2,437 matches
-
copilul se poate bâlbâi la un cuvânt, apoi la mai multe, pe baza fenomenului de iradiere a inhibiției, ce creează blocaje în centrul vorbirii. După acestea poate avea loc o fază normală, apoi iarăși blocaje, ajungând să se constituie un stereotip verbal patologic sub aspectul ritmului și fluenței vorbirii. Unii autori consideră acestea ca o urmare a imitației în familiile bâlbâiților, ceea ce presupune și o cauză congenitală (ereditară). Seeman consideră că 1/3 din numărul bâlbâiților o moștenesc. Sigur că s-
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mult ușurată pentru înlăturarea balbismului, făcându-se apel la stimularea voinței, a ambiției de a se autocorecta în orice moment, controlându și respirația și ritmul. Se mai încearcă și aplicarea regimului tăcerii pentru o perioadă care să ducă la ruperea stereotipului vechi și apoi crearea celui nou, supravegheat și curățat de sincinezii, sunete parazite, clonii, încordare etc. Dezvoltarea auzului fonematic și corectarea sunetelor deficitare se face paralel cu instalarea ritmului, respirației sincronizate prin bătăi cu vârful piciorului, cu pronunțarea sau citirea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a analizat relația dintre activitatea creierului și contracția musculară, iar I. P. Pavlov, prin studiile sale, a vizat rolul conducător al rețelelor nervoase din scoarța cerebrală în activitățile corporale, punând bazele teoriei reflexelor condiționate, inclusiv a deprinderilor motrice și a unor stereotipuri dinamice caracteristice eforturilor fizice din activitățile psihomotrice. Importanța mișcării asupra omului contemporan este pusă în valoare de numeroasele semnale de alarmă „trase” de multiple instituții care au legătură directă sau indirectă cu menținerea unui nivel optim de sănătate al populației
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
mare spre a face promisiuni înșelătoare atunci cînd negociază cu un englez sau un german. Trebuie adăugat că ei pot fi de bună credință atunci cînd nu se simt amenințați. (Larson 1932:51) Aceste estimări ne spun mai mult despre stereotipurile contemporane franceze în judecarea caracterului altor naționalități, decît despre popoarele etichetate cu atîta ușurință. Mai devreme, Herbert Spencer (1892:400-409) făcea afirmații asemănătoare cu privire la diversitatea minciunii pe glob. Nu există nici o dovadă care să argumenteze presupusa legătură pe care Topinard
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
defectuoasă, imprimarea unei ținute corecte în timpul mersului, alergării, în poziția stând și cea șezândă. Propunem să se folosească exerciții destinate mușchilor extensori, pentru întărirea mușchilor antigravitaționali, prin angrenare corectă, eliminarea cauzelor care provoacă deformațiile coloanei vertebrale, învățarea mușchilor și formarea stereotipurilor dinamice, ce se vor executa, de la început, corect. Din punct de vedere funcțional: La 7 ani se încheie procesul de diferențiere a neuronilor corticali și periferici, precum și mielinizarea tuturor fibrelor aferente și eferente. Diferențierea neuronilor corticali se face dinspre profunzime
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lecția de educație fizică să se pună accent pe exercițiile legate de viteză și îndemânare, evitându-se eforturi de lungă durată, efectuate cu intensitate mare, precum și cele de forță, bazate pe încărcături mari. De asemenea, recomandăm ca deprinderile motrice și stereotipurile dinamice să fie dezvoltate și repetate continuu, în vederea perfecționării și stabilirii lor. Ele vor fi cât se poate de corect însușite de la început, în scopul obținerii unui randament cât mai mare, precum și în vederea utilizării lor corecte în etapele ulterioare. Volumul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a unei rețele de centre de tineret Termen de evaluare: anual 5. Relația cu mass-media Cunoașterea influenței mass-media în consumul de droguri înseamnă a lua în considerare două aspecte: 1. mass-media, prin informațiile care ajung la populație, pot promova atitudini, stereotipuri și mituri influențând reducerea consumului de droguri prin modelarea opiniei publice în raport cu această problemă, cu cauzele și consecințele ei; 2. mass-media pot influența deciziile politice în domeniu. Una dintre modalitățile cele mai folosite în mod curent în domeniul prevenirii consumului
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cu bărbații"37. Este de reținut că atitudinea feministă împotriva sexismului a contribuit în mod deosebit la înființarea centrelor de consiliere pentru femei, la apariția, în universități, a unor programe careasigură studierea unor subiecte specifice din perspectivă feministă, la contestarea stereotipurilor și prejudecăților la adresa femeilor. Ecologismul a apărut ca urmare a constatării crizei prin care trece mediu natural global. Se susține că, "de fapt, aceasta nu este o singură criză, ci o serie de crize care rezultă din distrugerea ecologică și
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Se poate observa că în cadrul toleranței relaționale, ponderea cea mai mare în explicarea variației totale o are toleranța etnică și rasială. Explicația plasării bolnavilor de SIDA în cadrul toleranței comportamentale este legată probabil de faptul că aceste persoane sunt puternic supuse stereotipului și stigmatizării în România, iar responsabilitatea pentru infectarea cu HIV/SIDA este în general pusă doar în seama subiectului, datorită unui presupus comportament deviant. Grafic 3.2: Persoane pe care subiecții nu i-ar dori ca vecini (procente) Sursa datelor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
înțelegând prin aceasta familia, vecinii, neamul, satul în întregime poate fi urmărită la nivel empiric prin următoarea listă de indicatori 34: * Identificarea cu familia, cu satul * Relația simbolică cu comunitatea * Calități și defecte ale oamenilor din sat (auto-percepție de grup, stereotip) * Credința că satul în care locuiește este diferit de alte sate * Credința că satul este renumit (prin ce?) * Opinia asupra viitorului satului * Proiecte de viitor pentru copiii săi legate de rămânerea în sat * Problemele satului * Măsuri pentru îmbunătățirea vieții în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sintetizează în același timp, principalele trăsături ale acesteia: * Un set comun de elemente culturale obiective (limbă, dialect, grai popular, obiceiuri, tradiții), prin care membrii grupului etnic se distanțează de alte grupuri; * Un set comun de valori culturale subiective (credințe, mituri, stereotipuri despre propriul grup), prin care membrii grupului etnic se distanțează de alte grupuri; * Un set de interacțiuni sociale idealizate și care formează un cod ce ghidează relațiile intrași interetnice între indivizi. Și în definirea identității etnice intervin aceleași două puncte
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din nou de un concept al lui Goffman, cel de management al impresiei (2003). Un alt mecanism prin care acționează identitatea etnică în relație cu societatea din care face parte este cel al reprezentărilor sociale (Moscovici, 1997, Neculau, 1997) și stereotipurilor (Kohler, 2002). Societatea construiește anumite reprezentări sociale asupra grupurilor etnice care o formează, în care intervin adesea stereotipuri și prejudecăți, iar grupul etnic încearcă să controleze și să manipuleze aceste reprezentări. Sunt necesare câteva precizări legate de diferența/similaritatea între
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care acționează identitatea etnică în relație cu societatea din care face parte este cel al reprezentărilor sociale (Moscovici, 1997, Neculau, 1997) și stereotipurilor (Kohler, 2002). Societatea construiește anumite reprezentări sociale asupra grupurilor etnice care o formează, în care intervin adesea stereotipuri și prejudecăți, iar grupul etnic încearcă să controleze și să manipuleze aceste reprezentări. Sunt necesare câteva precizări legate de diferența/similaritatea între identitatea culturală și cea etnică. Există o întreagă dezbatere privind relația între cele două (de exemplu Eriksen, 1993
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rromi în speță) în interiorul comunității. Datorită faptului că grupurile etnice din cele două comunități, împărtășesc un teritoriu, o limbă și elemente culturale comune, gestionarea aspectelor etnice se face prin apelul la cultural, la elemente subiective cum ar fi reprezentări percepții, stereotipuri, etc, și rareori, sau deloc, prin apelul la elemente obiective ale etnicității cum ar fi teritorialitatea, sau aspecte administrativ-politice. În acest caz multe din mărcile identitare culturale sunt în același timp și etnice: astfel limba, religia, portul cultural, modul de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
obiective Criterii subiective Identitate etnică și culturală * Limba * Religie * Norme comportamentale * Mod / stil de viață * Organizare politică, administrativă, instituțională * Tradiții, obiceiuri și simboluri culturale (port popular, obiecte, stil arhitectonic, muzică) * Mituri, legende locale * Credința în strămoșul comun * Autoportretul locuitorilor (reprezentări, stereotipuri legate de propriul grup, calități și defecte ale membrilor comunității) * Percepția caracterului special al satului și al oamenilor * Reprezentări, stereotipuri despre români Identitate etnică * Ocuparea unui anumit teritoriu * Istorie locală * Mituri ale etnogenezei * Sentimentele față de comunitatea etnică, sat, regiune, națiune
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
obiceiuri și simboluri culturale (port popular, obiecte, stil arhitectonic, muzică) * Mituri, legende locale * Credința în strămoșul comun * Autoportretul locuitorilor (reprezentări, stereotipuri legate de propriul grup, calități și defecte ale membrilor comunității) * Percepția caracterului special al satului și al oamenilor * Reprezentări, stereotipuri despre români Identitate etnică * Ocuparea unui anumit teritoriu * Istorie locală * Mituri ale etnogenezei * Sentimentele față de comunitatea etnică, sat, regiune, națiune * Modalități de relaționare cu alteritatea etnică (percepția și comportamentul față de alte etnii din sat) Din acest motiv, după inventarierea acestor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a caracterului special al satului în care locuiesc: dacă în Tălmăcel mărcile identitare sunt pozitive și apelează la factorul cultural (tradiții, obiceiuri specifice, religiozitatea ridicată, munca), în Ludoș predomină mărcile identitare negative (suntem "altfel" pentru că suntem săraci, bătrâni, izolați). Reprezentări, stereotipuri despre români Accesând în continuare o perspectivă mai largă, cea a percepției pe care o au subiecții din cele două sate despre români în general, este nevoie să introducem în discuție conceptele de reprezentare, imagine ideală, stereotip (Neculau, 1997). Și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din punct de vedere procentual), adăugându-se și răspunsurile ce se referă la defecte ale românilor. Se poate remarca similitudinea cu lista de răspunsuri rezultată la o întrebare asemănătoare, dar la nivel național (subcapitolul 4.4) Tabel 5.6 Reprezentări, stereotipuri despre români Prima alegere A doua alegere 1. Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
obiective, urmate de cele afective, religioase, culturale. În eșantionul de maghiari, cel mai important criteriu este cel al limbii materne, urmat de cel afectiv. Cea mai sugestivă imagine a reprezentărilor asupra poporului român în fapt a imaginii ideale și a stereotipurilor -, pe care le construiesc și le dețin diferitele etnii o putem obține realizând o analiză de corespondență ce opune două variabile: trăsăturile de caracter ale românilor și etnia. Această metodă are avantajul că prezintă grafic asocierea dintre cele două variabile
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
hoți, delăsători, iar maghiarii îi consideră leneși, murdari și înapoiați. Se poate observa foarte clar, modul în care în cazul auto-percepției avem de-a face cu o reprezentări idealizate despre grup, în timp ce în cazul hetero-percepției avem de-a face cu stereotipuri. Grafic 5.4 Trăsături de caracter ale rromilor în funcție de etnie Sursa datelor: Prelucrare pe date din Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: analiză de corespondență, normalizare simetrică, Hi-pătrat =190,6 semnificativ Comparând cu țările Europei, România prezintă o toleranță scăzută față de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Astfel, cei mai în vârstă, românii (și mai puțin maghiarii), femeile și cei din rural sunt mai mândri de faptul că sunt români. Datele arată că în percepția și raportarea la celelalte grupuri etnice (români, rromi, maghiari), regula o fac stereotipurile. Capitolul final, dedicat chestiunilor legate de proprietate (în speță funciară) în rural, nu putea lipsi dintr-o analiză a schimbării sociale și a fenomenului identitar în acest spațiu social. Analiza arată puternica extindere a agriculturii de subzistență în România după
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
totalitară și post decembristă, pe care o examinează critic și, adesea, polemic. Declarăm fără nici o reținere: imaginea noastră despre structura și dezvoltarea politică și culturală a Rom âniei actuale se deosebește adesea în mod radical de cele mai multe dogme, clișee și stereotipuri formate sau preluate din perioada comunistă. Propunem, cu alte cuvinte, noi perspective ca să nu spunem modele politice și culturale pentru societatea și viața noastră intelectuală. O carte fundamental critică față de trecut, profund implicată în realitatea imediată și energic proiectată spre
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
gidiene etc. Dar astăzi, producția romanescă se înscrie tot mai mult în ceea ce se numește deja "tradiția francofonă" și putem vorbi despre o formulă hibridă, care conciliază universuri simbolice distincte, aspirînd la o sinteză ce garantează bogăția interacțiunii culturilor. Astfel, stereotipurile etnice ale celor doi versanți se împle tesc pentru a contribui la edificarea unei lumi singulare, autonome, reprezentativă pentru un no man's land și o no man's langue care dobîndesc existență și își afirmă statutul diferit, dar recognoscibil
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cele două ipostaze ale Forței și Slăbiciunii, în acest mit contemporan, întâlnirea nu putea fi decât sexuală, ei neavînd altfel nici o legătură unul cu altul, venind de pe planete diferite. Sexul este acel element capabil să provoace coliziuni neverosimile din perspectiva stereotipurilor generale. Și să nu uităm că drama nu ar fi completă fără apariția virginală și zâmbitoare a Sublimei Soții, de neclintit la brațul soțului preaiubit. Sincer, am avut mereu o reală admirație pentru această jurnalistă frumoasă, deșteaptă și puternică, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
plachete, cu titluri la fel de sugestive ca primele, pun în antiteză realitățile și „fantasmele” din țara de proveniență cu cele din „lumea cealaltă”, a exilului. Carnaval la gurile Dunării și alte fantasme (1997) aduce în prim-plan un moralist contrariat de stereotipurile în circulație cu privire la tradițiile și realitățile românești. Sarcasmul și umorul se îmbină pentru a evidenția lipsa, la noi, a sentimentului tragic: „La gurile Dunării, chiar tragedia națională/ Virează, când te aștepți mai puțin,/ în veselă serbare câmpenească” (La iarbă verde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]