222,449 matches
-
plasament al copilului constatăm următoarele (vezi Tabelul 5.7): Vârsta copilului influențează în mod general conduita copilului, cu o influență mai mare însă pe două variabile și anume încredere și afecțiune, de altfel două dintre cele mai importante variabile în stabilirea legăturii de atașament. Astfel cu cât vârsta copilului în momentul adopției este mai înaintată cu atât probabilitatea manifestării unor conduite mai puțin favorabile în raport cu mama este mai mare. Genul copilului nu are influențe semnficative asupra conduitei copilului în raport cu mama. În privința
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
partea pur igienică. Cu timpul însă, și mai ales, după ce s-a constituit familia și s-au stabilit legături reciproce de iubire și simpatie, omul decedat supraviețuia în amintirea și sentimentele celor rămași în viață, fapt care a condus la stabilirea cultului morților, în alt sens decât cel igienic și pe care l-am putea numi oarecum religios, căci la stabilirea lui au intervenit și elemente din domeniul psihologiei, precum: frica, credința, speranța, iubirea etc. Omul primitiv neputându-și explica multiplele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de iubire și simpatie, omul decedat supraviețuia în amintirea și sentimentele celor rămași în viață, fapt care a condus la stabilirea cultului morților, în alt sens decât cel igienic și pe care l-am putea numi oarecum religios, căci la stabilirea lui au intervenit și elemente din domeniul psihologiei, precum: frica, credința, speranța, iubirea etc. Omul primitiv neputându-și explica multiplele fenomene naturale pe care zilnic le observa, a-nceput să aibă față de unele admirație (ex. luna, stelele etc.); față de altele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
culturii. În ciuda obiectivismului său, proiectul galilean presupune în mod inevitabil în științele umane această zestre prealabilă a individului empiric și astfel dubla obiectivare despre care tocmai am vorbit. Însă nu se face știință cu aspectul empiric. Obiectivismul proiectului științific implică stabilirea idealităților în care datul se pretează unei tratări matematice, care sfârșește prin a ajunge la un nou dat, non-empiric de data aceasta, ci obiectiv într-un sens radical, în sensul idealității și al omni-temporalității: dat asupra căruia se poate reveni
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
este, tocmai, imposibil. "Inumană" desemnează bulversarea ontologică sub efectul căreia principiul director și organizator al unei societăți care-și găsește substanța în viață nu mai este aceasta din urmă, ci o sumă de cunoștințe, de procese și de proceduri pentru stabilirea și ordonarea cărora viața a fost, atât cât se poate, dată deoparte. Această situație, descrisă în lucrarea de față, este cea a barbariei caracteristice vremurilor noastre. În societatea pe care o inaugurează, nu mai este loc pentru Universitate dacă aceasta
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
valori în lipsa unei teorii generale a valorilor și a fundamentului lor, în lipsa unei etici capabile să legitimeze opțiuni fundamentale, să desemneze finalități explicite, să definească comportamente? La drept vorbind, opțiunile sunt cele care au controlat și controlează în fiecare zi stabilirea programelor, care decid importanța fiecărei materii ce urmează a fi predate, precum și modul de predare a acesteia. Însă aceste opțiuni nu au nimic etic, sunt opțiuni în afara eticii, opțiuni împotriva eticii împotriva vieții. Opțiuni în care nimeni nu optează, opțiuni
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
dimensiuni ale politicilor publice față de familie în comunism, apoi în perioada de tranziție), dar nu este și suficientă pentru configurarea unui demers de natură politică. Luarea la cunoștință a unei realități nu presupune implicit și valorizarea ei în plan social, stabilirea unor decizii favorabile. Pentru aceasta, este necesară adăugarea dimensiunii politice. Astfel, posibilitatea de a circumscrie premise pentru politicile publice, care să țină cont de necesitatea de a acorda șanse egale femeilor și bărbaților în calitatea lor de părinți, este mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care nu se conformează modelelor de solidaritate familială (I. Mihăilescu, 1999, p. 102). Familia reprezintă un sistem de referință important și pentru modul cum sunt gândite, aplicate și evaluate politicile publice. Din perspectiva politicilor publice, voi urmări rolul ideilor în stabilirea agendei; mai precis, modul cum presupozițiile neexplicitate, dar și reflecțiile curente asupra reglementărilor în vigoare influențează vizibilitatea socială a problemei în cauză, îngreunând intrarea acesteia pe agenda formală, ca problemă specifică. Atunci când suntem constrânși să decidem, să operăm selectiv între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la locuințe sociale, asigurarea unor servicii de consiliere și mediere a muncii, programe de inițiere și formare profesională, accesul la un loc de muncă adecvat. Pentru părintele singur, care lucrează în baza unui contract individual de muncă, se prevede posibilitatea stabilirii, cu acordul angajatorului, a unui program individualizat de muncă, în condițiile legii (Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Expunerea de motive pentru legea privind familiile monoparentale, 2003). Realizarea tuturor acestor prevederi va putea fi observată în timp. Deocamdată, menționarea lor în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a beneficia de o alocație suplimentară pe baza existenței unui număr mai mare de copii în familie 74, sistemul de referință fiind copiii, iar nu familia ca un grup cu nevoi specifice. O altă referire la familie întâlnim cu ocazia stabilirii ajutorului social bazat pe testarea mijloacelor 75. Acesta prevede ca unitate de testare a veniturilor familia, definită ca adult singur sau cuplu legal căsătorit, cu copii minori în întreținere. Pentru a primi ajutorul social, familia trebuie să se afle sub
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
viața copiilor să se desfășoare în parametrii pe care părinții îi consideră de cuviință, opțiunile lor impunându-se ca dominante, începând cu aspectele cotidiene ale organizării vieții de fiecare zi, până la structuri profunde, cum ar fi adoptarea de valori și stabilirea unor principii de comportament, proiectarea planului de viață. Având un nivel de dezvoltare care nu le permite copiilor să trăiască independent, aceștia recunosc necesitatea susținerii lor din partea părinților. În acest sens, copiii din familii monoparentale sunt cu atât mai atașați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de vârstă, de ocupație, religioase, etnice etc.), fiind aduse, prin mecanisme economice, sociale, culturale și politice nu numai într-o situație de inferioritate în raport cu bărbații, dar și într-o stare de pierdere a identității. Diferențele dintre indivizi sunt temeiuri ale stabilirii unor ierarhii ca ierarhii valorice, normative, comportamentale. Logica de fundament este una disjunctivă: sau-sau. O astfel de logică este una ce favorizează dihotomii de tipul: cultură/natură, creație/procreație, minte/corp, intelect/sensibilitate, inteligibil/sensibil, autonom/dependent, puternic/slab
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
bun argument al faptului că familia nu dispare, ci doar se metamorfozează 16. Dintr-un model dominant, familia nucleară, structurată patriarhal, se delimitează de mai multe modele posibile. Unele dintre acestea au șanse bune de a fi parteneriale. Am urmărit stabilirea unor repere privind familia în câteva modele posibile, cu intenția de a sugera existența unor alternative la familia nucleară patriarhală. Analiza asupra familiei va continua din perspectiva teoriilor politice feministe: liberală, marxistă, radicală și comunitară. În toate acestea, voi urmări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
planificat și bine luat în stăpânire de către stat. De aceea, sub aspectul vieții lor private, oamenii nu aveau șanse de emancipare. Relațiile de putere erau impuse în conformitate cu interesul public (de pildă, prin controlul reproducerii, prin cenzura libertății de opinie, prin stabilirea unor structuri de consum casnic etc.). Privatul mai rămânea un loc de retragere, un fel de refugiu personal, însă nu era un privat emancipator. 5. Conservatorism și modernizaretc "5. Conservatorism și modernizare" Din punct de vedere al teoriei politice, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la împlinirea vârstei de 18 ani sunt excluși din căminele respective. Dependența instituțională se prezintă și în diverse modalități de acordare a unor forme de suport financiar; în principal, referitor la ajutorul social. Una dintre problemele puse frecvent în contextul stabilirii politicilor sociale se referă tocmai la modul cum, prin mecanismele acestora, poate fi acordat ajutorul pentru cei aflați în nevoie, dar fără a se obține ca efect secundar dependență socială. Într-o altă dimensiune se înscrie dependența indusă prin mecanisme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care are în spate nereușite, limitări. În cadrul maternității haiducești nu mai este loc de vise romantice sau de sacrificii urmate de regrete. Dezvrăjirile sunt posibile, viața e luată așa cum este. Prejudecățile, miturile, vrăjirile au un rol social de ordonare, de stabilire a unor parametri, între care viața în comunitate să fie posibilă. Ordinea socială impune o cultură comună; indiferent de natura situației, faptele nu pot produce în mod independent acel sistem comun de idei, interpretări și valori ce caracterizează o societate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
stimulative de participare la viața socială, pe piața muncii, în cultură. O analiză a contextului sociopolitic actual arată o preocupare consistentă și în România pentru promovarea egalității de șanse, care trasează, pe linia imperativelor impuse de aderarea României la UE, stabilirea coordonatelor legislative și instituționale. În România sunt semnificative, din perspectiva egalității de șanse, următoarele legi: • Legea nr. 48, din 16 ianuarie 2002 (care reia Ordonanța de Urgență nr. 137, din 31 august 2000), privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Comitetul egalității de șanse între bărbați și femei (COPEC) din cadrul Parlamentului European, pe cele de interes din perspectiva vieții private: • flexibilizarea orarului de lucru pentru a face posibilă corelarea responsabilităților profesionale cu cele personale; • promovarea unui regim de muncă parțial; • stabilirea modalităților de acordare a concediului de odihnă, a concediului parental și a concediului familial; • asigurarea individualizării drepturilor. 3. Egalitatea ca includeretc "3. Egalitatea ca includere" Măsurile privind politici ale egalității de șanse pentru familia monoparentală ar putea porni de la acceptarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mai adaugă o a patra: tranziția familiei de la familia patriarhală la familia democratică. Democratizarea familiei ar putea fi o consecință firească a faptului că societatea contemporană, în ansamblu, s-a democratizat. David Held (2000, p. 178) arăta că, în cadrul democrației, stabilirea deciziilor publice ar trebui să aibă drept fundament promovarea și întărirea autonomiei. În acest context, conceptul de autonomie se referă la capacitatea ființelor umane de a raționa conștient, de a reflecta asupra propriilor persoane și de a se autodetermina. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și cea care există față de copilul născut în cadrul căsătoriei. Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată. Hotărârea de Guvern nr. 591/1993, republicată, privind măsurile pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr. 61/1993 referitoare la gestionarea fondurilor, stabilirea și plata alocației de stat pentru copii. Hotărârea de Guvern nr. 1360/2002 privind stabilirea cuantumului lunar al alocației de stat pentru copii. Legea nr. 119/1997 privind alocația suplimentară pentru familiile cu copii. Hotărârea de Guvern nr. 443/1997
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de stat pentru copii, republicată. Hotărârea de Guvern nr. 591/1993, republicată, privind măsurile pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr. 61/1993 referitoare la gestionarea fondurilor, stabilirea și plata alocației de stat pentru copii. Hotărârea de Guvern nr. 1360/2002 privind stabilirea cuantumului lunar al alocației de stat pentru copii. Legea nr. 119/1997 privind alocația suplimentară pentru familiile cu copii. Hotărârea de Guvern nr. 443/1997 privind normele pentru stabilirea și plata alocației suplimentare, precum și măsurile de aplicare a dispozițiilor Legii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de stat pentru copii. Hotărârea de Guvern nr. 1360/2002 privind stabilirea cuantumului lunar al alocației de stat pentru copii. Legea nr. 119/1997 privind alocația suplimentară pentru familiile cu copii. Hotărârea de Guvern nr. 443/1997 privind normele pentru stabilirea și plata alocației suplimentare, precum și măsurile de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 119/1997 privind alocația suplimentară pentru familiile cu copii. Hotărârea de Guvern nr. 989/2000 privind finanțarea indexării cu 25% a cuantumului alocației suplimentare pentru familiile cu copii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
rolul lui va fi diferit de acela al statului postbelic. O implicare diminuată a guvernului în activitățile direct productive va contrasta cu un accent mai mare pus pe infrastructura fizică și socială, pe menținerea unui climat macroeconomic stabil și pe stabilirea obiectivelor de dezvoltare comune cu sectorul privat, pe baza cărora se vor derula toate politicile și programele guvernamentale"2. Măsuri se impun, în continuare, pentru simplificarea reglementărilor, a labirintului de controale și a sistemelor protecționiste și pentru introducerea de reguli
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
guvernului în tranziție rezidă în promovarea legislației de protecție a consumatorilor și în educarea acestora, pentru a deveni maximizatori de utilitate. 2.1.3.2. Bunurile publice Există bunuri publice, bunuri private și bunuri mixte, plus o întreagă literatură pentru stabilirea distincțiilor dintre acestea. Cele două caracteristici importante ale bunurilor publice sunt: a) non-rivalitatea; b) non-excluderea. În tabelul următor sunt prezentate sintetic cele mai importante caracteristici ale bunurilor publice, mixte și private, astfel: Excluzive Nonexcluzive Rivale Bunuri pur private: -costuri de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mixte și private, astfel: Tip de marfă Bunuri pur publice Bunuri amestecate Bunuri de merit Bunuri pur private Cine beneficiază? Toți membrii societății Consumatorii și societatea Consumatorii individuali Consumatorii individuali Excluderea neplătitorilor Tehnic imposibilă Dificilă sau imposibilă Realizabilă Realizabilă Fezabilitatea stabilirii prețului Nefezabilă Fezabilă Fezabilă Fezabilă Capacitatea de optare oferită consumatorului Nici o opțiune Cîteva Toate Toate Impactul consumului asupra ofertei Nici unul Epuizează oferta Epuizează oferta Epuizează oferta Cine plătește pe baza disponibilității? Doar plătitorul de taxe Consumatorul plătește preț ajustat conform
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]