3,846 matches
-
sentimentul. Suprarealismul nu cunoaște sentimentele și de aceea ne apare ca străin și insuportabil, asemenea unui zeu de neînțeles. S-a mai vorbit, în legătură cu preocupările suprarealiste, de mistică, de tantrism, de kabbală, de alchimie. Nici un fel de mistică în suprarealism. Speculații cu cifre, cu nume bizare, cu imagini inexplicabile. Nimic care să ducă spre interior, totul aglomerat la suprafață, ca basoreliefurile 264 de pe templele indiene. Nimic mistic și nimic paranoic (fie și critic). Schizofrenie pură, autistă, catatonică. întîlnirea întîmplătoare dintre Bufiuel
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nu într-o telenovelă sau într-un film indian, unde se varsă șuvoaie de lacrimi la fel de superficiale și false ca și veselia experimentului intelectualist, am văzut toate acestea, ci în singura și binecuvântata noastră realitate, care nu e vis, nici speculație, nici joc cu mărgele de sticlă. Am fost de curând invitat, între alți colegi într-ale scrisului, să apreciez textele literare ale celor mai talentați mici autori din casele de copii din întreaga țară. Toți trecuseră de fazele intermediare și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
zilelor noastre este, la rândul său, mult diferit de astrologul antic sau de cel al Evului Mediu. S-a transformat într-un fel de tehnician dispus să calculeze la nesfârșit poziția astrelor și apoi să facă unele interpretări standard sau speculații. Aproape nimic din dimensiunea magică și religioasă a astrologiei de altădată nu mai poate fi observat astăzi. * * * În esență, toate discuțiile și încercările de a ordona și explica multitudinea de termeni cu care operează divinația se integrează într-un travaliu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
acesteia. În esență, divinația sau știința mantică înseamnă "pătrunderea gândului divin de către inteligența umană în afara considerațiilor obișnuite ale științei: o cunoaștere de natură deosebită dar întotdeauna obținută printr-o revelație supranaturală cu sau fără ajutorul raționamentului"25. Dincolo de foarte multe speculații seducătoare privind practicile divinatorii, merită să fie analizate rolul și funcțiile pe care ele le pot dobândi în mediul social. Situându-se la granița dintre sacru și profan, dintre supranatural și natural, divinația angajează și pune în mișcare diverse energii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a fost înfrânt, iar statul său a fost anexat regatului persan. Deseori, la fel ca în acest exemplu, răspunsurile obținute prin diverse tehnici divinatorii (oraculare sau de altă natură) oferă răspunsuri ambigue și imprecise, fapt ce lasă loc interpretărilor și speculațiilor, motiv pentru care o anumită prezicere poate fi socotită de unii un eșec, iar de către alții o veritabilă reușită. Aceasta nu i-a împiedicat însă pe antici să recurgă la diverse forme de divinație. "Oracolul din Delfi nu ar fi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
indică un continent necunoscut, cu o populație numeroasă). Cu toate acestea, se pare că primul explorator care a navigat în jurul Antarcticii în secolul XVIII, James Cook, nu a intuit existența continentului sudic. Astfel, la începutul secolului XIX existau doar anumite speculații că în zona circumpolară există un uscat (Terra Australis Incognita). După descoperirea insulelor Shetlandul de Sud în 1819, un val de vânători de foci au sosit în zonă, ajungând până în zona Peninsulei Antarctica. Multe dintre tărâmurile descoperite atunci erau ținute
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
asume. Aceasta este rațiunea pentru care vom considera că toate încercările hermeneutice mai sus formulate, nevenind cu preponderență din spațiul intuitiv ale credinței, ci aparținînd prin forța lucrurilor creaturii care își propune doar să gîndească, nu sînt altceva decît simple speculații, încărcate de toate posibilele slăbiciuni ale judecății umane. * Unei ultime și recapitulative întrebări s-ar cuveni, totuși, să-i mai răspundă exercițiul nostru speculativ: oare abstracta polaritate dintre pozitivitate și negativitate, exprimată într-o multitudine de forme concrete (perfecțiune-imperfecțiune, interioritate-exterioritate
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Aceasta este rațiunea pentru care putem considera că toate încercările hermeneutice mai sus menționate, nevenind cu preponderență din spațiul intuitiv ale credinței, ci aparținînd prin forța lucrurilor creaturii care își propune cel mult să gîndească, nu sînt altceva decît simple speculații, încărcate de toate posibilele slăbiciuni ale judecății umane. 1.3. GREȘEALA PROTOPĂRINȚILOR, MOTIV AL "CĂDERII ÎN MINCIUNĂ" A urmări situația de "comunicare edenică" din pespectiva modelului interogativ propus de sociologia comunicării a devenit deja un exercițiu de rutină. Să-l
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
induce în eroare spunîndu-le pur și simplu adevărul, cu certitudinea că ei vor crede că adevărul este altul, după cum s-a văzut în capitolul 8. Presupunerile cu privire la ce s-ar întîmpla dacă nu ar exista deloc minciuni nu sînt decît speculații. Sociobiologul Richard Alexander (1987:73) afirmă că datorită diferențelor genetice existente între toți oamenii, cu excepția gemenilor, "aproape toate semnalele comunicative... ar trebui să implice un oarecare grad de nesinceritate" (cf. Trivers 1985:395, 420). Pe de altă parte, Carrithers (1990
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
societatea umană primitivă: În măsura în care individul a devenit dependent de un aspect al mediului înconjurător, în special de semenii săi configurați ca grup, înșelătoria ar trebui să fie doar o temă minoră, o distanțare de la consensul de bază. O a treia speculație este lansată de Bok (1978:18) care vorbește de situația cînd toate afirmațiile ar fi "adevărate sau false în mod întîmplător"; atunci, spune ea, "acțiunea și opțiunea ar fi subminate din start". Și aceasta este o condiție ipotetică; ar putea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
aflate în competiție a dat disciplinei identitatea sa în anii '50 și '60. Teorii și discipline Acum aproape patruzeci de ani, Wight (1966a) a pus întrebarea: "De ce nu există o teorie internațională?" Explicația sa privind lipsa tradiției unei teorii internaționale ("speculații asupra societății de state, sau familiei națiunilor, sau comunității internaționale) care abia începuse să corespundă realizărilor din teoria politică ("speculație despre stat") era următoarea: sistemele politice interne suferiseră modificări semnificative de-a lungul secolelor, incluzând sistemul de educație și cel
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ani, Wight (1966a) a pus întrebarea: "De ce nu există o teorie internațională?" Explicația sa privind lipsa tradiției unei teorii internaționale ("speculații asupra societății de state, sau familiei națiunilor, sau comunității internaționale) care abia începuse să corespundă realizărilor din teoria politică ("speculație despre stat") era următoarea: sistemele politice interne suferiseră modificări semnificative de-a lungul secolelor, incluzând sistemul de educație și cel al asigurărilor sociale. Dar, la nivelul trăsăturilor sale de bază, sistemul internațional nu suferise aproape nicio schimbare. Wight îl numea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
scopuri: * Teoriile explică legile politicii internaționale sau tiparele recurente ale comportamentului național (Waltz 1979). Teoriile încearcă fie să explice și să prezică modul de comportare, fie să înțeleagă lumea din mintea actorilor (Hollis și Smith 1990). * Teoriile sunt tradiții de speculație despre relațiile între state care se axează pe lupta pentru putere, natura societății internaționale și posibilitatea (fezabilitatea) unei comunități mondiale (Wight 1991). * Teoriile folosesc date empirice pentru a testa ipoteze despre lume, precum lipsa războiului între statele având un regim
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care își complăcuse nasul". Mizând pe justițiabilitatea violenței satirice, Arghezi își motivează astfel atitudinea: "Vanitate, îngânfare? Nu; foarte simplu și curat, un sentiment la mijloc de restabilire de proporții"174. Teoretizând, Arghezi nu are dubii, de aceea el nu face speculații. Deontica sa e empiric-sapiențială, generând un discurs preponderent asertiv, a cărui trăsătură esențială e certitudinea că poetul, în ipostaza de moralist, deține un adevăr incontestabil pe care se vede dator să-l comunice imperativ; ▪ ordinul (solicitare imperativă) este o marcă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cerute de arta sa. Iar Alberti trăsese, tot în latină, pictura în sus, insistând pe geometrie, una dintre cele șapte arte liberale. Da Vinci și epoca lui vor să construiască o punte, prin geometrie și matematică, între execuția materială și speculația intelectuală, pentru a scăpa de inferioritatea artelor mecanice. Inginer puțin familiarizat cu limbile vechi, expus la disprețul umaniștilor și al literaților, Leonardo face tot ce-i stă în putință să se plaseze de partea bună, alături de scriitori și muzicieni, fie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de judecare de Immanuel Kant în lumina secolului XX, nu a secolului al XVIII-lea. Nu o lectură filosofică a acestei filosofii pentru a aprecia ce o distinge în mod avantajos de propria ei epocă, teoria clasică a Frumosului și speculațiile despre Ființă, clasicismul francez și idealismul german; ci o lectură a Luminilor prin prisma "artei contemporane": Immanuel Kant revăzut prin intermediul lui Leo Castelli 49. Lectură injustă, decalată, deliberat anacronică, de vreme ce filosoful și comerciantul nu reflectează la aceleași obiecte, nici la
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Incongruențe elocvente, deși în general trecute sub tăcere. Estetica hegeliană este un palat speculativ în care suflă totuși realul formelor, cu ferestre larg deschise spre viață, varietatea concretă a oamenilor, țări și opere. Oricât de speculative ar fi și ele, speculațiile lui ne fac să străbatem continente și muzee (prin care Hegel mergea personal). Kant a inaugurat surâsul pisicii fără pisică. Estetica hegeliană este, ca și surorile ei, o ramură a filosofiei, însă cea a lui Kant nu iese din trunchi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
văzut. Iar Hadesul sau infernul, în sens invers, este locul invizibil unde oamenii rătăcesc orbi (A-ides). Grecia antică sau triumful ochiului, căruia Occidentul îi datorează faptul că a avut știința ca ideal și fundament. Prima "societate a spectacolului" și mama speculației, un lucru explicându-l pe celălalt. Dar putem să ne întrebăm dacă în patria theorein-ului ochii spiritului nu au eclipsat oarecum ochii de carne. Teoremele și teoriile epuizând în profitul lor exclusiv uzul nervului optic, învestit în întregime în știința
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ci pentru economie, în locul ei și în spatele ei. Motorul artei autonome de ieri nu se mai află în artă, ci în ceea ce-l mobilizează în amonte: evenimentul mediatic (dă o mare lovitură și fă să se vorbească despre tine) și speculația financiară (păstrează-ți banii făcându-ți plăcere). Mecenatul industrial și comercial este suficient patriei postmodernismului, America, ca să-și mențină statutul. Ce s-ar alege din religia noastră estetică dacă operele ar fi supuse unui control mondial al prețurilor? Capitalul vesel
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
către sacru. Nu există o contradicție între o explozie a prețurilor la Sotheby's și înmulțirea conciliilor, hagiografiilor și enciclicelor despre sensul ultim al pătratului negru pe fond alb. Între marii preoți și evaluatori. Afacerile cultului și cultul afacerilor. Cuvintele "speculație" și "valori", să nu uităm, se folosesc în două sensuri: temporal și spiritual. În toamna lui 1991, s-a ținut la Veneția (cum se și cuvine) World Arts Summit, sub egida Forumului Economic Mondial cu sediul în Elveția (mai cunoscut
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
reduce la asta. Opera are un preț mare deoarece, spre deosebire de produsul industrial, ea nu este un bun reproductibil. Dar criteriul non-reproductibilității este o consecință, nu o cauză. Opera nu era singulară pentru a costa mult și a favoriza până la nebunie speculația. Deși pozitive, cota și prețul erau ceva în plus. Arta însemna neprevăzutul apărut la vedere, la viață. Opera, ca și individul, este descoperire, accident, surpriză plăcută. Este necesară în interior, odată ce este acolo, dar, din exterior, această necesitate este un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
actualitatea fără istorie transformă timpul într-o imensă acumulare de fapte diverse care sunt miraculosul erei video -, ubicuitatea fără geografie instaurează o falacioasă stare de lipsă a greutății și a gândirii fiindcă, dintotdeauna, a gândi a însemnat a cântări. Iar speculația, un calcul de distanță. * * Ficționalizând realul și materializând ficțiunile noastre, tinzând să confunde drama și docu-drama, accidentul real și reality-show-ul, televiziunea ne trimite o dată în plus de la teze la antiteze, de la "fereastra spre lume" la "zidul de imagini", de la muzică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mobilizări împotriva schimbărilor climatice ale planetei, pentru introducerea taxei pe poluare, contra islamismului integrist, pentru creșterea responsabilității sociale a întreprinderilor, contra nuclearizării unor țări, pentru pace și democrație la scară mondială, contra dependenței, pentru "anularea datoriilor", contra corupției, evaziunii, a speculațiilor financiare etc. cer schimbări ale guvernării 71, "reformarea statului", a administrării publice. Sub impulsul "crizei financiare" (cauzată de "datorii istorice", "suverane"), al schimbărilor demografice, al presiunilor în vederea creșterii competitivității, se afirmă noi concepții privind guvernarea publică (care pun accent pe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
însă, încep să apară semne ale decăderii Londrei, generate de războiul de secesiune din SUA, de reducerea profiturilor în industria textilă engleză, de Banca Americii care devine concurentul serios al City. Pentru a-și menține puterea, finanțele engleze apelează la speculații financiare care culminează cu ... marea criză financiară din 1882 ce provoacă falimentul multor bănci din City-ul londonez și zdruncină economia engleză. Petrolul, motorul cu ardere internă, automobilul, avionul etc. produc o revoluție fără precedent în plan economic în SUA. Se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
erau în expansiune. Salariile creșteau, se îmbunătățea continuu calitatea vieții, se ridica mereu standardul de viață. Creșterea salariilor a generat o scădere a ratei profitului și o creștere a șomajului. Marile companii au crescut prețul benzinei. Producția de automobile suferă. Speculațiile finanțiștilor nu pot acoperi regresul economic, Wall Street-ul se prăbușește. Se declanșează "Marea Criză" din 1929. La începutul secolului XX, Boston-ul era "sufletul" economiei mondiale, și Wall Street-ul153 centrul financiar al lumii. Băncile OP Morgan, Rockfeller, Chase, City
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]