proiectul Festivalului Național de Teatru, d-na Marina Constantinescu, directoarea festivalului, a explicat ce înțeles are, aici, sintagma ,cu participare internațională": ,Mă interesează să aduc șdin străinătateț două sau trei spectacole mari, solide, grele, ale unor regizori mari, spectacole care au marcat istoria teatrului". Asemenea spectacole și personalități străine într-un festival românesc ,au rostul de a ne conecta la ceea ce se întîmplă important în lume" și, totodată, ,de a ne introduce un element de comparație absolut vital în
Chéreau, Dodin și ,teatragiul" român by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/10051_a_11376]
-
d-na Marina Constantinescu, directoarea festivalului, a explicat ce înțeles are, aici, sintagma ,cu participare internațională": ,Mă interesează să aduc șdin străinătateț două sau trei spectacole mari, solide, grele, ale unor regizori mari, spectacole care au marcat istoria teatrului". Asemenea spectacole și personalități străine într-un festival românesc ,au rostul de a ne conecta la ceea ce se întîmplă important în lume" și, totodată, ,de a ne introduce un element de comparație absolut vital în tot ce facem". În acest sens, directoarea
Chéreau, Dodin și ,teatragiul" român by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/10051_a_11376]