7,161 matches
-
a Mariei Lătărețu. Cântecele Polinei Manoilă nu se înscriu pe o linie de sate sau în cercul închis al unei regiuni, ci pe întinsa pânză a vieții sufletești a oltenilor, cusută de secole, ochi cu ochi, din gândurile și trăirile strămoșilor și urmașilor Mariei Lătărețu. Fiecare cântec are poteca lui care spintecă de-a curmezișul sau se înmlădiază pe marginile unei întinderi geografice. Cântecele Polinei Manoilă curg ca un șuvoi de apă, curat, dulce și milenar, drept prin moșia inimii Gorjului
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > EPIGRAME - ÎNTRE EROS, BACHUS ȘI DIVERSE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016 Toate Articolele Autorului “Patriotism bahic” (de la Gicu citire) Drumul cârciumi-i bătut De strămoșii de demult - Iar eu am din școală-un crez: Pe strămoși să îi... urmez! Unui umorist lăudat Zic unii că-i de pus în ramă Umorul lui din epigramă. Eu însă n-am să-l iau în poală: Văd haz
EPIGRAME – ÎNTRE EROS, BACHUS ŞI DIVERSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372313_a_373642]
-
EROS, BACHUS ȘI DIVERSE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016 Toate Articolele Autorului “Patriotism bahic” (de la Gicu citire) Drumul cârciumi-i bătut De strămoșii de demult - Iar eu am din școală-un crez: Pe strămoși să îi... urmez! Unui umorist lăudat Zic unii că-i de pus în ramă Umorul lui din epigramă. Eu însă n-am să-l iau în poală: Văd haz mai mult în... rama goală. Unui vârstnic cu... energie Îi face
EPIGRAME – ÎNTRE EROS, BACHUS ŞI DIVERSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372313_a_373642]
-
întrebat fiind când va veni sfârșitul lumii a răspuns - când nu va mai fii cale de la om la om. Noi practic ne tăiem singuri formele de comunicare și dumneavoastră prin ceea ce faceți încercați să deschideți o ușă către dialogul cu strămoșii, către istoria poporului român, către tradiție. Vă întreb - oamenii mai vibrează astăzi la costumul popular? Ana PĂCURAR: Da. De exemplu, am îmbrăcat tinere, când am avut deschiderea. Atât erau de frumoase! Acum, de Crăciun, au mers la colindat și am
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
aici depozitate, practic se pot vedea. Cristina OPREA: Au intrat în patrimoniul asociației, ca un fel de dovadă a muncii lor și a dorinței lor de a învăța. Ana MOLDOVAN: Ăsta a fost scopul. Să iubească obiectele vechi, să știe strămoșii lor cum au trăit. Pe noi asta ne interesa să știe modul de trai, cum au lucrat și în ce condiții, să facem comparație între ceea ce au făcut cei în vârstă și viața din zilele noastre. Cristina OPREA: Cum era
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
spulberat. România a ajuns dintr-o țară cu renume în Europa și în întreaga lume, undeva la coadă. Toate resursele naturale ne sunt exploatate și vândute marilor puteri externe. Renunțăm de bună voie la toate tradițiile și valorile pe care strămoșii noștrii și-au dat viața să le apere. Din cauza lipsei de suport dar și a lipsei investițiilor din infrastructură, industrie, cercetare, educație - oamenii de valoare decid să părăsească țara. Tinerii aleg să lucreze în alte țări pentru a putea să
INTERVIU CU ADRIAN CÂRLAN, ROMÂNUL DIN CIPRU PREMIAT DE NASA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372430_a_373759]
-
IUBIRE Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
ca și cum el ar fi ieșit din Egipt, după cum este scris: Și să-i spui fiului tău în acea zi: Aceasta mi-a făcut Dumnezeu la ieșirea mea din Egipt, pentru că Dumnezeu Binecuvântat Fie El nu i-a salvat numai pe strămoșii noștri, ci ne-a salvat și pe noi odată cu ei, așa cum s-a spus: Și pe noi ne-a scos de acolo pentru a ne aduce ca să ne dea țara pe care a promis-o prin jurământ strămoșilor noștri”. Deci
LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI [Corola-blog/BlogPost/372568_a_373897]
-
numai pe strămoșii noștri, ci ne-a salvat și pe noi odată cu ei, așa cum s-a spus: Și pe noi ne-a scos de acolo pentru a ne aduce ca să ne dea țara pe care a promis-o prin jurământ strămoșilor noștri”. Deci, obligația cunoașterii ieșirii din Egipt de către fiecare evreu, a povestirii ei copiilor. În plus, Hagada de Pesach (=istorisirea ieșirii din ... M-am gândit adeseori la festivitatea ceremoniei de Seder Pesah. O sărbătoare de familie care aniversează ieșirea poporului
LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI [Corola-blog/BlogPost/372568_a_373897]
-
se baza pe sclavi, fără drept de mișcare și cuvânt. Mafia continua tradiția Hoardei de Aur, Bizanțului, Despotului, dar fură de la buget mai subtil, sub mantia aparent liberal-occidentală. În parlament, guvern, justiție sunt aleșii baroni ortodocși care refuză din moși, strămoși, prin crez, cultura occidentală și sunt dependenți de crimă organizată, evaziune fiscală, corupție. Dacă cred în acela de aceeași credință, este firesc ca occidenalii nu-i cred pe cei de crediță diferita, nu pot și n-au voie să-i
STATE ORTODOXE MAFIOTE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372826_a_374155]
-
creării putinței din neputință. Pe scurt, basmul a fost pentru poet creația literară specifică motivării sensului ipostazelor, o formă de prezentare a lucrurilor într-un adevăr al imaginarului imaginat. Din prea mult respect pentru trecutul poporului, din care părinții și strămoșii lui se trăgeau, Eminescu a cultivat limba după normele graiului țăranului care își petrecea viața de la asfințitul și până la apusul soarelui, de la semănatul și până la recoltatul roadelor pământului ca urmare a muncii sale neobocite și de la horele din zilele de
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
De modul cum încercăm să-l conservăm, ferindu-l de intemperiile ultramoderniste, ține de noi toți: culegători, cercetători și numai mândria că suntem stăpâni de veacuri ai acestor locuri ne poate face să respectăm cu respect datinile, obiceiurile moșilor și strămoșilor noștri. Referință Bibliografică: PLUGUȘORUL - Cercetare realizată în anul 1996, la Azilul de Bătrâni din comuna Smeeni, județul Buzău / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 220, Anul I, 08 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ștefan Lucian
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
plecat spre marile orașe ale țării și chiar în străinătate, vin rareori la cei care își duc traiul în satul înfloritor de odinioară. Am constatat o bună conviețuire a sătenilor și nici nu se mai știe care au avut cândva strămoși tătari sau turci, pentru că ei își spun români. Au rămas aceiași iubitori ai locului și muncesc pământul pentru roadele acestuia pe care le împarte copiilor care locuiesc la orașe. Familiile de acum sunt urmașe a refugiaților români ardeleni, odată cu teroarea
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
lacrimi ori în mângâieri,/ tot noi vom curge, zi de zi,/ în tot ce mâine, ca și ieri,/ va sângera sau va iubi.” (Radu Gyr-Ne vom întoarce într-o zi, din vol. Stigmate. Ed. Marineasa, Timișoara, 1993) Destinul Aleșilor (al Strămoșilor noștri) se împletește întotdeauna cu sensul mistic al mărturisirii, cu sensul unic al existenței în care se întrupează eroismul dac și dreapta credință jertfelnică: „Îngemănați cu eternitatea, strigă înfiorat, dar cu pioșenie nemuritorul Vasile Marin, morții noștri, din lumea lor
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
Monarhia salvează România!” (Slogan din Piața Universității) Eram copil, prin clasele primare. Cam în '49 - '50, dacă nu greșesc, deci elev în clasa a II-a, avându-l ca învățător pe Domnul Trandafir al meu, pe dascălul, domnișan din moși strămoși, Ionel Bărboiu. Era 24 ianuarie. Întrebarea adresată prichindeilor de atunci, de către dascălul blând și iubitor, a cărui sănătate era zdruncinată de războiul la care participase și a cărui suferință se citea pe fața slăbită, era o dovadă a înaltului patriotism
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Monarhia salvează România!”(Slogan din Piața Universității)Eram copil, prin clasele primare. Cam în '49 - '50, dacă nu greșesc, deci elev în clasa a II-a, avându-l ca învățător pe Domnul Trandafir al meu, pe dascălul, domnișan din moși strămoși, Ionel Bărboiu. Era 24 ianuarie. Întrebarea adresată prichindeilor de atunci, de către dascălul blând și iubitor, a cărui sănătate era zdruncinată de războiul la care participase și a cărui suferință se citea pe fața slăbită, era o dovadă a înaltului patriotism
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
2011. UN DAR DE PREȚ: „Domnești, perla Râului Doamnei” - Petre Podea-Titus Prof. Ion C. HIRU Reputatul economist, om de cultură, împătimit al satului de pe marea moșie a Basarabilor, oferă cuibului natal Domnești, ca răspuns al chemării istoriei, a moșilor și strămoșilor noștri, un impresionant album color cu imagini de ieri și de azi ce sta-vor mărturie contemporanilor și celor ce vor veni, că aici, aproape de izvoarele Râului Doamnei, unde se profilează în zare culmile încununate de nea ale Iezerului și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Citește mai mult UN DAR DE PREȚ: „Domnești, perla Râului Doamnei”- Petre Podea-TitusProf. Ion C. HIRUReputatul economist, om de cultură, împătimit al satului de pe marea moșie a Basarabilor, oferă cuibului natal Domnești, ca răspuns al chemării istoriei, a moșilor și strămoșilor noștri, un impresionant album color cu imagini de ieri și de azi ce sta-vor mărturie contemporanilor și celor ce vor veni, că aici, aproape de izvoarele Râului Doamnei, unde se profilează în zare culmile încununate de nea ale Iezerului și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
să sădească un pom, trecând situarea acestuia în certificatul de naștere al copilului. Acel pom va deveni sfetnicul pe viață al copilului, indiferent dacă acesta din urmă mai este sau nu în vecinătatea imediată a copacului. Este o cutumă din strămoși devenită lege. Pe planetă există deci cel puțin 7 miliarde de copaci nominalizați în certificate a căror doborâre nu este permisă. Noaptea este noapte și pe planeta Olimp. Luna, plină sau goală își parcurge căile pe bolta cerească. Numai că
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
o viață netrebnică și n-a ținut seama de poruncile lui Dumnezeu. Este însă strălucitor amurgul vieții. De ce? Acum se simte că s-a apropiat ușa. Ce-i dincolo de ușă? Te așteaptă o lume misterioasă, miraculoasă și reală. Te așteaptă strămoșii, prietenii care au plecat, sfinții, îngerii, Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Adevăratul Dumnezeu. Este momentul când omul, după o lungă și obositoare călătorie, se apropie de casă, unde știe că-l așteaptă Dumnezeu cu brațele deschise, Tatăl, cetele îngerești
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > MI-E DOR... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1561 din 10 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Țara mea Este locul Unde ramul Foșnește cu doină Adierea de vânt Și strămoșii eroi O ascultă Odihnindu-și Tăcerea-n mormânt Este locul Unde stânca Sub liniștea ei Ascunde izvorul Este singurul loc Pe pământ Unde crește Și mistuie DORUL Referință Bibliografică: Mi-e dor... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MI-E DOR... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372961_a_374290]
-
și eu. Pe toate le-am iubit și divinizat. Astăzi o mai am pe bunica și surorile mamei, restul sunt în satul din cimitir - de fapt, sub morminte se află adevăratul și extinsul sat, pentru că aici sunt depuse și osemintele strămoșilor, iar la vremea fiecăruia, aici mergem cu toții în casa veșnică a rămășițelor trupești. Aici revin mereu cu sufletul gol, pentru a le mulțumi prin rugă celor ce m-au iubit, m-au crescut și m-au învățat să fiu om
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
De nimic nu mă pot plînge, cît mai trăiesc în cuvînt Sunt român, și românește de cînd mama m-a făcut Am știut cum se vorbește, limba-n care m-a născut Sunt român și port cu mine limba din strămoși lăsată Cine n-o vorbește bine, degeaba-n lume o poartă Limba noastră cea română ne-a fost dată s-o trăim De la tată, de la mumă, chiar de suntem în străini Sunt român și românesc mi-e cuvîntul ce mă
SUNT ROMÂN ŞI ROMÂNEŞTE... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371079_a_372408]
-
ale istoriei. El face parte din tradiția militară și zestrea de cultură, spiritualitate, civilizație a poporului român. Tricolorul are, pe lângă tradiția militară, o tradiție populară și creștină, precum și una revoluționară. Culorile roșu, galben și albastru au fost folosite și de strămoșii noștri. Dragonul, strămoșul Tricolorului, era structurat cromatic, în cele trei culori atât în Dacia cât și, ulterior, în provinciile romane, în care dacii au slujit ca ostași. Edificator în acest sens menționăm cohorta de 1000 de daci recrutată, începând din
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
face parte din tradiția militară și zestrea de cultură, spiritualitate, civilizație a poporului român. Tricolorul are, pe lângă tradiția militară, o tradiție populară și creștină, precum și una revoluționară. Culorile roșu, galben și albastru au fost folosite și de strămoșii noștri. Dragonul, strămoșul Tricolorului, era structurat cromatic, în cele trei culori atât în Dacia cât și, ulterior, în provinciile romane, în care dacii au slujit ca ostași. Edificator în acest sens menționăm cohorta de 1000 de daci recrutată, începând din timpul împăratului Hadrianus
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]