3,144 matches
-
pat pe locul care dormea de obicei bunica. Abia după cele trei zile și trei nopți s-a dat jos foarte tristă și a mâncat ceva. Dar, avem multe de făcut și astfel viața merge înainte. Pisa rămânând cu noua stăpână, care era și ea supărată din cauza plecării bunicii și o mai durea și genunchiul. Iar Pisa drept recunoștință pentru ce-i care au grijă de ea, se așeza mereu pe genunchiul care era bolnav ca să-i ia boala și să
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
de ea, se așeza mereu pe genunchiul care era bolnav ca să-i ia boala și să o vindece. Pentru că atât putea ea să facă drept mulțumire pentru stăpânii ei. Și se așeza pe genunchiul bolnav de câte ori o vedea șezând. După ce stăpâna ei s-a făcut bine s-a dus la verișoara ei și i-a adus un motan mare și alb din rasa "American wirehair". L-a ținut trei zile. După această întâlnire, când Pisa era în călduri, ea avea să
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
și i-a adus un motan mare și alb din rasa "American wirehair". L-a ținut trei zile. După această întâlnire, când Pisa era în călduri, ea avea să se aleagă cu pisicuții pe care și-i dorise bunicuța Ileana. Stăpâna o hrănea foarte bine pentru că avea pisicuți în burtică și-i dădea tot ce era mai natural și mai sănătos, netratat chimic. O iubea foarte mult, de asemenea o alinta foarte, foarte mult. A avut grijă de ea să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
o tensioneze. Îi punea numai muzică de Mozart și valsuri de Strauss. Pentru că trebuia să facă niște pisicuți frumoși, sănătoși și armonioși. Burtica creștea și se făcuse mare de abia mai mergea. Ei, dar venise ziua când trebuia să nască. Stăpâna ei a simțit-o că i-a venit sorocul și i-a așternut un culcuș într-un loc ferit. Ea nu a vrut sub nici o formă în altă parte decât pe fotoliu unde stătea de obicei în timpul zilei stăpâna. Atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
nască. Stăpâna ei a simțit-o că i-a venit sorocul și i-a așternut un culcuș într-un loc ferit. Ea nu a vrut sub nici o formă în altă parte decât pe fotoliu unde stătea de obicei în timpul zilei stăpâna. Atunci nu a avut încotro și i-a pus așternutul pe fotoliu și a așteptat să nască mângâind-o. La început a ieșit un motănel alb, ca taică-su, al doilea a fost o pisicuță la fel de albă ca tatăl lor
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
entuziasmul lui de a explora lumea, s-a cățărat pe perdea în sus și nu mai putea să se dea jos începând să se scâncească. Pisa de jos, era și ea disperată și țipa și mârâia, de a auzit-o stăpâna căreia îi explica că băiețelul ei este în pericol și cerea ajutorul. Atunci stăpâna îl ia după perdea și-l dă jos. Pisa a început să-l dojenească pe pisoi cu blândețe și mulțumire că nu s-a întâmplat nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
nu mai putea să se dea jos începând să se scâncească. Pisa de jos, era și ea disperată și țipa și mârâia, de a auzit-o stăpâna căreia îi explica că băiețelul ei este în pericol și cerea ajutorul. Atunci stăpâna îl ia după perdea și-l dă jos. Pisa a început să-l dojenească pe pisoi cu blândețe și mulțumire că nu s-a întâmplat nimic rău. Dar nu a durat mult că în zilele următoare el s-a cățărat
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
ale Pisei. De data asta a învățat să se dea jos singur de pe perdea. După el se luau și motănei ceilalți. Era o joacă și o zburdălnicie permanentă: se jucau, se iubeau, explorau și experimentau orice întâlneau în cale, încât stăpâna a cam uitat de adormirea și dorul mamei ei. Pisa nu-i scăpa din ochi o secundă. Ei stăteau liniștiți doar când dormeau și mâncau de la mama lor. Dar ce le plăceau cel mai mult era să-și bage năsucurile
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
joace. Toată ziua mârr, mâr, mâr și miau, miau, miau... Pisa își oferea pisicuților ei toată cunoașterea ei, toată priceperea și înțelepciunea ei. Tăcea doar când era ora de somn. Dacă cineva îndrăznea să pună mâna pe un pisicuț, chiar stăpâna ei, imediat venea, țipa, mârâia și era neliniștită. Dar totuși viața e viață și Pisa avea să se confrunte cu un alt necaz. Într-una din zile, stăpâna pregătea niște ficat de vițel. Cum știa că Pisei îi place foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
de somn. Dacă cineva îndrăznea să pună mâna pe un pisicuț, chiar stăpâna ei, imediat venea, țipa, mârâia și era neliniștită. Dar totuși viața e viață și Pisa avea să se confrunte cu un alt necaz. Într-una din zile, stăpâna pregătea niște ficat de vițel. Cum știa că Pisei îi place foarte mult și trebuia să se și hrănească bine deoarece pisicuții trebuiau și ei hrăniți, i-a dat Pisei cât ficat a vrut ea să mănânce. Însă... nenorocire. După
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
bine deoarece pisicuții trebuiau și ei hrăniți, i-a dat Pisei cât ficat a vrut ea să mănânce. Însă... nenorocire. După câteva ore a început să se simtă prost, a început să se umfle în burtică și aproape ca înțepenit. Stăpâna, deși era miezul nopții, a pus mâna pe telefon și l-a sunat pe medicul veterinar. Apoi a luat-o pe Pisa, taxiul, l-a luat pe medic de acasă și s-au dus la mica lui clinică. Tot timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
deși era miezul nopții, a pus mâna pe telefon și l-a sunat pe medicul veterinar. Apoi a luat-o pe Pisa, taxiul, l-a luat pe medic de acasă și s-au dus la mica lui clinică. Tot timpul stăpâna se ruga la Maica Domnului pentru iertarea păcatelor și să scape cu viață deoarece ea știa că nici o vindecare nu se întâmplă decât prin iertarea păcatelor. Întreaga noapte s-a străduit medicul și a tratat-o. I-a făcut perfuzie
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
nici o vindecare nu se întâmplă decât prin iertarea păcatelor. Întreaga noapte s-a străduit medicul și a tratat-o. I-a făcut perfuzie, i-a făcut tot felul de tratamente, tot ce era posibil. Înspre dimineață doctorul i-a spus stăpânei: I-am făcut tot ce se putea face, de acum numai dacă ea va lupta să trăiască. Parcă puțin i se mai dezumflase burtica, dar ea stătea tot înțepenită și așa cum era a adus-o acasă. A așezat-o pe
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
dacă ea va lupta să trăiască. Parcă puțin i se mai dezumflase burtica, dar ea stătea tot înțepenită și așa cum era a adus-o acasă. A așezat-o pe pat dar tot nu se mișca. Un îngeraș îi dă ideea stăpânei să-i aducă pisicuții ei. Când i-a văzut, a ridicat capul, a întins gâtul către ei și a început încet, încet să se târască spre ei. La văzul pisicuților ei a început astfel să se mobilizeze pentru viață, să
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
ei. Când i-a văzut, a ridicat capul, a întins gâtul către ei și a început încet, încet să se târască spre ei. La văzul pisicuților ei a început astfel să se mobilizeze pentru viață, să prindă viață. Abia atunci stăpâna sa dus să se odihnească puțin. După 2-3 ore se scoală să plece la servici și o găsește pe Pisa alături de pui ei pe care îi spăla. Nu era complet refăcută dar ce fusese greu trecuse, învinsese boala și moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
ca înainte și putea și ea să stea la geam și să-și vadă de ale ei. De acum pisicuții își urmau drumul lor și cam știau ce era important. Nu mai era cu ochii pe ei ca înainte. Atunci, stăpâna s-a hotărât să-i dea pe cei doi motănei care semănau cu Pisa la o fetiță din clasa I, a cărei mamă vroia ca ea să învețe să îngrijească de pisicuți ca să se responsabilizeze și să se joace cu
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
mai mare care avea curte, încă două pisicuțe și un cățel. În prima zi l-a căutat prin casă și pe acesta. Fetița, pisicuța albă, fiind mai delicată nu o va da, rămânând pentru totdeauna cu ea și pe care stăpâna a numit-o "Prințesa". Pentru că se purta ca o prințesă. Adică, energică, foarte atentă la tot ce se întâmpla, foarte vorbăreață, alintată, pretențioasă, diafană, delicată, și mai ales foarte iubitoare. Nu permitea nimănui să o ia în brațe, nici măcar stăpânei
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
stăpâna a numit-o "Prințesa". Pentru că se purta ca o prințesă. Adică, energică, foarte atentă la tot ce se întâmpla, foarte vorbăreață, alintată, pretențioasă, diafană, delicată, și mai ales foarte iubitoare. Nu permitea nimănui să o ia în brațe, nici măcar stăpânei, dar era nedezlipită de mama ei. Într-o zi stăpâna a dus-o pe Prințesă la tatăl ei. Când i-a desfăcut cușca ca să iasă în curte ea nu a vrut să iasă, i-a fost frică de necunoscut, era
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
prințesă. Adică, energică, foarte atentă la tot ce se întâmpla, foarte vorbăreață, alintată, pretențioasă, diafană, delicată, și mai ales foarte iubitoare. Nu permitea nimănui să o ia în brațe, nici măcar stăpânei, dar era nedezlipită de mama ei. Într-o zi stăpâna a dus-o pe Prințesă la tatăl ei. Când i-a desfăcut cușca ca să iasă în curte ea nu a vrut să iasă, i-a fost frică de necunoscut, era prudentă. Dar în fața cuștii era tatăl ei care a privit
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
vorbeau și se înțelegeau foarte bine, nu s-au certat deloc. Prințesa era foarte vorbăreață, comunicativă și atentă la orice cu ochii ei foarte deschiși și mari ca la un extraterestru. La un moment dat vine foarte agitată Prințesa în fața stăpânei spunând ceva disperată din gură, explicându-i ceva tensionată. După care fuge repede din nou în sufragerie. Stăpâna a înțeles că vrea să-i comunice ceva, că s-a întâmplat ceva și se duce după pisicuță. Ea direct la fereastră
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
la orice cu ochii ei foarte deschiși și mari ca la un extraterestru. La un moment dat vine foarte agitată Prințesa în fața stăpânei spunând ceva disperată din gură, explicându-i ceva tensionată. După care fuge repede din nou în sufragerie. Stăpâna a înțeles că vrea să-i comunice ceva, că s-a întâmplat ceva și se duce după pisicuță. Ea direct la fereastră și tot explica într-una către stăpână arătându-i către geam. Când, la fereastra balconului ce să vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
-i ceva tensionată. După care fuge repede din nou în sufragerie. Stăpâna a înțeles că vrea să-i comunice ceva, că s-a întâmplat ceva și se duce după pisicuță. Ea direct la fereastră și tot explica într-una către stăpână arătându-i către geam. Când, la fereastra balconului ce să vezi, un ditamai motanul se suise pe vița de vie și se uita la ele în casă. Pisa era încordată, gata să-l ia la bătaie, în același timp se
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Prințesa nici vorbă. Fiind fetiță mare vroia să ia parte la apărarea teritoriului și se încorda făcând urât la el și ea, iar pe spinare i se ridica o coamă ca la dinozaur. Coada îi devenise ca o perie lungă. Stăpâna atunci a ieșit, i-a pus și lui niște granule, poate era flămând, dar el a fugit repede. Până nu l-au văzut plecat ele nu s-au liniștit așa ușor. Apoi tot timpul se uitau foarte atente la geam
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
l-au văzut plecat ele nu s-au liniștit așa ușor. Apoi tot timpul se uitau foarte atente la geam dacă nu apare un nou pericol. Când s-a făcut vară Prințesa stătea mereu ziua pe balcon. Într-o seară stăpâna avea de învățat și a stat până noaptea târziu. Când s-a dus să o bage în casă ea nu mai era. Văzând lumina la geamul de la bucătărie a sărit la fereastra cu lumină crezând că poate intra pe geam
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
sărit la fereastra cu lumină crezând că poate intra pe geam. Dar pervazul fiind aplecat, oblic, nu s-a mai putut agăța că nu mai avea de ce, lunecând și cazând afară pe pământ de la etajul I. Văzând că nu este, stăpâna a plecat jos să o caute. A căutat-o și a strigat-o toată noaptea, dar degeaba. Dimineața a plecat la servici. Iarăși s-a rugat la Maica Domnului să-și găsească pisicuța mai ales ca o știa sperioasă, nefiind
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]