2,683 matches
-
cârn - individ libertin, neserios, mai puțin inteligent și inventiv; Nas cărnos - mare gurmand, foarte lacom, în stare să renunțe la orice pentru îndestularea burții; Cu rădăcina largă - “posesorul” e înzestrat cu facultăți superioare, capacitate de gândire și concentrare; Cu rădăcina strâmtă - șiretenie, neîncredere decât în propia persoană; Nas înțepat - severitate, intransigență, judecată la rece, dar uneori râuvoitoare; Nas roșu - tip care agreează lichidele tari, visător, fără voință; Nas cu nările larg dilatate - predispoziție pentru acțiune hotărâtă, dar până la urmă nu prea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să se ridice că îl cheamă Sfîntul pentru a o întîlni pe Teodora. Sosit la casa Sfîntului nu-l află. Îndrumat de ai casei, aleargă în direcția indicată. "Și m-am aflat fără de veste, ne spune ucenicul, într-un loc strîmt, foarte greu de suit și trecîndu-l cu multă frică și osteneală am ajuns la o poartă mare încuiată bine, și căutînd înăuntru pe o ferestrue nu cumva voi vedea pe vreun cunoscut ca să-mi deschidă, văzui două mueri jupînese cinstite
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
primei nopți vor trece prăpastia care desparte Antepurgatoriul de Muntele Purgatoriu. La trecerea prin Poarta Purgatoriului, lui Dante i se imprimă pe frunte cele șapte "P"-uri. Cărarea care duce spre purificare și mîntuirea, cum citim în Cîntul IV este strîmtă, dificilă și va fi cu greu străbătută de Dante. Pe cele șapte trepte ale Purgatoriului în ascendență, trufașii pe primul, invidioșii, cei plini de mînie, nepăsătorii, zgîrciții și risipitorii, pe penultimul sînt lacomii și pe al șaptelea își ispășeau pedeapsa
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
necesități noi pe care prevederea guvernanților nu le-a putut prevedea. Adăugînd la aceasta fluctuațiile politice, desele schimbări de guvern, lesne se va pricepe cum o măsură excepțională devine aproape normală și cum nu se poate pune o limită prea strîmtă facultății de a preîntîmpina niște cheltuieli neprevăzute cu resurse extraordinare". Poetul compară lucrarea administrației publice, definindu-i totodată rolul, cu a meseriașului ce are rolul de a produce obiecte de utilitate: "Administrația înlătură, prin puterea pe care i-o dă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
orășel modern, plantat În mijlocul unui sat uriaș― (Cebuc 1964: 116). Lăsând la o parte caracterul pitoresc și amuzant al mahalalelor, viața În aceste zone, care erau În principal ocupate de muncitorii industriali, nu era deloc ușoară. Aceștia trăiau În locuințe strâmte, insalubre, de dimensiuni foarte reduse. Paradoxal, chiar dacă dezvoltarea industriei a dus la sporirea confortului și prin progresul și amplificarea rețelelor edilitare, majoritatea celor implicați direct În procesul de producție nu beneficiau de aceste progrese ale tehnicii moderne. Parcelările din zonele
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
parcuri de centură și În afara orașului. Critica adusă Planului de Sistematizare din 1921 de către autorii Planului Director de Sistematizare din 1935 este consemnată În introducerea memoriului justificativ. Acesta „nu mai corespundea nevoilor orașului de după război și era un cadru prea strâmt pentru avântul luat de Capitală―: lipsa prevederilor concise pentru mari bulevarde, nediferențierea clară a categoriilor de străzi și, mai ales, folosirea principiul „nenorocit― de a căuta să se rectifice toate străzile existente (Marcu et alli 1935: 5). Planul de Sistematizare
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
silvestre. Speciile silvicole de lilieci își găsesc adăpostul atât în scorburi, cât ș și în fisurile din trunchiuri și chiar în spațiile înguste de sub scoarță. În general, sunt preferate scorburile plasate la înălțimi de peste trei metri și cu intrare foarte strâmtă, deoarece acestea sunt mai puțin accesibile prădătorilor. Datorită în primul rând specializării lor alimentare, unii lilieci manifestă preferințe p pentru anumite specii de arbori. Astfel, scorburile din sălcii și plopi sunt căutate cu predilecție de Myotis daubentonii și Myotis bechsteinii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
să transfigureze, să "transubstanțieze", ca să folosim chiar un termen al său4, prezența, prea copioasa, a datelor percepției directe ("tristul decorum, si multul eben..."), pe care, contrar propriei poetici, Edgar Poe se dovedise neputincios să le elimine, probabil, din cauza corsetului prea strâmt al logicii (mai mult psihologice) a efectului. Poetul american chiar insistă, în "Filozofia compoziției" asupra grijii de a păstra, până la un punct, situația din "Corbul", în limitele realului, pentru ca, spune el, țintește, în primul rând, la un efect "psychal" (psihic
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
între elevii clasei, ca urmare a competiției acerbe care apare uneori între aceștia sau ca urmare a conflictului de interese dintre elevi, poate să ducă la crearea unor subgrupuri și fracțiuni cu caracter închis, care nu comunică decât în cadrul lor strâmt și care se izolează de restul clasei, devenind “bisericuțe”sau “clici”, cum ssunt numite denumite de restul clasei. În aceste grupuri se cultivă, adesea, preocupări și atitudini cu caracter predelictual sau infracțional, de tipul: practicarea jocurilor de noroc, hoinărirea pe
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
era doar un orășel. Siret era un ștetl evreiesc în adevăratul înțeles - social și literar - al cuvântului. Era tipul de ștetl al micilor orășele în care a înflorit și s-a vestejit viața evreiască din răsăritul Europei. O stradă principală strâmtă, de-a lungul căreia se înălțau două rânduri de case familiare cu etaj, unele înconjurate de grădini îngrijite, altele de terenuri părăginate, în care creșteau nestingherite bălării și scaieți... În aceste case locuiau, înghesuiți, evreii orașului: negustori, meseriași, funcționari, care
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu patru clase și debutând cu 16 elevi și doi profesori, Liceul "Laurian" avea să devină vestita pepinieră de intelectuali din nordul Moldovei. La început de secol XX, clădirea liceului era printre singurele construcții impozante într-un Botoșani cu ulițe strâmte care se mândrea totuși cu o instituție cultural-educațională de renume. Trebuie menționat însă că transformarea gimnaziului în liceu s-a datorat insistențelor populației botoșănene. Oricum, este o trăsătură constantă crearea de școli secundare în provincia moldovenească prin eforturi și stăruințe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
145. 194 Este relevantă în acest sens descrierea unei clase de la liceul bucovinean din Rădăuți de către fostul elev Iulian Vesper, la 1919: Procentul cel mai ridicat îl constituiau elevii proveniți din mediul rural, tunși chilug, îmbrăcați în cămăși albe, ițari strâmți pe picior, în spate cu nelipsitele bondițe sau pieptărașe, serioși, privind cu un fel de recunoștință mută spre profesori. Printre dânșii, ca niște insulițe, plutea numărul restrâns al elevilor în civil", în I. Vesper, Memorii, p. 24. 195 Din datele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
obștească sau particulară. Ni se pare firesc să ne comportăm, să gîndim chiar diferențiat, izolînd întrucîtva unele de altele diferitele dimensiuni ale ființei noastre sociale și intime. René Guénon observa, critic, că omul religios acordă astăzi credinței doar un sector strîmt din existența sa, în vreme ce restul vieții și restul concepțiilor lui sînt foarte moderne, ceea ce pentru Guénon însemna neconduse de principii metafizice. Dar el critica fragmentarea, nu diferențierea subiectului uman, faptul că diferențierea nu mai este raportată la o unitate lăuntrică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
oameni, așa cum ne cere învățătura Domnului nostru Iisus Hristos. în acest sens, omul tinde spre Dumnezeu și Dumnezeu se apleacă spre om cu mila și cu îndurările Sale. Dar, de cele mai multe ori, omul părăsește calea vieții, care este „poarta cea strâmtă”, ce duce la viața cea adevărată. Și cu multă ușurință, din cauza libertății rău înțelese, mulți oameni merg pe calea patimilor, a plăcerilor deșarte și deșărtăciunilor acestei lumi. Toate acestea îl îndepărtează de Domnul Hristos, care ne-a descoperit că Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
gândul simplu. Și o despărțim prin iubire duhovnicească și înfrânare, dacă vrem.” „Iubirea lui Dumnezeu primește în noi o putere curățitoare față de raporturile noastre cu lucrurile și cu celelalte persoane, pentru că Dumnezeu nu poate fi închis de nimeni în granițe strâmte ca să slujească numai unei singure persoane, ci El se dăruie numai în măsura în care fiecare îl primește în comuniune cu toți ceilalți. Astfel, a te apropia de Dumnezeu și a te deschide Lui înseamnă curățire, pentru că în Dumnezeu noi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
-ul este una angajantă. Din est, lumea vestică se vede transfigurată, idilică. Ajuns însă în concretul vestic, constată că războiul său nu s-a terminat, și-a schimbat numai conținuturile. Soljenițîn este o imensă personalitate care nu încape în pielea strâmtă a unui loc, el este al lumii, și nu consimte săși cumpere confortul plătind ca preț libertatea sa. Scrisul este pentru el un act fundamental, ființial. Ajuns în Occident, presa încearcă săl confiște. Ori el e încă un om confuz
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
atât de scurtă. Omul universal, cosmopolitul gen Culianu și românul gen Eliade se reîntâlnesc în Moshe Idel dar fără patetism. România lui Moshe Idel este una a culturii, a cărții, și nu una reală care s-a dovedit dintotdeauna prea strâmtă pentru personalitatea lui cuprinzătoare. Marii oameni ai lumii se întâlnesc iar cărțile lor sunt invitații la întâlnire adresate celor care n-au această anvergură. Prin cărți ajungi să asiști la emoționante afinități între marii oameni ai lumii, ești cumva martor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
asupra lui Boaz sunt aproape miraculoase, constată însuși Michel într-una din scrisorile lui de final de carte. Banii sunt pentru Michel un prilej de a ieși din sine în lume. Micul său univers casnic devine dintr-o dată mult prea strâmt, ceea ce pentru Ilana este de neacceptat. Ilana se simte abandonată. Ea încetează, odată cu centrarea bărbatului ei în lumea mare, să mai perceapă echilibrul, și atunci, caută noi elemente de sens în cutia neagră pe care o rostogolește lui Alex aruncând
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Incontestabilă. Ea a fost posibilă numai prin toleranța regimului, a cărei explicație credem că am dat-o, și, mai ales, prin fisurile și complicitățile care au existat, cu variații inevitabile, pe întreaga durată a regimului. Plasa avea uneori ochiuri mai strâmte, alteori mai largi. Despre unele demersuri și convorbiri oficiale receptive se fac unele referințe fugare și în Jurnalul de la Păltiniș. Constantin Noica era primit adesea, în diferite birouri culturale, cu bunăvoință, înțelegere, uneori și cu un fel de condescendență compătimitoare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și pe a mea"346. Călătoria inițiatică a celor patru se înscrie într-o geografie mitică, iar destinația este Cernavodă, toponim legat de elementul simbolic pod; deoarece cerna-vodă înseamnă voievodul negru, în limbaj indirect, toponimul se referă la poarta cea strâmtă a Voievodului Negru, a Îngerului morții 347. Simbolismul podului conținut încă din titlu se referă la trecerea/ legătura dintre lumea profană cu/spre cea sacră. El asigură ieșirea din lumea profană, problema pe care o dezbate această proză fiind aceea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și coboară coasta abruptă a unui deal redă simbolic Roata Timpului, ca Roată a Devenirii, Samsara. A regăsi Dharma-chakra (Roata Zeului, Atman), Roata timpului istoric înseamnă refacerea identității soteriologice Atman=Brahman și salvarea din ciclul Marii Roți, prin "poarta cea strâmtă", ori printr-un pod; cel care reușește devine Rege al Roții 366. Când centrul discuției celor trei naratori: Onofrei, Gologan și Zamfirescu, îl formează numele prietenului locotenentului de roșiori, ne găsim în situația unui referent cu mai multe nume, deoarece
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a fi al omului în Univers - leagă această proză de "basmul ființei" (cum numea Constantin Noica basmul Tinereții fără de bătrânețe și al vieții fără de moarte) basm exprimând aceeași nostalgie a condiției umane care tinde să se împlinească, să depășească "cercul strâmt". Este singurul basm care "nu se încheie în chip fericit", dar este basmul nostalgiei fericite pentru că e singurul care exprimă "plinătatea, măsura, adevărul a ceea ce se poate numi ființă"783. Mitul eternei reîntoarceri (spre care converg toate celelalte mituri), necontenita
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Prin abordarea transdisciplinară, afirmă Basarab Nicolescu, se poate realiza "o punte între Real și Realitate"664. O primă consecință pe care o trage fizicianul și filosoful român este că abordarea transdisciplinară conduce la o înțelegere a lumii ce depășește cadrele strâmte ale științei clasice. Sacrul nu este, prin el însuși, atributul religiilor, ci poate fi regăsit și pe calea științei, cu condiția să se urmărească înțelegerea profundă și unitatea lumii. O a doua consecință pe care o impune această descoperire transdisciplinară
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
e în sine o negație; afirmând dureros absența, sufletului i se arată posibila trecere spre ascunsul divin, transparența care se oferă în fiorul inaparentului: "Și ca orice infirm care-și simte/ În brațul secat un fior,/ Dau mereu din arìpile-mi strâmte/ Și-arìpile absente mă dor". Absența care doare e absența unei prezențe înfiorate, unda în care viziunea cerului încă fulgeră, căci dorul formei ce însuflețește materia e o memorie a esenței. Figură a izvorului nesecat, zbaterea aripii nevăzute țese din firele
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
termenul talamus - în baza echivalenței dublului - pentru a desemna structura creierului, o formațiune anatomică alcătuită din "nuclei voluminoși, PERECHE ai diencefalului": thalamus (NA). Lat. faux, cis, s.f. (obișnuit pl. fauces, ium); cuvântul era utilizat cu sensuri variate: "gât, gură"; "trecere strâmtă, prăpastie, grotă". Locurile strâmte de trecere, coridoarele, intrările purtau denumirea de fauces. Dacă prima serie de metafore ce configurează modelul "habitatul" permite intuiția elementelor interne ale sistemului anatomic, cea de-a doua serie - a exteriorului casei romane și grecești - permite
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]