12,164 matches
-
atacate, apreciindu-se cu note de la 0 la 5, 0 însemnând rezistență mai mare, iar 5 sensibilitate mare. În conformitate cu concluziile la care s-a ajuns, autorii au caracterizat soiurile astfel: epoca de maturare, mărimea boabelor, compactitatea strugurilor, standard morfologic, mărimea strugurilor fertilitatea, rezistența la putregaiul cenușiu, epoca dezmuguritului. Pornind de la metoda ampelometrică propusă de L. Ravaz, în anul 1967, P. Galet, propune un sistem de codificare a caracterelor ampelografice, pe clase de variație, considerând că pentru caracterizarea unui soi, sunt suficiente
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
înfloritului și se referă la caracterele botanice ale lăstarului și frunzei în primele faze de vegetație; vara, folosit în continuare, până la pârgă, recunoașterea soiurilor făcându-se după caracterele frunzei, a lăstarului adult și a strugurelui; toamna, de la pârgă până la recoltarea strugurilor, folosind caracterele botanice ale strugurilor și ale boabelor aflate la maturare, ale lăstarului (coardei) și ale frunzelor. Acest determinator prezintă dezavantajul că folosirea lui este limitată datorită faptului că majoritatea soiurilor (258) sunt autohtone (ungare). Fiecare descriptor este codificat prin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
caracterele botanice ale lăstarului și frunzei în primele faze de vegetație; vara, folosit în continuare, până la pârgă, recunoașterea soiurilor făcându-se după caracterele frunzei, a lăstarului adult și a strugurelui; toamna, de la pârgă până la recoltarea strugurilor, folosind caracterele botanice ale strugurilor și ale boabelor aflate la maturare, ale lăstarului (coardei) și ale frunzelor. Acest determinator prezintă dezavantajul că folosirea lui este limitată datorită faptului că majoritatea soiurilor (258) sunt autohtone (ungare). Fiecare descriptor este codificat prin cifre, iar codurile sunt atribuite
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
care pot fi considerate stabilite (sexul florii, culoarea boabelor, gustul pulpei, prezența semințelor etc.) și unele care prezintă o variabilitate mai pronunțată, fiind puternic influențate de condițiile climatice sau agrotehnice (mărimea frunzei, gradul de sectare al limbului, desimea perilor, mărimea strugurilor și a boabelor etc.). 2.5.1. DESCRIPTORI PENTRU CARACTERELE MORFOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Pentru caracterele morfologice ale soiurilor de viță de vie, au fost elaborați 94 de descriptori, descrierea botanică constituind cea mai importantă cale de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
tabelul 2.17.). 8. Strugurele înglobează 7 descriptori ampelografici care stau la baza descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie. Descriptorii, împreuna cu expresia caracterului și soiurile de referință sunt prezentați în tabelul 2.18. 8.1. Numărul de struguri pe lăstar (cod OIV 201; UPOV -; IBPRG 6.2.4.), reprezintă media strugurilor numărați de pe 10 lăstari. 8.2. Mărimea strugurelui (cod OIV 202; UPOV 58; IBPRG 4.2.2.) se determină la maturitate, în funcție de produsul dintre lungimea și lățimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descrierii și diferențierii soiurilor de viță de vie. Descriptorii, împreuna cu expresia caracterului și soiurile de referință sunt prezentați în tabelul 2.18. 8.1. Numărul de struguri pe lăstar (cod OIV 201; UPOV -; IBPRG 6.2.4.), reprezintă media strugurilor numărați de pe 10 lăstari. 8.2. Mărimea strugurelui (cod OIV 202; UPOV 58; IBPRG 4.2.2.) se determină la maturitate, în funcție de produsul dintre lungimea și lățimea strugurelui. Lungimea reprezintă distanța de la punctul de inserție al primei ramificații de pe axul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
este determinată de modul de așezarea boabelor pe ciorchine, de mărimea lor, lungimea pedicelelor . 8.5. Numărul de boabe pe ciorchine (cod OIV 205; UPOV -; IBPRG 6.2.7.). Se apreciază prin numărul mediu de boape pe ciorchine la toți strugurii proveniți de pe 10 lăstari. 8.6. Lungimea pedunculului (cod OIV 206; UPOV 60; IBPRG 4.2.3.) se determină prin măsurarea acestuia de la punctul de inserțiea pe lăstar, până la prima ramificație principală a rahisului. 8.7. Lignificarea pedunculului (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
punctul de inserțiea pe lăstar, până la prima ramificație principală a rahisului. 8.7. Lignificarea pedunculului (cod OIV 207; UPOV 61; IBPRG 6.2.8.) este caracter determinat de soi, dar depinde de condițiile mediu în care a avut loc maturarea strugurilor. 9. Bobul, după frunză, reprezintă organul cel mai important pentru recunoașterea soiurilor de viță de vie, înglobând 21 de descriptori ampelografici. Observațiile se fac la maturarea strugurilor asupra a 100 boabe, câte 10 boabe situate în zona de mijloc a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de soi, dar depinde de condițiile mediu în care a avut loc maturarea strugurilor. 9. Bobul, după frunză, reprezintă organul cel mai important pentru recunoașterea soiurilor de viță de vie, înglobând 21 de descriptori ampelografici. Observațiile se fac la maturarea strugurilor asupra a 100 boabe, câte 10 boabe situate în zona de mijloc a 10 struguri. 9.1. Mărimea bobului (cod OIV 220; UPOV 62; IBPRG 4.2.4.). Se determină prin măsurarea lungimii și lățimii a 100 boabe, mărimea fiind
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Bobul, după frunză, reprezintă organul cel mai important pentru recunoașterea soiurilor de viță de vie, înglobând 21 de descriptori ampelografici. Observațiile se fac la maturarea strugurilor asupra a 100 boabe, câte 10 boabe situate în zona de mijloc a 10 struguri. 9.1. Mărimea bobului (cod OIV 220; UPOV 62; IBPRG 4.2.4.). Se determină prin măsurarea lungimii și lățimii a 100 boabe, mărimea fiind dată de produsul dintre cele două valori (L x l). 9.2. Lungimea bobului (cod
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
11.). Se stabilește prin secționarea transversală a bobului prin zona centrală și poate fi necirculară sau circulară. 9.6. Culoarea pieliței (cod OIV 225; UPOV 37; IBPRG 6.2.8.). Observațiile se fac asupra boabelor din zona de mijloc a strugurilor expuse direct la lumină, acesta fiind un caracter dependent de lumină, variind într-o gamă variată de culori (tabelul 2.19.). 9.7. Uniformitatea culorii pieliței (cod OIV 226; UPOV 67; IBPRG 6.2.12.). Se stabilește de asemenea la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cod OIV 234; UPOV 72; IBPRG 6.2.17.). Este dată de rezistența pe care o opun boabele la spargere, prin presare. 9.16. Gradul de consistență al pulpei (cod OIV 235; UPOV -; IBPRG -). Este determinat obligatoriu la soiurile pentru struguri de masă. 9.17. Gustul pulpei (cod OIV 236; UPOV 74; IBPRG 4.2.8.). Se stabilește organoleptic la maturarea deplină a boabelor. 9.18. Aroma pulpei (cod OIV 237; UPOV -; IBPRG 6.2.18.). Este o însușire de soi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
OIV 236; UPOV 74; IBPRG 4.2.8.). Se stabilește organoleptic la maturarea deplină a boabelor. 9.18. Aroma pulpei (cod OIV 237; UPOV -; IBPRG 6.2.18.). Este o însușire de soi, dar variabilă în funcție de gradul de maturare a strugurilor. 9.19. Lungimea pedicelelor (cod OIV 238; UPOV -; IBPRG 7.1.7.). Se determină între punctul de inserție pe bob și ramificație . 9.20. Separarea bobului de pedicel (cod OIV 239; UPOV 76; IBPRG 6.2.20.) reprezintă forța necesară
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se separă boabele de pedicel, exprimându-se în procente. 10. Sămânța întrunește un număr de patru descriptori ampelografici, care pot înlesni recunoașterea soiurilor de viță de vie. Observațiile se efectuează asupra a 100 de boabe maturate fiziologic, provenite de la 10 struguri de la care se analizează câte 10 boabe din zona mediană a strugurelui. Descriptorii, expresia caracterului și soiurile de referință sunt redate în tabelul 2.20. 10.1. Prezența semințelor în bob (cod OIV 241; UPOV 77; IBPRG 4.3.17
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru această însușire au fost stabiliți 6 descriptori fenologici. Pentru evidențierea acestora observațiile se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
când 50% din muguri se găsesc în stadiul “lânos” (stadiul C a lui Baggiolini) . 1.2. Epoca înfloritului (cod OIV 302; UPOV -; IBPRG 6.2.21.) se apreciază când 50% din florile de pe o inflorescență sunt deschise . 1.3. Pârga strugurilor (cod OIV 303; UPOV 31; IBPRG 6.2.22.) se stabilește când 50% din boabele strugurilor devin elastice, corespund momentului în care conținutul substanță uscată este de 3-4 % și a fost depășită faza de maximă aciditate . Observațiile se fac asupra
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Epoca înfloritului (cod OIV 302; UPOV -; IBPRG 6.2.21.) se apreciază când 50% din florile de pe o inflorescență sunt deschise . 1.3. Pârga strugurilor (cod OIV 303; UPOV 31; IBPRG 6.2.22.) se stabilește când 50% din boabele strugurilor devin elastice, corespund momentului în care conținutul substanță uscată este de 3-4 % și a fost depășită faza de maximă aciditate . Observațiile se fac asupra tuturor strugurilor de pe 10 lăstari. 1.4. Maturarea strugurilor (cod OIV 304; UPOV -; IBPRG 6.2
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
OIV 303; UPOV 31; IBPRG 6.2.22.) se stabilește când 50% din boabele strugurilor devin elastice, corespund momentului în care conținutul substanță uscată este de 3-4 % și a fost depășită faza de maximă aciditate . Observațiile se fac asupra tuturor strugurilor de pe 10 lăstari. 1.4. Maturarea strugurilor (cod OIV 304; UPOV -; IBPRG 6.2.23.) se consideră momentul în care masa medie a boabelor este maximă , corespunzând celui mai ridicat conținut absolut în zaharuri (g zaharuri/100 boabe). 1.5
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
22.) se stabilește când 50% din boabele strugurilor devin elastice, corespund momentului în care conținutul substanță uscată este de 3-4 % și a fost depășită faza de maximă aciditate . Observațiile se fac asupra tuturor strugurilor de pe 10 lăstari. 1.4. Maturarea strugurilor (cod OIV 304; UPOV -; IBPRG 6.2.23.) se consideră momentul în care masa medie a boabelor este maximă , corespunzând celui mai ridicat conținut absolut în zaharuri (g zaharuri/100 boabe). 1.5. Începutul maturării lemnului lăstarilor (cod OIV 305
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurile de referință. 3. Rezistenta la factorii biotici se apreciază prin următorii descriptori agrobiologici: 3.1. Rezistența la mană (cod OIV 451; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere rezistența biologică a soiului la mană, prin urmărirea atacului pe frunze și struguri . Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la mană), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3.2. Gradul de rezistență la mană a frunzelor (cod OIV 452; UPOV -; IBPRG 8.2.3.). Se examinează extinderea petelor de mană pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de la 4-6 butuci, la 3 săptămâni după înfloritul viței de vie. Se stabilește și gradul de atac (GA%), în funcție de frecvență și intensitate. Scara de interpretare este cea prezentată în tabelul 2.23. 3.3. Gradul de rezistență la mană a strugurilor (cod OIV 453; UPOV -; IBPRG 8.2.4.). Sunt analizați strugurii de pe 4-6 butuci, în perioada de la formarea bobului și până la pârgă. Se stabilește gradul de atac, scara de interpretare fiind cea prezentată în tabelul 2.24. 3.4. Rezistența
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Se stabilește și gradul de atac (GA%), în funcție de frecvență și intensitate. Scara de interpretare este cea prezentată în tabelul 2.23. 3.3. Gradul de rezistență la mană a strugurilor (cod OIV 453; UPOV -; IBPRG 8.2.4.). Sunt analizați strugurii de pe 4-6 butuci, în perioada de la formarea bobului și până la pârgă. Se stabilește gradul de atac, scara de interpretare fiind cea prezentată în tabelul 2.24. 3.4. Rezistența la făinare (cod OIV 454; UPOV -; IBPRG -). Pentru aprecierea acestui aspect
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
atac, scara de interpretare fiind cea prezentată în tabelul 2.24. 3.4. Rezistența la făinare (cod OIV 454; UPOV -; IBPRG -). Pentru aprecierea acestui aspect se determină rezistența biologică a soiului la făinare prin urmărirea atacului pe frunze, lăstari și struguri . Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la făinare), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3.5. Gradul de rezistență la făinare a frunzelor (cod OIV 455; UPOV -; IBPRG 8.2.5.). Se analizează frunzele de la 4-6 butuci. Frunzele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sau foarte bună. 3.5. Gradul de rezistență la făinare a frunzelor (cod OIV 455; UPOV -; IBPRG 8.2.5.). Se analizează frunzele de la 4-6 butuci. Frunzele tinere sunt examinate la 3 săptămâni după înflorit, iar frunzele adulte la recoltarea strugurilor. Se stabilește și gradul de atac (GA%), în funcție de frevcvență și intensitate, scara de interpretare fiind prezentată în tabelul 2.25. 3.6. Gradul de rezistență la făinare a strugurilor (cod OIV 456; UPOV -; IBPRG 8.2.6.). Sunt examinați strugurii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
examinate la 3 săptămâni după înflorit, iar frunzele adulte la recoltarea strugurilor. Se stabilește și gradul de atac (GA%), în funcție de frevcvență și intensitate, scara de interpretare fiind prezentată în tabelul 2.25. 3.6. Gradul de rezistență la făinare a strugurilor (cod OIV 456; UPOV -; IBPRG 8.2.6.). Sunt examinați strugurii de pe 4-6 butuci, înainte de pârgă și înainte de recoltare. Se stabilește gradul de atac după scara de interpretare din tabelul 2.26. 3.7. Rezistența la putregaiul cenușiu (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]