256,150 matches
-
a fost desconsiderată, fiind adusă în starea umilitoare de slujnică a teologiei. Această stare ancilară era dovada irefutabilă a deprecierii pe care obtuzitatea teologică o impusese unei filozofii nobile și avide de cunoaștere. În realitate, cei care arătau cu degetul starea ancilară a filozofiei nu știau că în felul acesta îi făceau un binemeritat elogiu. Nefiind o plantă care să poată crește pe un sol propriu, filozofia este prin esența ei o disciplină ancilară. Cînd nu vrea să mai fie ancilară
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
lumea în care trăim, cineva, cu o sensibilitate și cu o psihologie de extraterestru, să clameze importanța Eu-lui ca reper absolut al coerenței profunde a lumii și să învăluie totul în aburul unei afectivități disponibile pînă la limita instalării unei stări de criză. Acest experiment profund al Danielei Chirion, un experiment care nu privește mijloacele neconvenționale și gesticulația șocantă, ci scufundarea în sine pentru a redescoperi valorile uitate ale unei umanități amnezice la rîndu-i, este, simultan, o mărturisire directă și o
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
ci el este privit mai degarabă ca o piesă ambientală într-un univers saturat de forme, de expresii și de substanțe cu densități diferite. Și oricît ar fi de variate din punct de vedere morfologic, ca regim existențial sau ca stare de agregare, obiectele Danielei Făiniș nu se supun nici unei scheme ierarhice și au, în expoziție, același statut, iar în relație cu materialul și cu tehnica au aceeași valoare de document și de martor. Minusculul obiect care comentează structura alveolară și
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
pretenții. O "Séquence paraliturgique" pusă pe muzică de Giovanni-Battista Draghi, alias Pergolese, compozitorul cu o existență atât de meteorică, mort la 26 de ani, cel care a durat un Stabat Mater pe cât de riguros în depanarea secvențelor contrapunctice solidare aceleiași stări afective (manieră tipic barocă), pe atât de grațios în revărsările melodice de o latină descendentă. O soprană și o altistă ca doi îngeri ce se roagă cântând și cântă rugându-se. Iar dacă toate acestea nu sunt de ajuns, aflați
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
pictată de Marc Chagall, un candelabru de șase tone, marmură și cristale din abundență, extravaganță, opulență - iată câteva date pentru un eventual portret-robot al vechii Opere ce uneori e luată la dans de către parteneri cam stângaci, unii chiar bădărani, în stare să o calce pe bombeurile-i fine tocmai atunci când cutează o piruetă mai zveltă și mai temerară. Trei coregrafi - Saburo Teshigawara, Abou Lagraa și Jiri Kylian - cu trei producții analoge, convertite în tot atâtea studii despre zborul ori despre rugăciunea
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
în muzica lui Ligeti este neastâmpărul ideatic combinat cu o anumită sonoritate bizară. Permanent curioasă și vie, densă în nemișcare și mișcătoare în densitate - această muzică sondează cu încăpățânare lumea reală, ajungând să ofere imagini sonore ale unor fenomene sau stări neobișnuite. Două tipuri de mișcare muzicală îi sunt caracteristice: cea Ťstaticăť și cea Ťhăcuită, sfărâmatăť. Într-un prim buchet de lucrări ce izvorăsc din statism, sentimente foarte subtile sunt transpuse în muzică cu o încărcătură poetică și cu o precizie
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
a spus o dată despre un vestit coleg fizician: "Pauli ăsta are o minte brici!" Același lucru se poate spune despre Ligeti, căci suntem în prezența unei minți muzicale excepționale, care a căutat întotdeauna să găsească mecanisme de precizie pentru orice stare muzicală, oricât de imaterială ar fi fost aceasta. Preocuparea permanentă întru a extrage formularea cea mai clară a unei muzici, de a construi angrenaje coerente și de a inventa complexități sonore ajunge la perfecțiune în lucrări de virtuozitate instrumentală precum
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
săpate în munte), iarăși mi-a răsunat în minte replica enormă rostită senin de tânăra doamnă ministru și m-am înecat în dezolare și în rușine. Viața ca telenovelă. Lingurița cu epic. Isteria colectivă Poate tocmai fiindcă nu suntem în stare să făurim drumuri ne refugiem precar în povești. În ficțiuni ieftine (mai rar vesele, de regulă terifiante), care țin loc de fapte. Imediat după 1990, societatea românească a adoptat rapid, cu un anume entuziasm, viața de tip telenovelă și de
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
popular Călușarii, obiceiul tradițional de a merge cu capra în preajma anului nou. Câtă vreme nu se mai știe cu siguranță nici măcar cum suna limba geto-dacilor, nimic nu garantează că primii locuitori ai actualului teritoriu al României ar fi fost în stare de asemenea subtilități artistice. Simțindu-și sfârșitul aproape, Ovidiu ajunge să invoce un superb bocet de înmormântare, și el însă greu de trecut în contul culturii geto-dacilor. Pe de o parte, acest bocet contrazice tradiționala viziune despre veselia geto-dacilor în fața
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
lume. Ca și cum, stând acolo în întuneric, s-ar fi materializat din neant, complet format, liber. Nu e obosit, în ciuda orei și a muncii, nici un caz recent nu-i apasă cugetul. Ba chiar e vioi, are mintea limpede și o inexplicabilă stare de exaltare. Nu propria decizie ori vreo motivație oarecare îl împinge spre cea mai apropiată dintre cele trei ferestre ale dormitorului; încearcă o asemenea liniște și o asemenea ușurință când face cei câțiva pași, încât bănuiește că visează ori umblă
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
vis de secol XVIII scăldat și îmbrățișat de modernitate, de iluminatul stradal de deasupra și de cablurile de fibre optice de dedesubt, de apa proaspătă care aleargă prin conducte, de apele menajere evacuate într-o clipă. Observator curent al propriilor stări, se întreabă ce anume o fi declanșat această euforie prelungită, denaturantă. Poate, în timpul somnului, s-a produs un accident chimic la nivel molecular - ca atunci când răstorni o tavă cu băuturi -, care a stimulat receptorii de dopamină să inițieze o cascadă
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
o tavă cu băuturi -, care a stimulat receptorii de dopamină să inițieze o cascadă de evenimente intracelulare; ori poate este perspectiva unei zile de sâmbătă sau consecința paradoxală a oboselii extreme. E drept că și-a încheiat săptămâna într-o stare de epuizare nefirească. S-a întors într-o casă goală și s-a întins în cadă cu o carte în mână, fericit că nu trebuie să stea de vorbă cu nimeni. Daisy, fiica sa cea intelectuală, chiar un pic prea
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
Și, mai ales, nu puteam fi cumpărată, nu eram amplasată pe valori materiale, nu voiam privilegii (deși cam invidiam pe acei colegi care călătoreau sau erau apreciați de Ťforuriť...)". "Valori materiale", "privilegii" pe care, oricum, le-a îngurgitat. Nu cumva starea de spirit a celei "torturate" în speță de gîndul că "forurile" nu răspund în mod corespondent iubirii d-sale ardente față de partid e una a sațietății melancolice, a sastisirii elegiace, generate de existența cu mult mai confortabilă din toate punctele
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
morală de diverse grade" ține mai mult de o pornire bovarică decît de realitatea unei vieți pe care, în cazul de față (n-avem încotro!), n-am putea-o fixa decît în parametri favorabili? "Și totuși am destul de frecvent o stare de Ťlehamite de mineť. Sînt desigur și semnele îmbătrînirii, oboseala pielii, a oaselor... Mă copleșesc amintirile, în vis și pe trezie, cuvinte ca Ťperspectivăť, Ťorizontť, Ťviitorť mă tulbură și se tulbură... Sînt probabil nerecunoscătoare față de darurile pe care mi le
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
dominației autoritare ce, dacă nu va fi ocultată rapid și cu măsură, va pune neîndoios umărul la naufragiul iremediabil al muzicii savante. Mi-aș fi dorit măcar un damf de aggiornamento, dacă nu strădania de a scoate discursul sonor din starea de platitudine lingvistică, de monotonie și locuri comune. N-a fost să fie. Păcat de efortul interpreților, care sub bagheta lui Pierre Roullier au luat temperatura exactă a partiturilor, administrându-le tratamentul adecvat. Viața intimă a acestor partituri a devenit
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
spus, judecățile sale critice nu plătesc tribut "corectitudinii politice" a epocii, dialogul intelectual se poartă la cote foarte înalte, în termeni academici și este perfect sincron cu ideile criticii europene (în special franceze) a momentului. Este imposibil să nu remarci starea de normalitate care respiră din fiecare pagină a acestei cărți, modul firesc în care autorul intră în dialog cu numele de referință ale criticii europene și discută despre ideile estetice și modelele critice foarte la modă în epocă (structuralismul, semiotica
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
materie și forța ei. Corpurile ies din argilă și sfîrșesc prin a fi absorbite de ea. Sfîrșit și început. Viață și moarte. Tablouri efemere, un discurs estetic, filosofic, fizic și metafizic. Paso doble, probabil unul dintre cele mai puternice, emoțional, stări provocate de o creație. Am plecat de la Avignon cu sunetul lutului muncit și al copitelor cailor care dau ocol lumii întregi ca să spună una dintre cele mai frumoase povești de pe pămîntul acestei cetăți, cea în care teatrul este rege.
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
oamenii locului, comedia lui un nume ce-i (undeva lîngă Craiova): "Părinții mei hotărîseră să mă boteze Ion. Cîteva ore după nașterea mea, generalul Haralamb trecînd pe la tată-meu s-a însărcinat, îndatoritor cum era, să mă declare la Oficiul stării civile. Dar pînă să ajungă acolo a uitat numele și m-a declarat Constantin. Pe vremuri nu se încurca lumea cu extrase de pe actele stării civile, așa încît schimbarea numelui meu a rămas multă vreme o taină. Botezat de popă
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
trecînd pe la tată-meu s-a însărcinat, îndatoritor cum era, să mă declare la Oficiul stării civile. Dar pînă să ajungă acolo a uitat numele și m-a declarat Constantin. Pe vremuri nu se încurca lumea cu extrase de pe actele stării civile, așa încît schimbarea numelui meu a rămas multă vreme o taină. Botezat de popă Ion, am făcut tot liceul și am dat bacalaureatul ca Ion, și Ion m-a chemat lumea întreagă. Cînd m-am dus să mă înscriu
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
spus, judecățile sale critice nu plătesc tribut "corectitudinii politice" a epocii, dialogul intelectual se poartă la cote foarte înalte, în termeni academici și este perfect sincron cu ideile criticii europene (în special franceze) a momentului. Este imposibil să nu remarci starea de normalitate care respiră din fiecare pagină a acestei cărți, modul firesc în care autorul intră în dialog cu numele de referință ale criticii europene și discută despre ideile estetice și modelele critice foarte la modă în epocă (structuralismul, semiotica
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
comunitate politică etnoculturala", de descendentă comună, persistentă și imemoriala, înrădăcinată în spațiu și timp, într-o patrie istorică, o comunitate a poporului, oglindind nevoile și aspirațiile acestuia, un tot unitar, cu caracter și voință unică, apartenența la aceasta fiind "o stare de a fi". Principiile națiunii sunt considerate a fi cele ale "legăturilor ancestrale și culturii autentice". În fond, pe aceste două direcții s-au desfășurat dezbaterile pe tema națiunii. Un modernist precum Hobsbawm observa că, în majoritatea definițiilor din secolul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
caracter activ; legată de un anumit teritoriu și diferențiată de alte comunități prin cultură ei. Preluând ideea contopirii națiunii cu poporul, Herder 20 a susținut că fundamentul acesteia nu este politica, ci limba și poezia. Pentru lingvistul german, societatea este starea naturală a omului, ce se situează deasupra organizării politice. "Providența a separat admirabil națiunile, nu numai prin păduri sau munți, ci mai cu seamă prin limba, gesturi și caractere, înainte ca opera despotismului să se pună în mișcare și că
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
nu mai există după 25 de ani. A. R.: Cu ce alt moment istoric al Germaniei moderne se poate compara căderea Zidului din punct de vedere al semnificației și al urmărilor? R. G.: Căderea Zidului e legată de o nespusa stare de bucurie. În istoria Germaniei moderne nu există foarte multe astfel de momente. Dar un astfel de moment comparabil ar putea fi sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial pentru că, odată cu acesta, germanii au fost eliberați de o altă dictatură
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
film e la televizor... - Columbel și Columbica, a răspuns femeia încă speriată de gestul ginerelui. Îi serial pe B1... - Da?, s-a minunat el. Bravo! Apoi a îmbrățișat-o pe nevastă-sa Claustrina îndelung - ceea ce nu mai făcuse decât la starea civilă când un prieten, reporter de televiziune, i-a zis: - Pup-o, bă, că nu te dau pe post...! ...Lui fiu-so, Schwartzeneger-Ronaldo, i-a adus un stilou ,Parker", iar mie un mini televizor portabil, dăruindu-mi-l în timp ce tocmai suna
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
Transmisiile în direct ale meciurilor de baschet american: Conferința de est cu Conferința de Sud, Conferința de Nord cu Grupul de la Contadora sau de la Quantanamo... Ce bine că l-au internat din timp la Bălăceanca, fiindcă Haralampy ăsta e în stare să gripeze până și rulmenții de la axa București-Londra-Washington... -Marius Tucă, doct, la un "Observator" de pe Antena 1, lui Lucian Mândruță: "-Tu ai sărit școala de jurnalism..." Haralampy: -Fiindcă se țineau cursurile facultății la Caracal, iar Mândruță nu fusese înștiințat ? PREMII
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]