5,409 matches
-
fi înghețat. Cuvinte, sintagme, câmpuri semantico-simbolice, imagini răzlețe se alătură, se întretaie, se resping, vorbind despre imposibilitatea comunicării. Lucruri, fragmente trec doar prin fața ochiului, căci spiritul e epuizat sau bolnav de existență, înțepenit într-o nebunie mută: „Gândesc cu trupul”, „spusele n-au sânge/ n-au carne n-au văz nici auz/ zac moloz adunat frământat biciuit” ( Idee); „bolnav sunt/ de experiențe vândute/ de poleiala cuvântului/ de țipătul în pustiu” (Vis concentric). SCRIERI: Iarna, pentru cine mor vulpile, Iași, 1992; Imposibilă
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
evoca și comemora, pentru a mobiliza. Exprimând întotdeauna expansiv stări de conștiință masive, clare, fără nuanțe, precis formulabile, declamabile, poetul nu operează cu sugestii. Spune, pur și simplu: nu numai pe șleau (de cele mai multe ori), dar cu enorme prisosuri verbale. Spusa poate fi aluzivă, dar nu e niciodată criptică, nu trimite la presupuse „reale” tainice, pentru a căror numire nu există vocabule proprii. De aici, și toate consecințele de ordin artistic. Putând (și neezitând) să vorbească despre orice, poetul nu își
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
semnături narative. Anghelache, recurgând continuu, prin citare, la caietele însoțitorului său, povestește (de aici oralitatea romanului, marcat de individualitatea frustă a „vorbitorului”) întâmplările, după mai mulți ani, ale unui „scrib”. Acesta - sugerează romanul - manifestă, concomitent cu rolul de redactor al spuselor lui Anghelache, o funcție creatoare, intervenind în text: „Dar văd că ați scris ceva ! Multe sunt din ce v-am povestit eu, alte chestii le-ați pus de la dumneavoastră. Mă rog, poate știți mai bine ce trebuie și ce nu
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
asupra viitorului. Este normal ca o societate dinamică să se înțeleagă pe ea însăși în termeni istorici. Istoria include în ea însăși cheia înțelegerii. Conștiința de sine a unei asemenea societăți este, în mod necesar, o conștiință istorică. Rezumând cele spuse mai sus, societățile dinamice creează interesul pentru timp din două motive relativ distincte: a) Evenimentul capătă un profil unic, impredictibil, fiind modelat de o mulțime de factori, inclusiv de subiectivitatea umană. Un război purtat de două comunități arhaice are în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
violentă și persoana se simte afectată, cel mai bine este ca aceasta să încheie discuția și să se protejeze printr-un refuz de forma: FrșdȘric - Ascultă-mă: refuz să continui discuția atâta timp cât mă insulți (terapeutul care joacă scena confirmă cele spuse printr-o reacție non verbală: el părăsește încăperea) ! Fiecare dintre membrii grupului se antrenează pe rând în tehnica neclarității. Celelalte două tehnici sunt aplicate în cadrul ședințelor paisprezece și cincisprezece. Sarcini de îndeplinit Pacienții identifică în viața lor personală unele critici
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
modifică aceasta. Acest tip de restructurare va alimenta faza comportamentală. Ei studiază dovezile care vin în sprijinul schemei prin intermediul mecanismelor de menținere (cerc vicios) și al reinterpretării intențiilor protagoniștilor. De exemplu, ei analizează statutul tatălui, judecător omnipotent și perfect (după spusele pacientului), ale cărui intervenții par să fi fost primordiale. Ei ponderează obstacolele sale (minimalizate) și reușitele sale (maximalizate). Pacientul apare în final ca o persoană care depinde de privirea celorlalți, atitudinile sale de fanfaron (supracompensare) cu o tendință de a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trebuie să fie formulate întrebările deschise, cum reformulăm, cum să recunoaștem cu empatie. Sunt revăzute toate tehnicile învătate în timpul ședințelor 12 și 13. Pacienții au adesea impresia că sunt singurii responsabili pentru inițierea unei conversații. Ascultarea activă constă în reformularea spuselor celuilalt, în realizarea unor rezumate exacte, în interogarea celuilalt în legătură cu emoțiile sale: aceasta permite dezvoltarea relației cu un conținut emoțional mai dens. Ascultarea pasivă constă în a arăta interlocutorului că suntem interesați de spusele sale, utilizând comportamentul non verbal (privire
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
conversații. Ascultarea activă constă în reformularea spuselor celuilalt, în realizarea unor rezumate exacte, în interogarea celuilalt în legătură cu emoțiile sale: aceasta permite dezvoltarea relației cu un conținut emoțional mai dens. Ascultarea pasivă constă în a arăta interlocutorului că suntem interesați de spusele sale, utilizând comportamentul non verbal (privire, inclinarea capului...) și cel verbal într-o formă simplă ("De acord, da..."): ascultarea pasivă îl ajută pe celălalt să vorbească și favorizează relația. Nu trebuie să ezităm să consacrăm o treime din ședință pentru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Șeicaru din Beci-eni (Buzău)” sau aceea definindu-l pe „Banfil Sperțaru”. Altele, la fel de reușite, privesc Nunta domnului Marecal invalid Ion Gheorghe sau Obiecțiile domnilor H. Comaniciu și Em. Ghilezan. Unul dintre inițiatorii M. r. ar putea fi Nicolae Morcovescu, potrivit spuselor lui Theodor Cazaban, probabil și el redactor al publicației, deși în numărul 2 este caricaturizat și „denunțat” ca „secretar particular” al „domnului Comaniciu” - calul de bătaie al revistei. Totodată este de observat că nu de puține ori ironia improvizată și
MOFTUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288203_a_289532]
-
O succintă trecere în revistă a rezultatelor vizibile este apoi urmată de discuția despre impactul campaniei în fiecare dintre cele șase sate investigate. Dată fiind metodologia de culegere a datelor folosită, am căutat în text să explorăm cât mai mult spusele sătenilor, lăsând adesea vorbele lor să descrie realitatea unei lumi care pentru unii este în plină schimbare, iar pentru alții pare încremenită în liniștea veșniciei. Volumul propune astfel imaginea unui Hănești (satul „tradițional”) prăfuit și sărac, dar cu o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
interesant de notat că societățile care acordă mai multă atenție protecției sociale și solidarității în fața riscului sunt, cel puțin în spațiul european, cele mai bogate în capital social (Van Oorschot, 2003). Capital social bridging și capital social bonding Rezumând cele spuse până acum, „capitalul social rămâne o caracteristică a structurii sociale, constituindu-se ca atribut al relațiilor dintre actorii sociali (atât individuali, cât și corporați) și - mai exact - al sistemului de norme ce guvernează aceste relații, având ca nucleu dur reciprocitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
778 de persoane, dintre care 891 bărbați și 887 femei, în cea mai mare parte români, alături de care conviețuiesc câteva familii de romi stabilite, în special, în zona vechiului sat Damachi, acum cartier al Trifeștiului. Populația este majoritar ortodoxă. Conform spuselor preotului din sat, doar aproximativ 6-7 familii sunt de religie ortodoxă pe stil vechi. O mare parte din familii sunt de baștină din zonă, foarte puțini sunt veniți în localitate, fie din satele din comună, fie pe filieră de rudenie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
o poziție codașă. Mai exact se plasează la mijlocul ierarhiei întocmite de Dumitru Sandu în funcție de gradul de dezvoltare socioeconomică (locul 5.675 din 12.475 de sate luate în considerație). Acest capitol își propune să prezinte faptele din perspectivă calitativă, prin intermediul spuselor hăneștenilor, oferind substanță cifrelor care definesc localitatea. Populația Întreaga comună are o populație de 2.844 de locuitori, iar media de vârstă a populației este de 51,2 ani cu tendințe de îmbătrânire. Satul cu cea mai mare număr de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Ațintiș fiind ales în cadrul studiului nostru ca tip de sat cu minorități religioase, conform tipologiei lui Sandu Dumitru. În Ațintiș, Botez și Sâniacob populația majoritară este română, în timp ce Iștihaza și Cecălaca sunt sate de maghiari (vezi și tabelul 1). Din spusele sătenilor, românii și maghiarii conviețuiesc în pace, neexistând conflicte în nici unul dintre satele comunei. În satul Ațintiș, 81,8% din populație este ortodoxă, 14,6% sunt greco-catolici, iar restul, în număr mic, romano-catolici, reformați și baptiști. În sat există o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la păscut începând din 10-15 mai până la începutul postului Crăciunului, adică jumătatea lunii noiembrie. Pentru fiecare vacă, oamenii au plătit ciurdarului în 2005, 400.000 de lei vechi, o litră și jumătate de porumb (reprezentând circa 27 de kilograme, după spusele unui sătean), un kilogram de slănină și două de lapte. Banii sunt dați la început, iar bucatele se dau atunci când ciurdarul vine și le cere. Dimineața, ciurdarul, împeună cu toți membrii familiei sale adună vacile sătenilor și le duc pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
chiar mai de mult să meargă în Ungaria la lucru, la ferme de grădinărie, ferme agricole, crescătorii de pui. Se întorc la fiecare lună de zile, trei zile vin acasă pe urmă se duc înapoi la lucru. Acolo câștigă după spusele lor” (primarul, 40 de ani); „Mai mulți umblă în Ungaria. Sunt mulți care au deja hârtiile în regulă. Deci nu merg la negru, ci merg legal. De vreo opt ani deja” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Pleacă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ne-a declarat că „e european pentru că facem parte din Europa și ne aliniem cu prețurile la UE” (bărbat, 62 de ani). Reprezentarea cea mai puternică în ceea ce privește motivele principale pentru care satul nu este european își găsește expresia sintetică în spusele unui sătean: „Satul nu este nici pe departe european, deoarece suntem săraci prea tare și nu avem condiții” (femeie, 38 de ani). Pentru ca Tomșaniul să devină sat european este necesar: „Să se asfalteze drumurile și șoselele, să se facă asociații
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
câțiva producători locali (care dispun de mijloace de transport) care își desfac produsele în piețe mai mari precum Timișoara, Hunedoara, Deva, Orăștie sau Caranșebeș: „Timișoara, Hunedoara, Deva... varză și ceapă, că ei nu să ocupă” (silvicultor, 35 de ani). După spusele oamenilor, mai există (deși, în ultimii ani, mai sporadic) practica vânzării unor engrosiști a produselor (în special a legumelor) însă, din cauza prețurilor foarte scăzute pe care aceștia le oferă, se preferă modalitatea amintită anterior: „Erau bijnițarii care luau marfa... Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din Reșița vin o grămadă; când îi recolta, vin și cumpără” (muncitoare, 31 de ani); „Vin din Oltenia și colectează varza” (consilier local, 70 de ani). Creșterea animalelor este ocupație principală pentru două, trei familii din sat. În rest, după spusele oamenilor, fiecare familie are pe lângă casă porci, vaci, păsări, iar câteva familii au și cai. Produsele animaliere, lapte, ouă, excluzând carnea, care se păstrează pentru consumul propriu sunt vândute în aceleași piețe (din Făget și Lugoj): „Pentru a câștiga un
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în cazul în care nu se dorește deplasarea la oraș, pentru predarea lui la centrul de colectare din sat, fiind remunerați cu suma de șase, șapte mii de lei pentru fiecare litru, această sumă incluzând și subvenția de stat. Conform spuselor celor intervievați, producția de țuică sau cea de vin se limitează la nevoile personale: „...în măsura propriilor nevoi, dar nu industrial, nu există mediu, lumea nu preferă să aibă livadă, mai bine câmp agricol” (pensionar armată, 45 de ani). În
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
șomeri numai în satul Traian Vuia. Dincolo de răspunsul la această întrebare, am aflat de trecuta existența a unei fabrici de cherestea la Mănăștiur și a unei fabrici de încălțăminte la Nădrag, unde lucrau și persoane din satul Traian Vuia. Din spusele celor cu care am discutat în Traian Vuia nu există decât o singură persoană care beneficiază de venitul minim garantat. În ceea ce privește muncitorii navetiști, aceștia ar putea fi grupați în două categorii: femeile - care lucrează la fabrica de încălțăminte din Făget
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
această facilitate, astfel că fiecare se descurcă pe cont propriu. La Lugoj există copii ai căror părinți au apartament în oraș sau optează pentru varianta chiriei. La Timișoara stau la cămin și vin acasă numai la sfârșit de săptămână. După spusele preotului - care menționează că „fiecare a încercat unde a vrut și a intrat unde a nimerit” (preot, 38 de ani) - și ale învățătorul - care afirmă că „părinții decid în privința lor” (învățător, 27 de ani) -, nu se poate afirma că ar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
natură al sătenilor: ajutor dat la lucrările de construcție, prepararea mâncării pentru muncitorii angajați etc. Unii săteni au confirmat participarea, dar se pare că ea a fost oarecum impusă prin presiunile preotului. Astăzi, noua biserică este folosită destul de rar, din spuselor unor săteni preotul având tendința de a o conserva, astfel încât serviciul religios este organizat adesea în fața bisericii sau doar în pronaos. Traian Vuia Câteva exemple punctuale pledează pentru implicarea sătenilor în acțiuni colective pentru a produce bunul public. Ațintiș Participarea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
soarta victimelor și replierea egoistă în cele mai fugare plăceri. Pentru că generația care a urmat febrei Beatles nu mai crede în puterea de a schimba mersul lumii, singura alternativă oarbă și primitivă la disperare rămâne divertismentul cinic. Pentru a parafraza spusele fostului cancelar al Germaniei, civilizația euro-atlantică riscă să devină un imens parc de distracții. Lumea contemporană se zbate între uitarea modernă a păcatului (Gott ist tot) și păcatul postmodern al uitării (Tod ist Gott). În fața celebrării imanenței, umaniștii nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Ion PURCARU Prefață Afirmația marelui filosof german este extrem de măgulitoare pentru toți cei care, într-un fel sau altul, utilizează aparatul matematic în cele mai diverse ocazii ale muncii lor, chiar dacă, adeseori, spusele lui Kant sunt puse la îndoială, motivat sau nemotivat. Indiferent care au fost, sunt sau vor fi părerile despre matematică și despre aplicațiile ei, trebuie recunoscut că aceasta a pus la îndemâna celor interesați o anumită ordonare logică în desfășurarea diferitelor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]